{"id":9036,"date":"2012-12-03T09:36:19","date_gmt":"2012-12-03T09:36:19","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=9036"},"modified":"2012-12-03T09:39:48","modified_gmt":"2012-12-03T09:39:48","slug":"despre-dualitatea-sufletului-omenesc-in-%e2%80%9cviata-pe-fuga%e2%80%9d-un-roman-de-mirela-roznoveanu-new-york","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/12\/03\/despre-dualitatea-sufletului-omenesc-in-%e2%80%9cviata-pe-fuga%e2%80%9d-un-roman-de-mirela-roznoveanu-new-york\/","title":{"rendered":"Despre dualitatea sufletului omenesc \u00een \u201cVia\u0163a pe fug\u0103\u201d, un roman de Mirela Roznoveanu (New York)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Roman de factur\u0103 psihologic\u0103, \u201cVia\u0163a pe fug\u0103\u201d de Mirela Roznoveanu se remarc\u0103 prin interesul pentru social, pentru descrierea de persoanje \u015fi evocarea \u00een detaliu a mediului, dar \u015fi prin modul exemplar \u00een care autoarea \u015ftie s\u0103 surprind\u0103 exteriorizarea sufletului, muta\u0163iile suflete\u015fti sau interiorizarea lumii \u00een con\u015ftiin\u0163a personajelor. Volumul este scris \u00een exil \u015fi zugr\u0103ve\u015fte cu m\u0103iestrie nu doar Lumea Nou\u0103, ci \u015fi momente cheie din trecutul Rom\u00e2niei comuniste.<\/p>\n

Mirela Roznoveanu, de\u0163in\u0103toare a Premiului pentru literatur\u0103 comparat\u0103 2008<\/strong><\/p>\n

Printre volumele semnate Mirela Roznoveanu se num\u0103r\u0103:\u00a0 \u201eCiviliza\u0163ia romanului\u201d (eseu despre romanul universal; volumul I – 1983, volumul II – 1991), \u201eTotdeauna toamna\u201d (roman, 1988), \u201eVia\u0163a pe fug\u0103\u201d (roman, 1997), \u201ePlatonia\u201d (roman, 1999), \u201eTimpul celor ale\u015fi\u201d (roman, 1999), \u201eToward a Cyberlegal Culture\u201d (\u201eC\u0103tre o cultur\u0103 juridic\u0103 virtual\u0103. Eseuri\u201d, 2002), \u201eBorn Again \u2013 in Exile\u201d (\u201eM-am n\u0103scut a doua oar\u0103 \u00een exil\u201d, poeme, 2004), \u201eElegies from New York City\u201d (2008), \u201eCiviliza\u0163ia romanului. O istorie a romanului de la Ramayana la Don Quijote\u201d, (2008), etc. \u00cen 2008, scriitoarea ob\u0163ine Premiul pentru literatur\u0103 comparat\u0103 2008 al Asocia\u0163iei de Literatur\u0103 General\u0103 \u015fi Comparat\u0103 din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

Mirela Roznoveanu \u2013 o scriitoare rom\u00e2nc\u0103 \u00een Statele Unite<\/strong><\/p>\n

N\u0103scut\u0103 la Tulcea, \u00eentr-o familie de intelectuali, Mirela Roznoveanu \u00ee\u015fi ia licen\u0163a \u00een filologie, la Universitatea din Bucure\u015fti, cu o lucrare de gramatic\u0103 istoric\u0103. Din ianuarie 1991, scriitoarea se stabile\u015fte la New York. \u00cen 1996 aceasta devine membru al Facult\u0103\u0163ii de Drept a New York University (NYU) \u015fi ocup\u0103 func\u0163ia de cercet\u0103tor \u00een dreptul interna\u0163ional \u015fi comparat, av\u00e2nd gradul academic de profesor asistent. \u00cen 2005, Mirela Roznoveanu este redactor \u015fef al GlobaLex, jurnal online de cercetare juridic\u0103, publicat de NYU Hauser Global Program (Web site-ul jurnalului) \u015fi cercet\u0103tor cu gradul de profesor asociat. Autoarea este membr\u0103 a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia \u015fi membr\u0103 a Academy of American Poets.<\/p>\n

\u201eVia\u0163a pe fug\u0103\u201d, romanul acestui sf\u00e2r\u015fit de mileniu<\/strong><\/p>\n

\u201eFuga prin via\u0163\u0103 sau \u201eVia\u0163a pe fug\u0103\u201d este unul din cele mai insolite \u015fi mai expresive romane din \u00eentregul spectru epic rom\u00e2nesc contemporan. Marile evenimente ale acestui roman sunt cu prec\u0103dere suflete\u015fti, filozofice, existen\u0163iale. \u201eVia\u0163a pe fug\u0103\u201d este romanul acestui sf\u00e2r\u015fit de mileniu\u201d, spune Ion \u0162ugui.<\/p>\n

La fel ca \u015fi \u00een \u201cPlatonia\u201d, Mirela Roznoveanu se dovede\u015fte a fi \u015fi \u00een \u201cVia\u0163a pe fug\u0103\u201d, un subtil analist al sufletului feminin, evoc\u00e2nd \u00eenc\u0103 o dat\u0103 cu talentu-i caracteristic, via\u0163a, fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile, dorin\u0163ele, preocup\u0103rile unei femei.<\/p>\n

\u201cDoamne, ce este via\u0163a?\u201d<\/strong><\/p>\n

\u201cDoamne, ce este via\u0163a?\u201d, se pune la un moment dat, \u00eentrebarea, \u00een cartea Mirelei Roznoveanu, \u201eVia\u0163a pe fug\u0103\u201d. Sau altfel spus, parafraz\u00e2nd titlul volumului, ce fel de via\u0163\u0103 mai poate fi cea tr\u0103it\u0103 pe fug\u0103? Poate tocmai de aceea nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor faptul c\u0103 romanul \u00eencepe \u00een ajunul zilei de 4 Iulie, \u00een preziua marii s\u0103rb\u0103tori na\u0163ionale a Americii. Odihna caracteristic\u0103 unei importante s\u0103rb\u0103tori ar trebui s\u0103 devin\u0103 pentru Angela, personajul principal al c\u0103r\u0163ii – o emigrant\u0103 rom\u00e2nc\u0103 ajuns\u0103 \u00een Lumea Nou\u0103 – un mod de existen\u0163\u0103, nu neap\u0103rat fizic\u0103, dar mai ales, interioar\u0103.<\/p>\n

De altfel, autoarea nu alege \u00eent\u00e2mpl\u0103tor ca moment de debut al c\u0103r\u0163ii, ajunul lui 4 Iulie, ziua de na\u015ftere a unei na\u0163iuni. Eroina \u00eens\u0103\u015fi are nevoie s\u0103 se nasc\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103, din propria-i cenu\u015f\u0103, pe p\u0103m\u00e2nt american. Iat\u0103 de ce, doar atunci c\u00e2nd va fi capabil\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 a ales s\u0103 aib\u0103 un alt c\u0103min, departe de \u0163ara natal\u0103, \u00een clipa c\u00e2nd va reu\u015fi s\u0103 se lase cu adev\u0103rat adoptat\u0103 de aceast\u0103 nou\u0103 patrie, Angela va ajunge s\u0103 se accepte pe ea \u00eens\u0103\u015fi \u015fi s\u0103 renun\u0163e la un stil de via\u0163\u0103 marcat de ideea c\u0103 orice ar face, continu\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 un exilat, o fiin\u0163\u0103 ce \u00ee\u015fi tr\u0103ie\u015fte via\u0163a pe fug\u0103.<\/p>\n

\u201cEra din nou vorba de \u0163ara ei\u201d<\/strong><\/p>\n

Angela, personajul spre care este \u00eendreptat interesul autoarei, este \u201co femeie \u00eenc\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 \u015fi atr\u0103g\u0103toare, c\u0103reia i-ai fi putut da orice v\u00e2rst\u0103, \u00eentre treizeci \u015fi treizeci \u015fi opt de ani\u201d. Ea reprezint\u0103 prototipul femeii moderne, active, \u00een stare s\u0103 judece lucid. De\u015fi atras\u0103 de societatea american\u0103 eclatant\u0103, eroina nu renun\u0163\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 dup\u0103 un cod interior \u00een care amintirile joac\u0103 un rol important. \u201cApoi, inima zv\u00e2cni din nou, ca biciuit\u0103. Desigur, era din nou vorba de \u0163ara ei \u015fi de anul 1990. Trecuser\u0103 de atunci aproape doi ani…\u201d Aceste amintiri revin asemenea unor flash-uri pe tot parcursul c\u0103r\u0163ii, evoc\u00e2nd un moment de cotitur\u0103 \u00een existen\u0163a personajului, o ruptur\u0103 \u00een leg\u0103tura ancestral\u0103, dintotdeauna, dintre ea \u015fi lumea de acas\u0103. De\u015fi este o femeie energic\u0103 \u015fi curajoas\u0103, Angela \u00eenc\u0103 mai are nevoie de un univers al ei, \u00een care se retrage pentru a evada din realitatea cotidian\u0103 \u015fi a uita de decep\u0163iile \u015fi greut\u0103\u0163ile vie\u0163ii de emigrant.<\/p>\n

\u201cAcest an \u015fi jum\u0103tate de America\u201d<\/strong><\/p>\n

Ajuns\u0103 \u00een America, Angela se schimb\u0103 psihologic, comportamental \u015fi vestimentar. \u201cTrupul i se schimbase \u015fi el \u00een acest an \u015fi jum\u0103tate de America, c\u0103uta parc\u0103 s\u0103 se adapteze unei noi caracteristici antropologice. Chiar \u015fi tr\u0103s\u0103turile i se sub\u0163iaser\u0103, ochii \u015fi p\u0103rul \u00ee\u015fi schimbaser\u0103 culoarea, glasul se modificase, cuvintele porneau de undeva, din cerul gurii, pe note mult mai \u00eenalte \u015fi mai melodioase.\u201d<\/p>\n

\"\"<\/a>Cu toate acestea, eroina nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 treac\u0103 pragul desp\u0103r\u0163itor al celor dou\u0103 medii sociale \u2013 cel din care provine \u015fi cel \u00een care o condusese destinul \u015fi unde acum, \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103seasc\u0103 un loc sub soare. \u00cen \u201cjurnalul de care nu se desp\u0103r\u0163ea niciodat\u0103\u201d, ea noteaz\u0103: \u201cN-am dormit \u00eentreaga noapte din cauza tensiunii nervoase \u015fi a luxului de\u015f\u0103n\u0163at din camera \u00een care stau. Carpetele, draperiile, cearceafurile, p\u0103turile, p\u00e2n\u0103 \u015fi foile de h\u00e2rtie cu antetul hotelului m\u0103 umilesc. Sunt o s\u0103rac\u0103, venind dintr-o lume barbar\u0103, a lipsurilor \u015fi r\u0103zboaielor fratricide.\u201d<\/p>\n

\u201cNu e\u015fti dec\u00e2t o sclav\u0103\u201d<\/strong><\/p>\n

Noua condi\u0163ie social\u0103 \u00een care se afl\u0103 Angela st\u0103 sub semnul \u201ctraumei desprinderii de loc \u015fi de fire, personajul feminin al autoarei devenind el \u00eensu\u015fi o coagulare dens\u0103 de st\u0103ri \u015fi convulsii\u201d, afirm\u0103 Ion \u0162ugui. Eroina este cople\u015fit\u0103 de lumea \u00een care tr\u0103ie\u015fte \u015fi din acest motiv alege varianta de a se refugia \u00eentr-o realitate paralel\u0103, secund\u0103, din trecut, desp\u0103r\u0163ind astfel aparen\u0163a de esen\u0163\u0103. Sosit\u0103 \u00een America \u00een c\u0103utarea libert\u0103\u0163ii, Angela realizeaz\u0103 c\u0103 a nimerit \u00een mijlocul unei societ\u0103\u0163i individualiste, \u00een care nu mai este loc \u015fi pentru dramele personale. Mai mult, defini\u0163ia libert\u0103\u0163ii, a\u015fa cum o \u00een\u0163eleg cei de aici, vine s\u0103 \u00eei confirme c\u0103 aparent, ea pornise \u00een c\u0103utarea unei himere, atunci c\u00e2nd \u00ee\u015fi p\u0103r\u0103sise \u0163ara pentru Lumea Nou\u0103. \u201cLibertatea \u00eenseamn\u0103 bani \u015fi putere. Nu te l\u0103sa \u00eemb\u0103tat\u0103 de vorbe, nu e\u015fti dec\u00e2t o sclav\u0103.<\/p>\n

De\u015fi Angela vede t\u0103r\u00e2mul tuturor posibilit\u0103\u0163ilor\u00a0 ca pe un p\u0103m\u00e2nt al f\u0103g\u0103duin\u0163ei, port al unei \u00eendelungi c\u0103l\u0103torii, realitatea c\u0103reia trebuie s\u0103 \u00eei fac\u0103 fa\u0163\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce se desf\u0103\u015foar\u0103, eviden\u0163iaz\u0103 c\u0103 aici totul func\u0163ioneaz\u0103 conform unui mecanism cu anumite legi \u015fi principii, diferite de ceea ce \u00ee\u015fi imaginase \u00eenainte s\u0103 plece din Rom\u00e2nia. Iat\u0103 de ce, schimb\u0103rile de comportament ale eroinei se \u00eencadreaz\u0103 perfect \u00een tiparul situa\u0163iei prin care aceasta trece \u00een prezent. \u201cFusese considerat\u0103 o curajoas\u0103, dar \u00een America\u00a0 descoperea c\u0103 nu \u015ftie s\u0103 spun\u0103 adev\u0103rul, din la\u015fitate. \u201c\u0162i-e fric\u0103 s\u0103 nu te dea afar\u0103\u201d, a r\u00e2s Leslie batjocoritor. \u201cMunce\u015fti mult pentru pu\u0163in.\u201d\u201d<\/p>\n

America<\/strong>, un simbol<\/strong><\/p>\n

Romanul Mirelei Roznoveanu, \u201cVia\u0163a pe fug\u0103\u201d, este elaborat, dinamic ca stil, dramatic. Staticul rezult\u0103 din singur\u0103tatea destinului pe care autoarea \u00eel prezint\u0103. \u00cen carte se deta\u015feaz\u0103 sondarea moral\u0103, puterea de discern\u0103m\u00e2nt \u015fi luciditatea analitic\u0103 a scriitoarei. Personajele sunt realizate prin tras\u0103turi repezi \u015fi incizii. Aparent, personajul principal al volumului Mirelei Roznoveanu este o femeie, Angela. Simbolic \u00eens\u0103, adev\u0103ratul personaj principal din\u00a0 \u201cVia\u0163a pe fug\u0103\u201d este o \u00eentreag\u0103 lume devenit\u0103 fiin\u0163\u0103, o societate, o Cetate numit\u0103 Lumea Nou\u0103, cu obiceiurile, regulile \u015fi prejudec\u0103\u0163ile ei. Arta Mirelei Roznoveanu const\u0103 tocmai \u00een \u015ftiin\u0163a portretiz\u0103rii structurii acestei Lumi Noi, c\u0103reia \u00eei inventariaz\u0103 atent, toate unghiurile.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Octavian D. Curpa\u015f<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Roman de factur\u0103 psihologic\u0103, \u201cVia\u0163a pe fug\u0103\u201d de Mirela Roznoveanu se remarc\u0103 prin interesul pentru social, pentru descrierea de persoanje [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-9036","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9036","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9036"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9036\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9036"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9036"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9036"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}