{"id":9187,"date":"2012-12-07T22:09:15","date_gmt":"2012-12-07T22:09:15","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=9187"},"modified":"2012-12-07T22:17:29","modified_gmt":"2012-12-07T22:17:29","slug":"omilia-vii-%e2%80%93-din-%e2%80%9ctalcuiri-la-epistola-a-doua-catre-timotei-tit-filimon%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/12\/07\/omilia-vii-%e2%80%93-din-%e2%80%9ctalcuiri-la-epistola-a-doua-catre-timotei-tit-filimon%e2%80%9d\/","title":{"rendered":"OMILIA VII \u2013 din \u201cT\u00e2lcuiri la Epistola a doua c\u0103tre Timotei, Tit, Filimon\u201d"},"content":{"rendered":"
\n
\n

\"\"\u015ei aceasta s\u0103 \u015ftii c\u0103, \u00een zilele din urm\u0103, vor veni vremuri grele; C\u0103 vor ii oameni iubitori de sine, iubitori de argin\u0163i, l\u0103ud\u0103ro\u015fi, trufa\u015fi, bulitori, neascult\u0103tori de p\u0103rin\u0163i, nemul\u0163umitori, tar\u0103 cu-f cernicie, lipsi\u0163i de dragoste, ne\u00eendupleca\u0163i, clevetitori, ne\u00eenfrr\u00e2na\u0163i, cruzi, neiubitori de bine, tr\u0103d\u0103tori, necuviincio\u015fi, \u00eeng\u00e2mfa\u0163i, iubitori de desf\u0103t\u0103ri mai mult dec\u00e2t iubitori de Dumnezeu, av\u00e2nd \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea adev\u0103ratei credin\u0163e, dar t\u0103g\u0103duind puterea ei. Dep\u0103rteaz\u0103-te \u015fi de ace\u015ftia. C\u0103ci dintre ace\u015ftia sunt cei ce se v\u00e2r\u0103 prin case \u015fi robesc femeiu\u015fti \u00eempov\u0103rate de p\u0103cate \u015fi purtate de multe feluri de pofte, mereu \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd \u015fi neput\u00e2nd niciodat\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la cunoa\u015fterea adev\u0103rului. (II Timotei 3, 1-7)<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00cen \u00eent\u00e2ia epistol\u0103 zicea c\u0103: \u201eDuhul gr\u0103ie\u015fte l\u0103murit c\u0103, \u00een vremurile cele de apoi, unii se vor dep\u0103rta de la credin\u0163\u0103\u201d (I Timotei 4, 1), \u015fi tot \u00een aceea\u015fi epistol\u0103, \u00een alt loc, acela\u015fi lucru \u00eel proroce\u015fte, ca pe ceva care se va petrece \u00een timpul de pe urm\u0103. Deci, \u015fi aici acela\u015fi lucru \u00eel face, zic\u00e2nd: \u201e\u015ei aceasta s\u0103 \u015ftii c\u0103, \u00een zilele din urm\u0103, vor veni vremuri grele\u201d. \u015ei nu numai \u00een timpurile de pe urm\u0103, ci chiar \u015fi \u00een timpurile deja venite,\u00a0dup\u0103 cum zice: Dup\u0103 cum Iannes \u015fi Iambres s-au \u00eempotrivit lui Moise. (3,8) \u015ei iar\u0103\u015fi, mai sus zice: \u201eIar \u00eentr-o cas\u0103 mare nu sunt numai vase de aur \u015fi de argint\u201d. Dar, oare, de ce face el aceasta? Ca s\u0103 nu se tulbure Timotei sau vreunul dintre noi, c\u00e2nd vedem c\u0103 \u00een lume sunt \u015fi oameni r\u0103i. \u201eC\u0103, dac\u0103 pe timpul lui Moise, zice, au fost oameni r\u0103i \u015fi vor fi \u015fi dup\u0103 aceasta, nu este nimic de mirare dac\u0103 se g\u0103sesc \u015fi \u00een timpul nostru.\u201d<\/p>\n

\u201e\u00cen zilele din urm\u0103, vor veni vremuri grele\u201d, adic\u0103 foarte rele.<\/p>\n

\u015ei cum vor fi timpuri rele? Aceasta o zice nu doar def\u0103im\u00e2nd zilele, nici timpurile, ci pe oamenii cei din acele timpuri. C\u0103 \u015fi noi avem obiceiul de a vorbi de timpuri rele sau bune, de la \u00eemprejur\u0103rile ce se petrec atunci sau de la oamenii contemporani. \u015ei, dup\u0103 ce spune de acele timpuri, imediat arat\u0103 cauza tuturor acelor rele, r\u0103d\u0103cina \u015fi sorgintea de unde se nasc toate celelalte, anume c\u00e2nd cineva nu le are \u00een vedere pe cele ale aproapelui, ci numai pe cele ale sale sau, mai bine zis, c\u00e2nd le neglijeaz\u0103 pe ale am\u00e2ndurora, c\u0103ci el atunci nu se g\u00e2nde\u015fte nici la ale sale.<\/p>\n

C\u0103, dup\u0103 cum cel ce le are \u00een vedere pe ale aproapelui s\u0103u, va or\u00e2ndui bine \u015fi pe ale sale, tot a\u015fa \u015fi cel ce le dispre\u0163uie\u015fte pe ale aceluia, le va dispre\u0163ui \u015fi pe ale sale. C\u0103ci, dac\u0103 suntem m\u0103dulare unul altuia, apoi m\u00e2ntuirea aproapelui nu este numai a lui, ci \u015fi a celorlalte m\u0103dulare, precum \u015fi v\u0103t\u0103marea nu st\u0103 numai la acela, ci \u00ee\u015fi \u00eentinde durerile la toate celelalte m\u0103dulare. Dac\u0103 suntem zidire, ceea ce ar suferi o parte va v\u0103t\u0103ma \u015fi restul zidirii, iar dac\u0103 acea parte este puternic\u0103, ea le va putea purta \u015fi pe celelalte.<\/p>\n

\u00centocmai ca \u015fi \u00een Biseric\u0103. L-ai trecut cu vederea sau l-ai dispre\u0163uit pe fratele t\u0103u? Pe tine singur te-ai nedrept\u0103\u0163it. Cum? Apoi, tu singur ai suferit o v\u0103t\u0103mare nu mic\u0103. C\u0103, dac\u0103 acela care nu-l \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte pe cel s\u0103rac cu c\u00e2te ceva, se duce \u00een gheena, dar oare cel ce-l vede pe fratele s\u0103u primejduindu-se \u00een cele mai necesare \u015fi nu-i \u00eentinde m\u00e2n\u0103 de ajutor, oare nu va p\u0103timi mai mult dec\u00e2t acela, dup\u0103 cum \u015fi paguba a fost \u00een lucruri mai mari?<\/p>\n

\u201eC\u0103 vor fi oameni iubitori de sine\u201d, zice. Dar tocmai cel iubitor de sine nu se iube\u015fte pe sine, \u00een timp ce acela care-l iube\u015fte pe fratele s\u0103u se iube\u015fte pe sine. Din iubirea de sine izvor\u0103\u015fte arghirofilia sau iubirea de argin\u0163i. C\u0103ci, chiar pe dragostea cea mai \u00eentins\u0103 \u015fi mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een toate p\u0103r\u0163ile, \u00een scurt timp o umile\u015fte boala cea grozav\u0103 a iubirii de sine. \u201eIubitori de argin\u0163i.\u201d Din iubirea de argin\u0163i se na\u015fte m\u00e2ndria, din m\u00e2ndrie dispre\u0163uirea, din dispre\u0163uire blasfemia, din blasfemie pierderea oric\u0103rei ru\u015fini \u015fi, \u00een fine, necredin\u0163a.<\/p>\n

De altfel, oricine se \u00eenal\u0163\u0103 pe sine contra oamenilor, u\u015for apoi se va \u00een\u0103l\u0163a \u015fi contra lui Dumnezeu. Astfel se nasc \u015fi p\u0103catele; de multe ori, de la cele mai de jos, ajung p\u00e2n\u0103 la cele mai de sus. Cel ce este smerit fa\u0163\u0103 de oameni, cu at\u00e2t mai mult va fi smerit fa\u0163\u0103 de Dumnezeu. Cel ce este bl\u00e2nd fa\u0163\u0103 de cei asemenea lui, cu at\u00e2t mai mult va fi fa\u0163\u0103 de Dumnezeu, iar cel ce-i dispre\u0163uie\u015fte pe cei deopotriv\u0103 cu el, \u00een trecerea timpului \u00cel va dispre\u0163ui chiar \u015fi pe Dumnezeu.<\/p>\n

CEL CE SE \u00ceNVA\u0162\u0102 A-I DISPRE\u0162UI PE OAMENI, CU U\u015eURIN\u0162\u0102 <\/strong>
\n\u00ceL VA DISPRE\u0162UI \u015eI PE\u00a0 DUMNEZEU.\u00a0 \u00ceMPOTRIVA IUBITORILOR DE ARGIN\u0162I. DESPRE ADEV\u0102RATA PRIETENIE.\u00a0 <\/strong>
\nCALIT\u0102\u0162ILE NECESARE FEMEILOR V\u0102DUVE<\/strong><\/p>\n

Deci, iubi\u0163ilor, s\u0103 nu ne dispre\u0163uim unii pe al\u0163ii, c\u0103ci aceasta este o \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 rea, care ne va conduce la dispre\u0163uirea lui Dumnezeu. Dar, chiar prin faptul c\u0103 ne dispre\u0163uim unii pe al\u0163ii, noi \u00eel dispre\u0163uim pe Dumnezeu, Care ne-a poruncit de a ar\u0103ta unii altora cea mai mare dragoste. Dar, dac\u0103 voi\u0163i, v\u0103 voi face aceasta \u00eenvederat\u0103 \u015fi prin exemple. Cain l-a dispre\u0163uit pe fratele s\u0103u \u015fi imediat L-a dispre\u0163uit \u015fi pe Dumnezeu. Cum L-a dispre\u0163uit? Prive\u015fte c\u00e2t de batjocoritor \u00ceI r\u0103spunde lui Dumnezeu: \u201eAu doar\u0103 eu sunt p\u0103zitorul fratelui meu?\u201d (Facere 4, 9).<\/p>\n

Isac, de asemenea, l-a dispre\u0163uit pe fratele s\u0103u, \u015fi la urm\u0103 L-a dispre\u0163uit \u015fi pe Dumnezeu. De aceea \u015fi zicea Dumnezeu c\u0103: \u201eAm iubit numai pe Iacov, \u015fi pe Isac l-am ur\u00e2t\u201d (Maleahi 1, 2-3), pentru care \u015fi Pavel zice: \u201eS\u0103 nu fie vreunul desfr\u00e2nat sau \u00eentinat ca Esau\u201d. (Evrei 12, 16) Pe Iosif l-au dispre\u0163uit fra\u0163ii, care la urm\u0103 L-au dispre\u0163uit \u015fi pe Dumnezeu. Israeli\u0163ii l-au dispre\u0163uit pe Moise, \u015fi de aceea L-au dispre\u0163uit \u015fi pe Dumnezeu. Tot a\u015fa \u015fi fii lui Eli dispre\u0163uiau poporul, \u015fi-L dispre\u0163uiau \u015fi pe Dumnezeu.<\/p>\n

Voie\u015fti poate a vedea \u015fi contrariul? Avraam l-a cru\u0163at pe Lot, nepotul s\u0103u, \u015fi \u00een acela\u015fi timp a ascultat \u015fi de Dumnezeu, iar aceasta se \u00eenvedereaz\u0103 din ascultarea lui, c\u00e2nd i s-a cerut a-l jertfi pe fiul s\u0103u, Isaac, \u015fi din toate celelalte virtu\u0163i ale sale. \u015ei, iar\u0103\u015fi: Abel a fost evlavios \u015fi cu bun\u0103-cuviin\u0163\u0103 c\u0103tre fratele sau, \u015fi evlavios a fost \u015fi c\u0103tre Dumnezeu.<\/p>\n

S\u0103 nu ne dispre\u0163uim deci unii pe al\u0163ii, ca s\u0103 nu ne \u00eenv\u0103\u0163\u0103m a-L dispre\u0163ui \u015fi pe Dumnezeu. Cel obraznic cu oamenii, va fi obraznic \u015fi cu Dumnezeu. S\u0103 ne cinstim unii pe al\u0163ii, ca s\u0103 ne \u00eenv\u0103\u0163\u0103m a-L cinsti \u015fi pe Dumnezeu. Deci, c\u00e2nd iubirea de argin\u0163i \u015fi iubirea de sine, \u015fi lipsa de ru\u015fine se \u00eentrunesc la un loc, atunci ce mai lipse\u015fte pentru pierderea total\u0103 a individului? Totul s-a stricat atunci \u015fi din toate p\u0103r\u0163ile curge mocirla cea puturoas\u0103 a p\u0103catelor.<\/p>\n

\u201eNemul\u0163umitori\u201d, zice. \u015ei cum ar putea fi mul\u0163umitor iubitorul de argin\u0163i? Cui ar putea fi mul\u0163umitor? Nim\u0103nui, fiindc\u0103 pe to\u0163i \u00eei crede ca du\u015fmani, de vreme ce voie\u015fte a r\u0103pi averile tuturor. De \u0163i-ai de\u015ferta toate averile unui asemenea om, nu-\u0163i va ar\u0103ta nici o mul\u0163umire; \u00eenc\u0103 se scandalizeaz\u0103 c\u0103 nu ai mai mult \u015fi c\u0103 nu l-ai f\u0103cut st\u0103p\u00e2n pe mai multe. De l-ai face st\u0103p\u00e2n peste lumea \u00eentreag\u0103, nu-\u0163i va ar\u0103ta nici o mul\u0163umire, c\u0103ci el crede c\u0103 n-a luat nimic.<\/p>\n

Pofta acestui r\u0103u este f\u0103r\u0103 sa\u0163, este, a\u015fa-zic\u00e2nd, pofta unei boli primejdioase, c\u0103ci astfel sunt poftele bolilor. \u015ei cel bolnav de friguri nu poate niciodat\u0103 a se s\u0103tura de b\u0103utur\u0103, ci pururea se g\u0103se\u015fte st\u0103p\u00e2nit de poft\u0103. Be\u0163ivul niciodat\u0103 nu se satur\u0103, ci ve\u015fnic este \u00eensetat. Tot a\u015fa \u015fi cel \u00eendr\u0103gostit de bani niciodat\u0103 nu-\u015fi satur\u0103 pofta de bani \u015fi, de i-ai de\u015ferta toate averile, el niciodat\u0103 nu-\u0163i va ar\u0103ta vreo mul\u0163umire. Numai aceluia poate i-ar ar\u0103ta, care i-ar da pe c\u00e2t voie\u015fte el, dar aceasta nimeni n-ar putea-o face, c\u0103ci nici el n-are o m\u0103sur\u0103 de c\u00e2t voie\u015fte \u015fi, prin urmare, nimeni nu-l va putea mul\u0163umi.<\/p>\n

Nimeni nu poate fi at\u00e2t de nemul\u0163umitor ca iubitorul de argin\u0163i, nimeni nu poate fi at\u00e2t de f\u0103r\u0103 sim\u0163ire \u015fi f\u0103r\u0103 recuno\u015ftin\u0163\u0103, ca iubitorul de bani. El este du\u015fmanul lumii \u00eentregi. Se nec\u0103je\u015fte \u00een sine c\u0103 sunt oameni pe p\u0103m\u00e2nt, c\u0103ci el voie\u015fte ca toiul s\u0103 fie pustiu, iar d\u00e2nsul s\u0103 aib\u0103 pe ale tuturor. \u015ei multe de acest fel \u00ee\u015fi \u00eenchipuie \u00een mintea lui. Dac\u0103, de pild\u0103, este cutremur de p\u0103m\u00e2nt, el zice \u00een sine: \u201edac\u0103 s-ar \u00eengropa toate \u00een p\u0103m\u00e2nt, la urm\u0103 eu singur le-a\u015f lua pe ale tuturor, dac\u0103 este cu putin\u0163\u0103. Dac\u0103 ar fi foamete sau boal\u0103 \u015fi de s-ar pierde toate, afar\u0103 de aur; dac\u0103 ar fi vreun naufragiu pe mare sau vreo rev\u0103rsare \u015fi \u00eenecare de mare\u201d, \u015fi, \u00een fine, mii de asemenea nenorociri f\u0103ure\u015fte \u00een mintea sa, iar ceva bun, deloc, c\u0103ci el doar dore\u015fte \u00een sufletul s\u0103u cutremure, tr\u0103snete, r\u0103zboaie \u015fi boli, \u015fi toate cele de acest fel.<\/p>\n

Spune-mi \u00eens\u0103, nenorocitule \u015fi vrednicule de jale, \u015fi mai rob dec\u00e2t to\u0163i robii: dac\u0103 ar fi toate aur \u00een lumea aceasta, oare te-ar m\u00e2ntui pe tine aurul, fiind pr\u0103p\u0103dit de foame? Dac\u0103 ar fi un cutremur \u015fi s-ar scufunda \u00eentreaga lume, oare te-ai izb\u0103vi de aceast\u0103 poft\u0103 v\u0103t\u0103m\u0103toare? Nefiind om pe p\u0103m\u00e2nt, la nimic nu-\u0163i va folos via\u0163a cu toate ale ei. S\u0103 ne \u00eenchipuim c\u0103, deodat\u0103, f\u0103r\u0103 de veste, to\u0163i oamenii de pe p\u0103m\u00e2nt ar disp\u0103rea \u015fi c\u0103 argintul \u015fi aurul lor ar trece automat \u00een st\u0103p\u00e2nirea ta \u2014 fiindc\u0103 ace\u015fti\u00a0 oameni \u00ee\u015fi \u00eenchipuie \u00een mintea lor lucruri nebune\u015fti \u015fi peste putin\u0163\u0103 \u2014 \u015fi bog\u0103\u0163ia acelora, aurul, argintul, hainele cele de m\u0103tase, cele aurite, toate, \u00een fine, ar intra automat \u00een m\u00e2inile tale.<\/p>\n

Ei, \u015fi care-\u0163i va fi folosul?! Atunci mai cu seam\u0103 te-ar g\u0103si moartea, nefiind nici pitari, nici lucr\u0103tori de p\u0103m\u00e2nt, ci numai fiare s\u0103lbatice \u015fi demoni care \u00ee\u0163i sperie sufletul. Desigur c\u0103 \u015fi acum \u00ee\u0163i st\u0103p\u00e2nesc demonii sufletul, \u015fi \u00eenc\u0103 poate mul\u0163i; atunci \u00eens\u0103 te-ar pune \u00een uimire \u015fi de \u00eendat\u0103 te-ar pierde. \u201eDar, zici tu, eu a\u015f voi ca s\u0103 fie \u015fi lucr\u0103tori de p\u0103m\u00e2nt, \u015fi f\u0103c\u0103tori de p\u00e2ine, \u00eens\u0103 ar trebui ca \u015fi cu d\u00e2n\u015fii s\u0103 cheltuiesc; at\u00e2t de nes\u0103\u0163ioas\u0103 este dorin\u0163a aceasta.<\/p>\n

\u015ei ce ar putea fi mai de r\u00e2s ca aceste vorbe? Ai v\u0103zut \u00een ce str\u00e2mtorare se g\u0103se\u015fte el? Voie\u015fte \u015fi a-i avea pe mul\u0163i care s\u0103-l slujeasc\u0103, dar se \u015fi sc\u00e2rbe\u015fte c\u0103 risipe\u015fte cu hrana lor \u015fi c\u0103 \u00een chipul acesta i se \u00eempu\u0163ineaz\u0103 averea. Dar ce? Spune-mi: oare voie\u015fti tu ca oamenii s\u0103 fie de piatr\u0103? Dar toate acestea sunt batjocuri, valuri de mare, ame\u0163eal\u0103, furtun\u0103, vifor \u015fi tulburare mare a sufletului, c\u0103ci el ve\u015fnic este \u00eenfometat, ve\u015fnic, \u00eensetat.<\/p>\n

Spune-mi \u00eens\u0103: oare pe un astfel de om nu l-am pl\u00e2nge \u015fi nu ne-ar fi mil\u0103 de el? C\u00e2nd astfel se petrece cu trupurile omene\u015fti, \u015fi se consider\u0103 a fi cea mai grozav\u0103 os\u00e2nd\u0103 \u2014 numit\u0103 de doctori foame c\u00e2ineasc\u0103 (bulimie) \u2014 c\u00e2nd cineva, \u00eendop\u00e2ndu-se \u00eentruna, nu se izb\u0103ve\u015fte totu\u015fi de a fi \u00eenfometat; dar, dac\u0103 se petrece aceasta cu sufletul, oare nu-l vom pl\u00e2nge pe un asemenea om? Foame c\u00e2ineasc\u0103 a sufletului este iubirea de argin\u0163i, care umple cu multe sufletul, dar niciodat\u0103 nu-l mul\u0163ume\u015fte, ci pururea este st\u0103p\u00e2nit de acea poft\u0103.<\/p>\n

De ar trebui s\u0103 bea unul ca acela chiar din acea buruian\u0103 numit\u0103 elebor (\u03ad\u03bb\u03bb\u03ad\u03b2\u03bf\u03c1\u03bf\u03bd = elehor, buruian\u0103 de leac pentru smintire) sau de ar suferi ceva de mii de ori mai gre\u0163os, numai ca s\u0103 se poat\u0103 izb\u0103vi de aceast\u0103 patim\u0103, oare n-ar trebui ca s\u0103 primeasc\u0103 aceasta cu bun\u0103voin\u0163\u0103? Nu poate fi \u00een lume at\u00e2ta mul\u0163ime de bani, \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 s\u0103tura p\u00e2ntecele nes\u0103turat al iubitorului de argin\u0163i.<\/p>\n

Dar, oare, nu ne vom ru\u015fina noi dac\u0103, fiind vorba de bani, at\u00e2t de mult unii se entuziasmeaz\u0103 sau, mai bine zis, se cuprind de o poft\u0103 nebun\u0103, iar c\u00e2nd e vorba de Dumnezeu noi nu-I ar\u0103t\u0103m nici cea mai mic\u0103 dragoste, de\u015fi Dumnezeu este pentru noi mai f\u0103r\u0103 de pre\u0163 ca argintul? Pentru argint oamenii sufer\u0103 \u015fi nedormire, \u015fi c\u0103l\u0103torii \u00eendelungate, \u015fi primejdii necurmate, \u015fi ur\u0103, \u015fi zavistii, \u015fi \u00een fine toate relele, iar c\u00e2nd e vorba de Dumnezeu, noi nu suferim a se pronun\u0163a asupr\u0103-ne nici cea mai mic\u0103 vorb\u0103 sau s\u0103 suferim vreo ur\u0103 pentru El.<\/p>\n

Iar de ar trebui s\u0103-l ap\u0103r\u0103m pe vreunul din cei nedrept\u0103\u0163i\u0163i, noi, sfiindu-ne de ura \u015fi de primejdiile din partea st\u0103p\u00e2nitorilor, \u00eel l\u0103s\u0103m \u00een voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii pe cel nedrept\u0103\u0163it, a\u015fa \u00eenc\u00e2t lu\u00e2nd de la Dumnezeu putere de a-l ajuta pe fratele nostru, noi am pierdut acea putere, pentru c\u0103 n-am voit de a fi ur\u00e2\u0163i de acei tirani. \u015ei cei mai mul\u0163i imediat pun \u00eenainte vorbele: ,,Ce-mi pas\u0103 mie, nu voiesc a fi ur\u00e2t \u00een zadar\u201d. Dar aceasta \u00eenseamn\u0103 a fi ur\u00e2t \u00een zadar? \u015ei ce ar putea fi mai bun dec\u00e2t aceast\u0103 ur\u0103?<\/p>\n

Pentru prietenia \u015fi dragostea lui Dumnezeu, ura oamenilor este cu mult mai bun\u0103 dec\u00e2t prietenia lor. C\u0103ci, c\u00e2nd suntem iubi\u0163i pentru Dumnezeu, noi \u00ceI suntem datori Lui de aceast\u0103 cinste, iar c\u00e2nd suntem ur\u00e2\u0163i, atunci El ne este dator. Iubitorii de bani, oric\u00e2t ar iubi aurul, totu\u015fi nu cunosc m\u0103sura iubirii; noi \u00eens\u0103, de am face un lucru c\u00e2t de mic, credem c\u0103 totul am f\u0103cut; pe Dumnezeu nu-L iubim at\u00e2t pe c\u00e2t iubesc aceia aurul.<\/p>\n

Mare este \u00eenvinov\u0103\u0163irea acelora, c\u0103 au at\u00e2ta dragoste pentru aur, dar \u015fi hula noastr\u0103 este mare, pentru c\u0103 nu avem at\u00e2ta dragoste c\u0103tre Dumnezeu, pe c\u00e2t\u0103 avem c\u0103tre p\u0103m\u00e2nt. C\u0103ci p\u0103m\u00e2nt este aurul, p\u0103m\u00e2nt \u00een form\u0103 metalic\u0103. C\u00e2t\u0103 cinste d\u0103m p\u0103m\u00e2ntului, nu d\u0103m pe at\u00e2ta St\u0103p\u00e2nului tuturor.<\/p>\n

S\u0103 cunoa\u015ftem deci nebunia lor \u015fi s\u0103 ne ru\u015fin\u0103m. \u015ei ce este dac\u0103 noi poate nu suntem a\u015fa de aprin\u015fi dup\u0103 aur, dar nici de Dumnezeu nu ne temem mult? Din cauza avari\u0163iei, unii oameni \u00ee\u015fi dispre\u0163uiesc femeia, copiii, ba p\u00e2n\u0103 cniar \u015fi m\u00e2ntuirea lor, de\u015fi mi \u015ftiu c\u0103 vor putea spori averea lor, fiindc\u0103 de multe ori, chiar pe c\u00e2nd se g\u0103sesc \u00een cele mai bune speran\u0163e, p\u0103r\u0103sesc lumea f\u0103r\u0103 de veste, de\u015fi s-au muncit \u00een zadar, pe c\u00e2nd noi, \u015ftiind bine c\u0103 e vom \u00eenvrednici de Cel dorit de noi dac\u0103-L vom iubi precum trebuie a-L iubi, totu\u015fi nici a\u015fa nu-L iubim, c\u0103ci s-a r\u0103cit \u00een noi orice dragoste c\u0103tre aproapele \u015fi, prin urmare, \u015fi c\u0103tre Dumnezeu; deoarece, de la r\u0103cirea celei c\u0103tre aproapele vine \u015fi r\u0103cirea celei c\u0103tre Dumnezeu.<\/p>\n

Nu este, iubi\u0163ilor, om care s\u0103 aib\u0103 o cugetare s\u0103n\u0103toas\u0103 \u015fi s\u0103 nu \u015ftie a iubi. Temelia tuturor bunurilor este dragostea1, dup\u0103 cum \u015fi zice M\u00e2ntuitorul: \u201e\u00cen aceste dou\u0103 porunci se cuprind toat\u0103 Legea \u015fi prorocii\u201d. (Matei 22, 40) Dup\u0103 cum focul ce cade pe materii arz\u0103toare totul nimice\u015fte, tot a\u015fa \u015fi c\u0103ldura dragostei, oriunde ar p\u0103trunde, pe toate cele ce vat\u0103m\u0103 cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu le nimice\u015fte, \u015fi a\u015fa face p\u0103m\u00e2ntul curat \u015fi prielnic pentru primirea semin\u0163elor.<\/p>\n

Unde este dragoste, toate relele sunt alungate. Acolo nu mai este iubire de argin\u0163i, care e r\u0103d\u0103cina tuturor relelor; nu mai este iubirea de sine, nu mai este m\u00e2ndria; c\u0103ci, de ce s-ar m\u00e2ndri cineva \u00eenaintea prietenului s\u0103u? Nimic nu-l face pe om at\u00e2t de umil ca dragostea, c\u0103ci \u00eei servim pe prieteni ca slugi \u015fi nu ne ru\u015fin\u0103m, ci \u00eenc\u0103 suntem chiar mul\u0163umi\u0163i de aceast\u0103 slujb\u0103. Banii nu-i cru\u0163\u0103m, ta de multe ori nici trupurile, c\u0103ci de multe ori se \u015fi primejduie\u015fte cineva pentru cel iubit.<\/p>\n

Unde este adev\u0103rata dragoste, invidie nu poate fi, nici gr\u0103irea de r\u0103u, fiindc\u0103 nu numai c\u0103 nu-i def\u0103im\u0103m pe prieteni, ci \u00eenc\u0103 \u015fi c\u00e2nd sunt def\u0103ima\u0163i \u00eei ap\u0103r\u0103m, \u00eenchiz\u00e2nd gura def\u0103im\u0103torilor. Toate sunt \u00een lini\u015fte, toate \u00een pace \u015fi nici m\u0103car urm\u0103 de ceart\u0103 sau lupt\u0103 nu se vede, c\u0103ci toate sunt \u00eenc\u0103rcate de pace. \u201eIubirea este deci \u00eemplinirea legii\u201d (Romani 13, 10), zice Pavel, a\u015fa c\u0103 nimic nu este displ\u0103cut.<\/p>\n

C\u0103ci, care sunt p\u0103catele contra ei? Avari\u0163ia, r\u0103pirea, invidia, gr\u0103irea de r\u0103u, lipsa de ru\u015fine, minciuna, jur\u0103m\u00e2ntul fals; dar, toate acestea sunt \u00eempr\u0103\u015ftiate acolo unde este dragoste. \u00ce\u015fi calc\u0103 jur\u0103m\u00e2ntul cei ce jur\u0103 str\u00e2mb \u015fi care voiesc a r\u0103pi; dar de la cel iubit nimeni nu \u00eencearc\u0103 a-i r\u0103pi ceva, ci \u00eenc\u0103 \u00eei mai d\u0103 cbiar din ale sale, c\u0103ci noi sim\u0163im o mai mare mul\u0163umire de a-i da, dec\u00e2t de a-i lua.<\/p>\n

Toate acestea le \u015fti\u0163i voi, care a\u0163i avut prieteni; prieteni, zic, nu numai cu numele, nici numai de form\u0103, ci dac\u0103 cineva a iubit precum trebuie a iubi, dac\u0103 s-a lipit de el; iar dac\u0103 unii poate nu \u015ftiu, afl\u0103 de la cei ce \u015ftiu. Acum \u00eens\u0103 v\u0103 voi povesti din Sfintele Scripturi despre o prietenie minunat\u0103.
\nIonatan, fiul lui Saul, l-a iubit pe David. \u201eSufletul lui Ionatan, zice, s-a lipit de sufletul lui David\u201d, iar c\u00e2nd \u00eei pl\u00e2ngea moartea, zicea David c\u0103tre el: \u201e\u00eentristat sunt dup\u0103 tine, c\u0103ci tu mi-ai fost foarte scump \u015fi iubirea ta a fost pentru mine mai presus de iubirea femeiasc\u0103!\u201d (I Regi 18, 1; II Regi 1, 26).<\/p>\n

Dar ce? Oare l-a invidiat vreodat\u0103 pe David? Deloc, de\u015fi ar fi putut s\u0103-l invidieze. De ce? Pentru c\u0103 din fapte vedea cum \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia venea la David; \u00eens\u0103 el nimic n-a p\u0103timit, c\u0103ci n-a zis: \u201eacesta este cel ce m\u0103 lipse\u015fte pe mine de p\u0103rinteasca \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie\u201d, ci \u00eenc\u0103 lucra \u00eempreun\u0103 au el pentru luarea \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei \u015fi deci nici pe tat\u0103l s\u0103u nu-l cru\u0163a pentru prietenul s\u0103u. Dar pentru aceasta, s\u0103 nu-l considere cineva pe Ionatan ca omor\u00e2tor de tat\u0103, c\u0103ci el nu-1 nedrept\u0103\u0163ea pe tat\u0103l s\u0103u prin acea dragoste, ci numai c\u00e2t st\u0103p\u00e2nea, a\u015fa-zic\u00e2nd, nedrept\u0103\u0163ile \u015fi comploturile urzite contra lui David.<\/p>\n

Mai mult \u00eel cru\u0163a dec\u00e2t \u00eel nedrept\u0103\u0163ea, c\u0103ci nu l-a l\u0103sat pe el s\u0103 sf\u00e2r\u015feasc\u0103 deci cu un omor nedrept. Voia de multe ori chiar s\u0103 moar\u0103 pentru d\u00e2nsul. Niciodat\u0103 nu l-a acuzat, ci chiar \u015fi pe tat\u0103l s\u0103u 1-a adus la t\u0103cere; nu l-a invidiat, ci \u00eenc\u0103 a lucrat \u00eempreun\u0103 cu el. Nu numai c\u0103 i-a dat bani, ci i-a mai dat \u015fi m\u00e2ntuirea, ba cniar \u015fi sufletul \u015fi l-a pus pentru d\u00e2nsul. Nu s-a sfiit de tat\u0103l s\u0103u pentru prieten, fiindc\u0103 acela (tat\u0103l) urzea uneltiri nedrepte, iar acesta nu se \u015ftia cu nimic vinovat pe sine. Prietenia lui era cu cel drept. Astfel\u00a0 deci era Ionatan. S\u0103-l vedem acum \u015fi pe David.<\/p>\n

N-a avut timp ca el s\u0103-\u015fi arate recuno\u015ftin\u0163a c\u0103tre Ionatan, fiindc\u0103 Ionatan a fost r\u0103pit de moarte mai \u00eenainte de a lua David \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ia, a\u015fa c\u0103, mai \u00eenainte de a veni la \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie cel ce p\u0103timise, a \u00eencetat din via\u0163\u0103 cel ce f\u0103cuse bine. Deci, cum? S\u0103 vedem cum \u015fi-a ar\u0103tat \u2013 \u00een cele ce era cu putin\u0163\u0103 \u2013 prietenia acest drept. \u201eFrumos mi-ai fost mie foarte, minunat\u0103 a fost dragostea ta, mai mult dec\u00e2t dragostea femeilor\u201d, zice. Dar oare numai at\u00e2ta a fost \u2013 de altfel, nici aceasta nu este pu\u0163in lucru \u2014 sau poate dragostea lui a mers mai departe?<\/p>\n

Apoi, iat\u0103 c\u0103 \u015fi pe fiul aceluia, \u015fi pe nepotul lui de multe ori i-a scos din primejdii, aduc\u00e2ndu-\u015fi aminte de dragostea \u015fi binefacerea tat\u0103lui lor c\u0103tre el, \u015fi ace\u015ftia se g\u0103seau fa\u0163\u0103 de el ca ni\u015fte nepo\u0163i de-ai fiului s\u0103u, \u00eengrijindu-se de ei \u015fi ap\u0103r\u00e2ndu-i.\u00a0 O astfel de dragoste voiesc eu de a avea noi, cu to\u0163ii, \u015fi c\u0103tre cei vii, \u015fi c\u0103tre cei mor\u0163i. S\u0103 aud\u0103 aceasta femeile, c\u0103ci \u00een special cu privire la ele eu vorbesc de cei mor\u0163i; acele femei, zic, care au trecut la a doua c\u0103s\u0103torie, dup\u0103 ce l-au ur\u00e2t pe b\u0103rbatul dint\u00e2i sau au necinstit patul celui adormit.<\/p>\n

Acestea le spun, nu ca \u015fi cum a\u015f opri c\u0103s\u0103toria a doua, dar nici a o l\u0103sa ne\u00eempiedicat\u0103, fiindc\u0103 nu m\u0103 las\u0103 nici pe mine Pavel, pun\u00e2ndu-mi fr\u00e2u \u00een gur\u0103, \u015fi zic\u00e2nd femeilor: \u201efecioara, de se va m\u0103rita, n-a gre\u015fit\u201d. \u015ei ce altceva mai zice? C\u0103 \u201emai fericit\u0103 este dac\u0103 r\u0103m\u00e2ne a\u015fa\u201d (I Corinteni 7, 28, 40), astfel c\u0103 este cu mult mai cine aceasta dec\u00e2t aceea. Pentru ce? Pentru multe. C\u0103, dac\u0103 a nu se m\u0103rita deloc este cu mult mai tine dec\u00e2t a se m\u0103rita, desigur c\u0103 a nu se m\u0103rita a doua oar\u0103 este cu mult mai bine dec\u00e2t a se m\u0103rita.<\/p>\n

\u201eDar, zici tu, unele n-au putut suferi v\u0103duvia, c\u0103ci au c\u0103zut \u00een nenorociri.\u201d Fiindc\u0103 n-au \u015ftiut ce este v\u0103duvia. V\u0103duvia nu este numai aceea de a nu se m\u0103rita a doua oar\u0103, precum \u015fi fecioria nu este numai a r\u0103m\u00e2ne nem\u0103ritat\u0103; \u00eens\u0103, ce? Dup\u0103 cum principalul \u00een feciorie este modestia \u015fi statornicia \u00een credin\u0163\u0103, tot a\u015fa \u015fi \u00een v\u0103duvie principalul este de a tr\u0103i singuratic, a st\u0103rui \u00een rug\u0103ciuni, a se izb\u0103vi de desf\u0103t\u0103ri \u015fi petreceri. \u201eIar cea care tr\u0103ie\u015fte \u00een desf\u0103t\u0103ri, zice, de\u015fi vie, este moart\u0103\u201d. (I Timotei 5, 6) C\u0103, dac\u0103 ar urma ca aceea r\u0103mas\u0103 v\u0103duv\u0103 s\u0103 aib\u0103 \u00eemprejurul s\u0103u tot acela\u015fi vuiet \u015fi tot acelea\u015fi fantezii, \u015fi tot acelea\u015fi baine pe care le avea pe c\u00e2nd tr\u0103ia b\u0103rbatul ei, apoi e mai bine s\u0103 se m\u0103rite, c\u0103ci nu rela\u0163ia cu un b\u0103rbat este ceva r\u0103u, ci iscodirea \u015fi limbu\u0163ia.<\/p>\n

De aceea s-au \u00eentors unele ca acestea \u00een urma satanei, fiindc\u0103 nu au \u015ftiut s\u0103 v\u0103duveasc\u0103 bine. Voie\u015fti poate s\u0103 \u015ftii ce este o v\u0103duv\u0103 \u015fi ce calit\u0103\u0163i se cer ei? Ascult\u0103-l pe Pavel ce spune: \u201edac\u0103 a crescut copii, zice, dac\u0103 a fost primitoare de str\u0103ini, dac\u0103 a sp\u0103lat picioarele sfin\u0163ilor, dac\u0103 a venit \u00een ajutorul celor str\u00e2mtora\u0163i, dac\u0103 s-a \u0163inut st\u0103ruitor de tot ce este lucru bun\u201d. (I Timotei 5, 10) Dar, dac\u0103 dup\u0103 moartea b\u0103rbatului te desfe\u0163i \u00een bog\u0103\u0163ii multe, desigur c\u0103 nu vei putea suferi v\u0103duvia.<\/p>\n

Str\u0103mut\u0103 \u00eens\u0103 bog\u0103\u0163ia aceasta \u00een ceruri, \u015fi atunci \u00ee\u0163i va fi u\u015foar\u0103 sarcina v\u0103duviei. \u201eDar dac\u0103 eu am copii, zici tu, mo\u015ftenitori ai averii p\u0103rinte\u015fti?\u201d \u00cenva\u0163\u0103-i ca \u015fi ei s\u0103 dispre\u0163uiasc\u0103 averile. Str\u0103mut\u0103 pe cele ce \u0163i se cuvin \u0163ie \u015fi opre\u015fte pentru copii at\u00e2t c\u00e2t le ajunge; \u00eenva\u0163\u0103-i apoi ca \u015fi ei s\u0103 fie mai buni dec\u00e2t banii. \u201eDar, zici tu, dac\u0103 am o sumedenie de slugi \u015fi de robi? Dac\u0103 am at\u00e2ta aur, argint \u015fi a\u015fa de multe lucruri? Cum voi fi, oare, eu destoinic\u0103 de a le p\u0103stra, av\u00e2nd nevoie de sprijinul b\u0103rbatului?\u201d Pretexte numai sunt acestea, dup\u0103 cum se \u00eenvedereaz\u0103 din multe p\u0103r\u0163i.<\/p>\n

C\u0103ci, dac\u0103 nu te-ai \u00eengriji sau, mai bine-zis, dac\u0103 nu ai dori averi \u015fi nici n-ai voi ca s\u0103 \u0163i se sporeasc\u0103 bog\u0103\u0163iile, sarcina \u0163i-ar fi u\u015foar\u0103, c\u0103ci cu mult mai greu este de a str\u00e2nge, dec\u00e2t de a p\u0103stra. Deci, dac\u0103 ai t\u0103ia pofta de a\u00a0\u00a0 tr\u00e2nge, \u015fi din cele ce ai deja \u00eei vei \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi pe cei ce au nevoie, Dumnezeu te va sprijini cu puterea Sa. Dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r tu zici acestea ca av\u00e2nd sub \u00eengrijirea ta mo\u015ftenirea orfanilor, iar nicidecum nu ascunzi sub un astfel de pretext iubirea de argin\u0163i, atunci Cel ce \u0163i-a poruncit de a cre\u015fte fii \u015fi Cel ce cunoa\u015fte inimile, va face ca averea acelora s\u0103 fie \u00een siguran\u0163\u0103.<\/p>\n

C\u0103ci nu este nici o cas\u0103 care, fiind sprijinit\u0103 pe milostenie, s\u0103 p\u0103timeasc\u0103 ceva r\u0103u; \u015fi chiar de ar p\u0103timi pentru un timp, se va sf\u00e2r\u015fi totu\u015fi cu bine. Aceasta va fi \u00eenc\u0103 pentru fiecare cas\u0103 mai mult dec\u00e2t orice pav\u0103z\u0103 \u015fi suli\u0163\u0103. Ascult\u0103 ce zice diavolul despre Iov: \u201eN-ai f\u0103cut Tu gard \u00een jurul lui \u015fi \u00een jurul casei lui, \u015fi \u00een jurul a tot ce este al lui?\u201d. (Iov 1, 10) Pentru ce oare? Ascult\u0103-l pe Iov ce spune: \u201eEram ochii celui orb, zice, \u015fi piciorul celui \u015fchiop; eram tat\u0103l celor neputincio\u015fi\u201d. (Iov 29, 15)<\/p>\n

Dup\u0103 cum cel ce nu se desparte pe sine de nenorocirile str\u0103ine, chiar \u00een ale sale nu va p\u0103timi nici un r\u0103u, c\u0103ci s-a \u00eenv\u0103\u0163at deja a suferi \u00eempreun\u0103, tot a\u015fa \u015fi cel ce nu voie\u015fte a comp\u0103timi \u015fi a se \u00eentrista de cele str\u0103ine, \u00een toate ale sale va p\u0103timi relele singur. \u015ei, dup\u0103 cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi cu trupul omului, c\u00e2nd de pild\u0103 piciorul fiind r\u0103nit, m\u00e2na n-ar simpatiza,\u00a0\u00a0\u00a0 n-ar cur\u0103\u0163i rana,\u00a0 n-ar pune doctoriile \u015fi n-ar sp\u0103la puroiul, desigur c\u0103 \u00een acelea\u015fi rele se va g\u0103si singur\u0103, a\u015fa c\u0103 m\u00e2na care, fiind afar\u0103 de orice durere, n-a voit s\u0103 slujeasc\u0103 piciorului, ea singur\u0103 va fi vinovat\u0103 de patima ce o va suferi; c\u0103ci de acolo venind r\u0103ul, va c\u0103dea \u015fi pe d\u00e2nsa, \u015fi de ast\u0103 dat\u0103 nu va mai fi vorba de o slujb\u0103 adus\u0103 ei, ci de vindecare \u015fi sc\u0103pare de primejdie.<\/p>\n

Tot a\u015fa, zic, \u015fi \u00een cazul de fa\u0163\u0103, cel ce nu voie\u015fte a comp\u0103timi cu al\u0163ii, singur va suferi. \u201eAi \u00eengr\u0103dit, zice, cele din afar\u0103 ale lui, \u015fi cele din\u0103untru\u201d, \u015fi nu \u00eendr\u0103znea de a n\u0103v\u0103li asupr\u0103-i. \u201eDar, zici tu, a p\u0103timit multe rele.\u201d \u00cens\u0103, relele acelea au fost pricin\u0103 a multor bunuri: \u00eendoit\u0103 i-a fost averea, plata i-a fost mai mare, mai mare i-a fost \u015fi dreptatea, str\u0103lucite cununile, minunate i-au fost premiile, \u015fi at\u00e2t cele dubovnice\u015fti c\u00e2t \u015fi cele p\u0103m\u00e2nte\u015fti i-au sporit. I-a pierdut pe fiii s\u0103i, dar a primit fii, nu pe aceia, ci pe al\u0163ii \u00een locul lor, iar pe aceia i-a m\u00e2ntuit \u00eentru \u00eenviere. Dac\u0103 i-ar fi primit tot pe aceia, i s-ar fi \u00eempu\u0163inat lui num\u0103rul; acum \u00eens\u0103, d\u00e2ndu-i-se al\u0163ii \u00een locul acelora, \u00eei va prezenta \u015fi pe aceia la \u00eenviere.<\/p>\n

Dar, toate acestea s-au petrecut prin faptul c\u0103 el se \u00eendeletnicea cu facerea milosteniei, pe care o \u00eentrebuin\u0163a \u00een orice ocazie, ceea ce \u015fi noi s\u0103 facem, ca astfel s\u0103 ne \u00eenvrednicim de acelea\u015fi bunuri, prin harul \u015fi iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, C\u0103ruia \u00eempreun\u0103 cu Tat\u0103l \u015fi cu Sf\u00e2ntul Duh, se cuvine slava, st\u0103p\u00e2nirea \u015fi cinstea, acum \u015fi pururea \u015fi \u00een vecii vecilor. Amin.<\/p>\n

\n

sursa: SFANTUL IOAN GURA DE AUR <\/a><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u015ei aceasta s\u0103 \u015ftii c\u0103, \u00een zilele din urm\u0103, vor veni vremuri grele; C\u0103 vor ii oameni iubitori de sine, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-9187","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9187","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9187"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9187\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9187"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9187"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9187"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}