{"id":9200,"date":"2012-12-08T08:39:53","date_gmt":"2012-12-08T08:39:53","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=9200"},"modified":"2012-12-08T08:45:26","modified_gmt":"2012-12-08T08:45:26","slug":"ioan-miclau-%e2%80%9ecartea-si-valoarea-ei%e2%80%9c","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/12\/08\/ioan-miclau-%e2%80%9ecartea-si-valoarea-ei%e2%80%9c\/","title":{"rendered":"Ioan Micl\u0103u: \u201eCartea \u015fi valoarea ei\u201c"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Motto:<\/strong><\/p>\n

,,<\/em><\/strong>Arta ca r\u0103sp\u00e2nditoare a bunului gust, nu se poate<\/em> cobor\u00ee \u00een noroi, ci are s\u0103 ridice la sine pe to\u0163i cei ce vin sub<\/em> steagurile sale. Ridicarea\u00a0 aceasta se face prin propagarea eternului frumos, a c\u0103rui temelie este adev\u0103rul\u201d. <\/em>(IOSIF VULCAN)<\/p>\n

Trebuie s\u0103 recunosc aici un anume adev\u0103r, adic\u0103, ini\u0163ial aveam \u00een minte a numi acest eseu ,,Cartea \u015fi valorile acesteea\u201d, dar mi se p\u0103rea o prea l\u0103rgire a spa\u0163iului de investiga\u0163ie. Mai ales c\u0103 \u00een ideea mea urm\u0103ream o ancorare \u00een acea valoare a c\u0103r\u0163ii \u00een sine, ca mijloc de expresie \u015fi comunicare! Ca apoi, de aici s\u0103 se desprind\u0103 acea universal\u0103 valoare a c\u0103r\u0163ii \u00een lunga \u015fi zbuciumata evolu\u0163ie a fiin\u0163ei umane! C\u00e2nd omul a fost apt a-\u015fi g\u00e2ndi simbolurile \u00een litere \u015fi a \u00eenceput a scrie, se n\u0103\u015ftea \u015fi Cartea. Desigur, din dorin\u0163a de expresie \u015fi comunicare, cartea devenea pentru om o a doua fiin\u0163\u0103! Fie chiar prin acele t\u0103bli\u0163e de lut ars sau papirus, se dorea o notare a istoriei acelor vremi, a activit\u0103\u0163ilor de tot felul, adic\u0103 a l\u0103sa urme despre timpul \u015fi spa\u0163iul existen\u0163ei lor! Trecutul, prezentul \u015fi viitorul \u00een carte putea fi oglindit. Azi, aceasta a devenit at\u00e2t de important\u0103, de necesar\u0103, \u00eenc\u00e2t ar\u00a0 fi imposibil a se desprinde din via\u0163a de zi cu zi a societ\u0103\u0163ilor omene\u015fti! \u0218i nu numai at\u00e2t, dar, practic, omul s-ar s\u0103lb\u0103tici din nou, lu\u00e2ndu-i-se cartea. Odat\u0103 cu genialele realiz\u0103ri \u00een ale \u015ftiin\u0163ei \u015fi tehologiilor moderne, cartea a devenit un bun indispensabil, izvor de informa\u0163ie universal\u0103, de educa\u0163ie, de deservire a tot ceea ce se cheam\u0103 realizare uman\u0103. Cartea este la \u00eendem\u00e2na fiec\u0103ruia spre a fi citit\u0103, spre a asigura preg\u0103tirea profesional\u0103 \u015fi intelectual\u0103 genera\u0163iilor \u00een \u015fir. Lectura este pl\u0103cut\u0103 \u015fi necostisitoare, iar odat\u0103 ce avem cartea \u00eentr-o bibliotec\u0103, pe fila acesteea st\u0103 pentru multe secole\u00a0 acumulat\u0103 experien\u0163a fiec\u0103rui domeniu al artelor, f\u0103r\u0103 pierderea ce bun\u0103oar\u0103 ar surveni la un ,,internet\u201d, printr-o simpl\u0103 lips\u0103 de surs\u0103 electric\u0103. Cartea \u015fi omul\u00a0 stau \u00eentr-o interdependen\u0163\u0103, \u00eenc\u00e2t scriitorul\u00a0 o define\u015fte deseori metaforic foarte sugestiv: ,,Cartea este via\u0163a unui om, iar omul este o carte \u00een scriere<\/em>\u201d. La drept vorbind, cartea \u015fi-a c\u00e2\u015ftigat multe defini\u0163ii, \u00eenc\u00e2t s-ar putea scrie \u00eenc\u0103 o carte numai dac\u0103 cineva s-ar apuca a aduna definirile f\u0103cute acesteea de c\u0103tre g\u00e2nditori, scriitori \u015fi poe\u0163i, pedagogi \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori, popor \u015fi folclor \u015f. a. m. d. Vom vedea c\u0103 a\u015fa cum fiecare Neam creat de Dumnezeu \u00ee\u015fi are o identitate a sa, la fel \u015fi Cartea \u00ee\u015fi are o identitate a ei, cu care se \u00eenregistreaz\u0103, un certificat de na\u015ftere cu locul \u015fi data, pentru a avea \u015fi ea o recunoa\u015ftere! S\u0103 fiu direct, nu vreau s\u0103 se cread\u0103 c\u0103 scriu fic\u0163iune, dimpotriv\u0103, doresc s\u0103 ar\u0103t ceva foarte real \u015fi folositor, atunci c\u00e2nd se ia o carte \u00een m\u00e2n\u0103. Mai ales \u00een acest ,,univers al c\u0103r\u0163ilor\u201d, c\u00e2nd bibliotecile lumii sunt \u00eenc\u0103rcate de c\u0103r\u0163i, \u00eenc\u00e2t am ajuns \u015fi la ,,biblioteci a\u015fezate \u00een ceruri(virtuale)\u201d \u015fi de unde a identifica o carte e nevoie, deci, de un anumit cod, de un digital, \u00een care s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103.<\/strong><\/p>\n

Este vorba despre cele patru litere majuscule ISBN, urmate de 10 numere(digitale), aranjate \u00een patru grupe separate de cratime(liniu\u0163e), ori o simpl\u0103 distan\u0163\u0103 \u00eentre grupe. ISBN( International Standard Book Number), urmat de cele patru grupe digitale, formeaz\u0103, a\u015fadar, identitatea c\u0103r\u0163ii. Interesant de \u015ftiut c\u0103 fiecare grup digital din cod are \u00eensemn\u0103tatea sa specific\u0103 \u015fi care nu este un secret, ci, dimpotriv\u0103, recunoa\u015fterea unei c\u0103r\u0163i ap\u0103rute \u00een circuitul s\u0103u universal. Un exemplu ar fi concludent: ISBN 0-9588413-0-6. Primul grup reprezint\u0103 \u0163ara unde s-a editat cartea, al doilea grup prefixul editurii care a publicat cartea, al treilea grup reprezint\u0103 num\u0103rul de titlu,\u00a0 ultimul grup digital este unul de control general. Pe alte c\u0103rti vom g\u0103si \u015fi ISSN, adic\u0103(International Standard Serial Number). La bibliotecile mari se g\u0103sesc dic\u0163ionare \u00eentregi, \u00een care se g\u0103sesc chiar \u00een ordine alfabetic\u0103 t\u0103rile din toat\u0103 lumea cu digitalul lor specific \u015fi unic.<\/strong><\/p>\n

<\/strong>Din exemplul dat mai sus, primul grup digital 0 este pentru c\u0103r\u0163ile publicate \u00een Australia \u015fi UK. Fran\u0163a are num\u0103rul 2, Italia 88, Germania 3, Spania 84, Portugalia 972, Romania 973 etc. Unele dic\u0163ionare, cum este\u00a0 Publisher International Directory with ISBN Index,<\/em> K. G. Saur, public\u0103 \u015fi editurile din \u0163\u0103rile respective. <\/strong>Cu modestie, vertical\u0103 \u00eens\u0103, pot spune, c\u0103 acel prim ISBN dat ca exemplu mai sus este cuprins in acest Dictionar \u015fi este certificatul de identitate al c\u0103r\u0163ii mele The Romanian Life<\/em>, un fel de antologie literar\u0103 publicat\u0103 \u00een Limba Rom\u00e2n\u0103. Deci, oarecum eram interesat s\u0103 am acest dic\u0163ionar \u00een dou\u0103 volume la biblioteca mea, ,,Mihai Eminescu\u201d, privat\u0103, dar de interes public!<\/strong><\/p>\n

Apoi \u015ftim bine, a\u015fa cum se g\u0103sesc la oameni fapte bune \u015fi fapte mai pu\u0163in bune, la fel \u015fi c\u0103r\u0163ile pot fi\u00a0 bune sau mai pu\u0163in bune! Lecturarea unei c\u0103r\u0163i bune,\u00a0 \u00eentr-un domeniu al educa\u0163iei etice bun\u0103oar\u0103, aduce \u00eenobilarea caracterului \u015fi deci a personalit\u0103\u0163ii cititorului. La fel al unei c\u0103r\u0163i de istorie \u015fi filosofie, de art\u0103 \u015fi literatur\u0103, de \u015ftiin\u0163e, de scrieri confesionale \u015f. a. m. d. Pentru a \u00een\u0163elege valoarea unei c\u0103r\u0163i, c\u00e2t \u015fi binefacerile lecturii acesteea, aduc aci sfatul Hristosului nostru, Mihai Eminescu, sau ,,Aminul\u201d, cum \u00eel nume\u015fte vrednicul bucovinean Adrian Botez, sfat ajuns azi proverbial: <\/strong>,,Cite\u015fte! Citind mereu, creierul t\u0103u va deveni un laborator de idei \u015fi imagini, din care vei \u00eentocmi \u00een\u0163elesul \u015fi filozofia vie\u0163ii<\/em>\u201d <\/strong>(Coloana Infinitului \u2013 din gandirea romana moderna<\/em>, vol. <\/strong>II, Ed. ,,Cuget Rom\u00e2nesc, 2009, pag.287).<\/strong><\/p>\n

P. Ispirescu, povestitorul nostru, care a adus mare folos folclorului rom\u00e2nesc, afirma Vasile Alecsandri, \u015fi ne-a l\u0103sat, a\u015fadar, acea poveste minunat\u0103,\u00a0 F\u0103t frumos n\u0103scut cu cartea \u00een m\u00e2n\u0103<\/em>, ne-a mai l\u0103sat \u015fi acest proverb: <\/strong>,,Cine n-are pl\u0103cere a citi, n-are semne de a se face mai bun\u201d<\/em>.<\/strong><\/p>\n

\u0218i acum un revers al monedei, zugr\u0103vit de Liviu Rebreanu: <\/strong>,,Nu exist\u0103 pedeaps\u0103 mai grea ca obliga\u0163ia de a citi c\u0103r\u0163i moarte\u201d<\/em>(Ibidem).<\/p>\n

Mai mult, I. Vinea \u00eentr-un aforism spunea c\u0103, <\/strong>,,Sunt c\u0103r\u0163i care nu merit\u0103 s\u0103 fi fost scrise\u201d<\/em>, \u00een acest caz va trebui luat aminte la vorbele lui N. Iorga, care\u00a0 spunea: <\/strong>,,Cetitorul s\u0103 zic\u0103 la m\u00e2ntuirea c\u0103r\u0163ii tale, nu: am cetit o carte, ci am cunoscut un om!\u201d<\/em> Ca atare, \u00eentr-o astfel de situa\u0163ie revenim la no\u0163iunea de cultur\u0103. Omului, \u00een primul r\u00e2nd, cultura \u00eei trebuie\u015fte, fiindc\u0103 aceasta \u015flefuie\u015fte fiin\u0163a omeneasc\u0103. Rolul\u00a0 \u015fcolii \u015fi al bibliotecilor, al artelor, scriitorilor \u015fi preo\u0163ilor tocmai acesta\u00a0 este, a lumina sufletele. Cartea, care este \u015fi va fi \u00eentotdeauna mijlocul cel mai eficace prin care se desf\u0103\u015foar\u0103 procesul de educa\u0163ie, trebuie s\u0103 poarte pecetea adev\u0103rului \u015fi a iubirii \u00eentre oameni. Aceasta este cultura cu adev\u0103rat vie, care pune \u00een mi\u015fcare sentimentul g\u00e2ndirii, intelectul \u015fi celula creerului, care s\u0103 nu leneveasc\u0103! Aici este zona oarecum negativ\u0103 a internetului \u00een raport cu cartea, \u015fi m\u0103 refer la tinerii copii intra\u0163i noi pe por\u0163ile \u015fcolii. Direct la calculator, \u00eenva\u0163\u0103 tehnologia rece, nesentimental\u0103, bun\u0103oar\u0103 la o simpl\u0103 \u00eenmul\u0163ire de numere, repede scoate copilul calculatorul\u00a0 s\u0103-\u0163i spun\u0103 c\u0103 5\u00d74=20, dar acel calculator natural al copilului, creerul, nu a f\u0103cut nici un efort\u00a0 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 de ce e 20,\u00a0 ci nu 25, spre exemplu! El, probabil, nu va prinde \u015fi nici nu-l va interesa acel joc logic, cum adun\u00e2nd pe cinci de patru ori, sau pe patru de cinci ori, ne da acel rezultat al \u00eenmul\u0163irii de 20. Asta \u00een cele ale matematicii, dar c\u00e2nd, pentru a lectura o carte scris\u0103 pe virtual(aier), cititorul, dac\u0103 o avea computer, va fi satisf\u0103cut, cu toate c\u00e2te \u00eel pot \u00eentrerupe din lectur\u0103, iclusiv permanenta cheltuire de bani, r\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut! Pe o carte investe\u015fti o dat\u0103 \u015fi o pot avea \u015fi str\u0103nepo\u0163ii cititorului. Valorile c\u0103r\u0163ii sunt inestimabile, formeaz\u0103 caractere s\u0103n\u0103toase, odihnesc mintea, dau\u00a0 posibilitatea reflect\u0103rii asupra binelui \u015fi r\u0103ului, asupra \u015ftiin\u0163elor \u015fi economiilor, asupra istoriei \u015fi, \u00eentr-un fel, cartea a devenit parte a fiin\u0163ei umane, iar lipsa ei ar fi de ne\u00eenchipuit, o mutilare a \u00eens\u0103\u015fi fizicului omenesc! Iar acele \u015ftiin\u0163e, care strivesc sufletul omenesc, nu trebuiesc proliferate, ci \u0163inute \u015fi evoluate desigur \u00een industriile tehnologiilor produc\u0103toare de bunuri materiale necesare vie\u0163ii. At\u00e2t. F\u0103r\u0103 a for\u0163a biologia \u015fi metafizica fiin\u0163ei umane, care apar\u0163in Crea\u0163iei Divine Naturale \u015fi nu experimentelor cu care deja am siluit mediul ecologic, s\u0103 nu ne siluim pe noi \u00een\u015fine. <\/strong><\/p>\n

CARTEA ESTE CUV\u00c2NTUL LUI DUMNEZEU, \u00ceN CARE LIRICA DUHULUI NOSTRU POATE FI PREZENTAT\u0102 \u00ceN \u00ceNTREGIME!<\/strong><\/p>\n

Ioan Micl\u0103u<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Motto: ,,Arta ca r\u0103sp\u00e2nditoare a bunului gust, nu se poate cobor\u00ee \u00een noroi, ci are s\u0103 ridice la sine pe [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-9200","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9200","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9200"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9200\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9200"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9200"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9200"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}