{"id":9239,"date":"2012-12-09T18:53:11","date_gmt":"2012-12-09T18:53:11","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=9239"},"modified":"2012-12-09T18:54:32","modified_gmt":"2012-12-09T18:54:32","slug":"vavila-popovici-ura-%e2%80%93-sentimentul-vietii-neimplinite-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/12\/09\/vavila-popovici-ura-%e2%80%93-sentimentul-vietii-neimplinite-2\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Ura \u2013 sentimentul vie\u021bii ne\u00eemplinite"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eNu uita niciodat\u0103 c\u0103 unii te pot ur\u00ee,<\/em> dar cei care te ur\u0103sc nu te \u00eenving dec\u00e2t dac\u0103<\/em> \u00eei ur\u0103\u015fti \u015fi tu. \u015ei c\u00e2nd o faci, te distrugi.\u201d<\/em> (R.M. Nixon)<\/p>\n

Am g\u0103sit pe internet scris despre ur\u0103: \u201eEu zic c\u0103 vine din educa\u0163ie. Cel pu\u0163in eu p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 18 ani nu am f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163 cum s\u0103 ur\u0103sc cu adev\u0103rat\u2026 iar acum sunt un guru la treaba asta, pot purta ur\u0103 pentru orice\u2026 \u015fi nu oricum.. acum o fac cu profesionalism.\u201d Poate a glumit, m-am g\u00e2ndit pentru o clip\u0103! Dar dac\u0103 a vorbit serios? \u00centr-un ziar citesc titlul: \u201eVremea r\u0103zbun\u0103rilor\u201d. A\u015fa s\u0103 fie oare? Asta ne dorim?
\nUra fiind un sentiment al vie\u0163ii ne\u00eemplinite, dup\u0103 cum spunea un psiholog, filozof umanist german, n\u0103scut la \u00eenceputul secolului XX-lea, poate duce chiar la moarte \u015fi aceasta deoarece st\u0103rile suflete\u015fti sunt cele care ne \u00eemboln\u0103vesc trupul. De ce s\u0103 nu ne tr\u0103im via\u0163a \u00een iubire, \u00een d\u0103ruire des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, a\u015fa cum ne \u00eenva\u0163\u0103 Hristos? De ce nu-i urm\u0103m sfaturile \u015fi de ce l\u0103s\u0103m ca r\u0103ul s\u0103 ne distrug\u0103 \u00eencetul cu \u00eencetul; de ce ne alegem drumul spre o moarte ve\u015fnic\u0103? Religia cuprinde aceste \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi, dar pe bun\u0103 dreptate se \u00eentreba Benjamin Franklin: \u201eDac\u0103 oamenii sunt at\u00e2t de r\u0103i av\u00e2nd o religie, cum ar fi dac\u0103 nu ar avea-o?\u201d R\u0103ul trebuie evitat \u00een via\u021b\u0103, nicidecum \u201e\u00eenv\u0103\u021bat\u201d, \u00eentruc\u00e2t el se opune binelui; natura noastr\u0103 uman\u0103 intr\u0103 \u00een contradic\u021bie cu r\u0103ul care nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 ne provoace o stare de inconfort, put\u00e2nd ajunge la disperare, revolt\u0103 \u0219i chiar moarte.
\nCarl Gustav Jung, \u00een cartea sa \u201ePuterea sufletului\u201d, ne avertizeaz\u0103 asupra faptului c\u0103 priveli\u015ftea ur\u00e2tului suscit\u0103 ur\u00e2tul \u00een suflet: \u201eE net\u0103g\u0103duit faptul c\u0103 r\u0103utatea celuilalt devine ne\u00eent\u00e2rziat propria ta r\u0103utate, c\u0103ci r\u0103ul treze\u015fte r\u0103ul din propriul t\u0103u suflet\u201d. Dar, este tot at\u00e2t de adev\u0103rat c\u0103 ura \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte uneori motiva\u0163ii, a\u0219a zise ra\u0163ionale, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne d\u0103m seama c\u0103 ea ajunge \u00een \u201eimediata vecin\u0103tate a r\u0103ului\u201d.
\nAdus\u0103 problema \u00een vremurile pe care le tr\u0103im, ura a cuprins cu fervoare societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u00eenc\u0103 de pe vremea comunismului; cei care am tr\u0103it \u00een acea perioad\u0103 am cunoscut \u201eura de clas\u0103\u201d, considerat\u0103 de comuni\u0219ti \u201ecombustibilul motorului progresului\u201d. Ura ne-a fost inoculat\u0103 \u0219i de atunci sufletele unora a fost schilodite. Prin diferite metode sadice a fost ucis\u0103 intelectualitatea rom\u00e2neasc\u0103, au fost uci\u0219i oamenii deveni\u021bi incomozi societ\u0103\u021bii instaurate; se sp\u0103lau creiere, se dorea un om nou care, de fapt, a ap\u0103rut ceva mai t\u00e2rziu, \u00een vremurile post-comuniste, n\u0103scut din ur\u0103 \u0219i r\u0103zbunare, mo\u0219tenitor al certificatului de om al urii \u0219i al r\u0103zbun\u0103rii. Nimic nu-i mai face pl\u0103cere, \u00eel deranjeaz\u0103 totul, i se pare c\u0103 to\u021bi se opun idealurilor sale de pur\u0103 materialitate, pentru el voin\u021ba \u00eenseamn\u0103 \u00een primul r\u00e2nd dorin\u021ba de putere \u0219i lupt\u0103 cu arme care r\u0103nesc \u0219i ucid oamenii corec\u021bi, bl\u00e2nzi, sensibili, nevinova\u021bi. Lev Tolstoi considera c\u0103 r\u0103ul vine din faptul c\u0103 oamenii \u00ee\u0219i \u00eenchipuie c\u0103 sunt \u00eemprejur\u0103ri \u00een care se pot purta cu semenii lor f\u0103r\u0103 iubire. Foarte adev\u0103rat!
\n\u00centrebat P\u0103rintele Galeriu \u00een ce const\u0103 mai precis r\u0103ul?, acesta a r\u0103spuns: \u201eS-a spus c\u0103 este o stare \u0219i nu un principiu sau substan\u021b\u0103. O stare a voin\u021bei pervertite. Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare define\u0219te r\u0103ul ca o \u00eenstr\u0103inare de Dumnezeu. Cum s-a produs \u00eenstr\u0103inarea? Prin ispita ador\u0103rii de sine, prin str\u0103lucirea eului. Fiecare c\u00e2nd g\u00e2ndim acum parc\u0103 intuim ceva din aceast\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 de sine a existen\u021bei proprii, un fel de a fi al \u00eenc\u00e2nt\u0103rii. Deci Lucifer cade \u00een aceast\u0103 adorare de sine, f\u0103c\u00e2nd din eul lui o realitate existent\u0103 prin sine\u2026\u201d \u00cen\u021belegem cum ideologia marxist\u0103, str\u0103in\u0103 de Dumnezeu a dorit s\u0103 produc\u0103 acel om nou!
\nCred c\u0103 lumea de ast\u0103zi, are nevoie de un idealism care s\u0103-i rede\u015ftepte con\u015ftiin\u0163a leg\u0103turilor sale profunde cu universul, cu Lumea superioar\u0103 a spiritelor, cea care conduce destinele realit\u0103\u0163ii v\u0103zute \u015fi nev\u0103zute. Prea ne-am obi\u015fnuit a privi numai pe orizontal\u0103 \u015fi a nu ridica ochii spre cer! Materialismul a ignorat via\u0163a spiritual\u0103, a aruncat, dup\u0103 spusele lui Alexis Carrel \u2013 chirurg \u015fi biolog francez \u2013, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie \u0219i Medicin\u0103 \u00een 1912, o \u201ecortin\u0103\u201d \u00eentre fenomenele materiale \u015fi cele spirituale, \u00eentre vizibil \u015fi invizibil, \u00eentre om \u015fi Dumnezeu. C\u0103ci, \u0219tiut este, c\u0103 tot ce se petrece \u00een min\u0163ile noastre vine din sufletele noastre, de aceea trebuie s\u0103 \u00eengrijim de suflet, dac\u0103 vrem s\u0103 ne fie \u00een bun\u0103 stare trupul.
\nApar\u021binem cu to\u021bii societ\u0103\u021bii \u00een care tr\u0103im, dar g\u00e2ndim diferit \u0219i ne manifest\u0103m diferit, fiecare dup\u0103 pornirile naturale ale sufletului s\u0103u, \u0219i atunci este normal s\u0103 existe \u0219i oameni c\u0103rora orice nedreptate s\u0103 le trezeasc\u0103 \u00een suflete nemul\u021bumirea, revolta, s\u0103 fie \u00eenclina\u0163i spre a lua o atitudine moral\u0103 sau imoral\u0103. Sinele lor nu se afl\u0103 \u00een deplin acord cu ceva, cu cineva, \u00eencep s\u0103 urasc\u0103 pentru c\u0103 acesta este impulsul inimii, un impuls puternic \u0219i care poate fi la fel de puternic ca cel pe care-l pot avea pentru iubire. Ura poate \u00eencepe lent cu blazare, dispre\u0163, judecat\u0103 str\u00e2mb\u0103, b\u00e2rf\u0103, invidie, gelozie sau chiar discriminare. Uneori toate aceste st\u0103ri trec neobservate, ca \u201eboli mai u\u015foare, dar netratate\u201d (spune frumos cineva), cu timpul ele se agraveaz\u0103, se cronicizeaz\u0103 \u015fi omul nu mai poate fi vindecat; el este st\u0103p\u00e2nit de orgoliu, l\u0103comie, de r\u0103utate \u0219i ur\u0103, contamin\u00e2nd pe cei din jurul s\u0103u. Iat\u0103 de ce aceste \u201emici p\u0103cate\u201d nu trebuie trecute cu vederea, ci trebuie luate \u00een seam\u0103 dintr-un \u00eenceput \u0219i aflat\u0103 cauza care le provoac\u0103. Efect-cauz\u0103, cauz\u0103-efect!
\nMarcu Ascetul, admirator al Sf\u00e2ntului Ioan Gur\u0103 de Aur, ne \u00eendemn\u0103: \u201eLupt\u0103-te cu r\u0103ul \u00een prima faz\u0103, \u015fi nu-\u0163i zice: el nu va birui \u00een mine! Pe m\u0103sur\u0103 ce tu te antrenezi, e\u015fti deja \u00eenvins.\u201d
\n\u00cencepi s\u0103 ur\u0103\u0219ti de cele mai multe ori atunci c\u00e2nd \u021bi se face o nedreptate, pentru c\u0103 ura este produsul unei vie\u0163i r\u0103nite. C\u00e2nd ne sunt tr\u0103date speran\u0163ele, \u00eencepem s\u0103 ur\u00e2m tr\u0103darea \u015fi tr\u0103d\u0103torii. Iar c\u00e2nd se face dreptate din timp, ura dispare. Este binele care \u00eei ia locul \u0219i odat\u0103 cu dreptatea dob\u00e2ndit\u0103, iubirea \u0219i speran\u0163a lumineaz\u0103 sufletul nostru, \u00eentunericul dispare. Dar pentru a se face dreptate, este nevoie de curaj, de lupt\u0103. Aceast\u0103 lupt\u0103 se d\u0103 \u00een interiorul nostru, apoi \u00een exterior. Cel mai nobil mijloc de lupt\u0103 \u00een exterior este cel al dialogului dus cu bun sim\u0163, g\u0103sirea unui factor comun al discu\u021biei, ra\u0163iunea \u00een felul acesta st\u0103p\u00e2nind pornirile s\u0103lbatice, animalice. La ce ne poate folosi agresivitatea animalic\u0103? Socrate spunea: \u201e\u00centre a face r\u0103u cuiva \u015fi a-i face o nedreptate, nu e nici o deosebire. Nu trebuie s\u0103 r\u0103spunzi la o nedreptate cu alta, nici la r\u0103u cu r\u0103u, orice \u0163i-ar face cineva.\u201d Da, dar pe cel care a gre\u015fit nu trebuie s\u0103-l ajut\u0103m s\u0103 vad\u0103 gre\u015feala? Oare nu trebuie s\u0103 c\u0103ut\u0103m r\u0103d\u0103cina gre\u015felii lui care ne afecteaz\u0103 \u0219i pe noi, pentru a aplana o nedreptate, un r\u0103u? Pentru ca r\u0103ul s\u0103 nu continue a exista, ar trebui s\u0103 se \u021bin\u0103 seam\u0103 de legile dumnezeie\u0219ti \u0219i cele omene\u0219ti, adic\u0103 de cele morale \u0219i cele juridice, iar acestea din urm\u0103 ar trebui bine \u00eentocmite, bine cunoscute \u0219i respectate, pentru ca societatea s\u0103 func\u0163ioneze pe principii s\u0103n\u0103toase. Pentru filozoful Spinoza, a avea acces la ele, trebuie folosit\u0103 ra\u021biunea, care \u201ene conduce inevitabil la perceperea adev\u0103rului \u0219i a gre\u0219elii\u201d.
\n\u00cen legile biserice\u0219ti sunt cuprinse Poruncile, iar Porunca dragostei cere cre\u0219tinului s\u0103 dezr\u0103d\u0103cineze din suflet s\u0103u orice urm\u0103 de m\u00e2nie \u0219i de ur\u0103 fa\u021b\u0103 de semen \u0219i s\u0103 r\u0103spl\u0103teasc\u0103 r\u0103ul cu binele. Apostolul Pavel spunea c\u0103 legea moral\u0103 e \u00eenscris\u0103 \u00een inima omului; Dumnezeu ne-a \u00eenzestrat cu con\u015ftiin\u0163\u0103, l\u0103s\u00e2ndu-ne libertatea \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii cunoa\u015fterii a ceea ce-i bine \u015fi a ceea ce este r\u0103u. Psihologii merg pe c\u0103ile lor de investigare: Carl Gustav Jung ajunge la concluzia c\u0103 anumite categorii ale g\u00e2ndirii ne sunt date aprioric, adic\u0103 \u00eenaintea oric\u0103rei experien\u021be de via\u021b\u0103, ele ivindu-se simultan cu primul act de g\u00e2ndire.
\nCa \u00een orice activitate din aceast\u0103 via\u021b\u0103, este necesar a se ac\u0163iona cu curaj \u015fi demnitate \u00een c\u0103utarea gre\u0219elilor \u0219i \u00eendep\u0103rtarea r\u0103ului. Lipsa curajului duce la suferin\u0163\u0103 \u0219i la \u00eentre\u0163inerea ei; se \u0219tie doar c\u0103 oamenii lipsi\u0163i de curaj, oamenii la\u015fi, se t\u00e2r\u0103sc toat\u0103 via\u0163a, ca viermii pe p\u0103m\u00e2nt; iar c\u00e2nd ac\u0163ion\u0103m, s\u0103 ne ferim de a ne folosi de legea Talionului (dinte pentru dinte) care este, cu siguran\u021b\u0103, dreptatea celor nedrep\u0163i, r\u0103zbunarea care ferice\u0219te doar pentru o clip\u0103. Unii spun c\u0103 suntem oameni \u015fi trebuie s\u0103 admitem c\u0103 suntem imperfec\u0163i, deci ar trebui s\u0103 fim toleran\u021bi\u2026 Da, dar c\u00e2t de imperfec\u0163i suntem \u015fi cum ne afecteaz\u0103 aceste imperfec\u0163iuni, conteaz\u0103! Chiar dac\u0103 nu am f\u0103cut nici o fapt\u0103 rea, ne putem sim\u0163i responsabili de r\u0103ul din jurul nostru. \u015ei cu c\u00e2t suntem mai indiferen\u0163i \u00een fa\u0163a r\u0103ului, cu at\u00e2t suntem mai departe de prezen\u0163a binelui \u00een via\u0163a noastr\u0103.
\nDe multe ori tergivers\u0103m interven\u021biile, deciziile, lament\u0103m sau chiar nu lu\u0103m \u00een seam\u0103 oamenii care aduc nep\u0103sarea, gol\u0103nia, m\u00e2rl\u0103nia, necinstea \u00een via\u0163a noastr\u0103 de toate zilele \u0219i nu lu\u0103m \u00een seam\u0103 nici pericolul declinului societ\u0103\u0163ii \u00een care tr\u0103im sau, \u00eencepem s\u0103-i judec\u0103m t\u00e2rziu, de multe ori \u00een lips\u0103, atunci c\u00e2nd ei nu mai sunt printre noi, spre a ne aduce argumentele lor, a-\u0219i isp\u0103\u0219i p\u0103catele. \u015ei resemna\u0163i, spunem: \u201eDumnezeu s\u0103-i ierte!\u201d Este bine c\u0103 invoc\u0103m aceast\u0103 iertare cre\u015ftineasc\u0103 pentru cei care ne-au f\u0103cut \u0219i ne fac via\u0163a un iad, dar de ce s\u0103 nu lu\u0103m atitudine atunci c\u00e2nd ei sunt printre noi \u015fi c\u00e2nd se mai pot m\u00e2ntui, iar noi s\u0103 \u00eendrept\u0103m lucrurile, s\u0103 putem r\u0103sufla u\u015fura\u0163i c\u0103 s-a f\u0103cut dreptate la timp \u015fi s\u0103 mergem cu curaj \u015fi speran\u0163\u0103 \u00eenainte \u00een aceast\u0103 via\u0163\u0103? Unii cred c\u0103 sentimentul acesta al urii ap\u0103r\u0103 uneori societatea de distrugere prin exacerbarea anumitor instincte, ura fiind considerat\u0103 \u00een acest caz, ca o lupt\u0103 pentru dreptate, pentru ap\u0103rarea celor \u201esfinte\u201d dob\u00e2ndite de-a lungul genera\u0163iilor. Poate au dreptate!? Dar aceast\u0103 lupt\u0103 nu o putem duce cu armele binelui? Cu siguran\u021b\u0103 nu avem dreptul s\u0103 dormim! \u201eDe\u015fteapt\u0103-te rom\u00e2ne!\u201d s\u0103 ne fie mereu \u00een minte.
\n\u00cen cartea: \u201eRom\u00e2nia \u00eencotro\u201d Gheorghe Popa ne vorbe\u015fte despre inegalit\u0103\u0163i, contradic\u0163ii \u015fi nedrept\u0103\u0163i, suger\u00e2ndu-ne a le limita prin dreptate social\u0103, prin legi bine stabilite. Dar pentru aceasta trebuie s\u0103 existe, ne spune, \u201eun anumit nivel general de spirit civic \u015fi responsabilitate social\u0103\u201d, adic\u0103 s\u0103 existe procesul educativ, \u015fi propune ca \u201e\u00een fruntea organismelor sociale centrale de decizie, ac\u0163iune \u015fi comand\u0103, s\u0103 fie oameni de calitate din punct de vedere moral, profesional \u015fi politic\u201d, \u00een mod contrar, deteriorarea social\u0103 poate s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u015fi s\u0103 se dezvolte \u201ede la cap\u201d \u015fi d\u0103 exemplu corup\u0163ia. Heinrich Heine spunea clar \u0219i f\u0103r\u0103 echivoc: \u201eO na\u0163iune nu poate fi regenerat\u0103 dac\u0103 regimul ei nu dovede\u015fte o \u00eenalt\u0103 for\u0163\u0103 moral\u0103\u201d.
\n\u0218i ne mai \u00eentreb\u0103m cum a ajuns omenirea la at\u00e2ta ur\u0103? De ce ura pare s\u0103 domine ast\u0103zi societatea rom\u00e2neasc\u0103? Trebuie s\u0103 remarc\u0103m c\u0103 Alegerile recente din Rom\u00e2nia \u015fi Criza economic\u0103 au la baz\u0103 criza moral\u0103 prin care trece Romania \u015fi motivul principal este acela c\u0103 nu am judecat suficient, nu ne-am limpezit min\u021bile \u015fi am neglijat trecutul. Unora le-a fost team\u0103 c\u0103 \u00ee\u015fi pierd posturile, al\u0163ii averile dob\u00e2ndite ilicit \u015fi astfel au f\u0103cut tot posibilul s\u0103 ignore sau chiar s\u0103 \u00eengroape trecutul. Noroc de scriitorii, istoricii \u015fi jurnali\u015ftii care nu s-au l\u0103sat intimida\u0163i \u015fi cu mult curaj au f\u0103cut dezv\u0103luiri (dar nu suficiente!), pentru a l\u0103sa o fresc\u0103 a vie\u0163ii \u00een comunism, \u015fi a celei post comuniste. \u0218i \u00een al doilea r\u00e2nd, ne-am obi\u0219nuit s\u0103 d\u0103m \u00een cap elitelor, de la care am putea \u00eenv\u0103\u021ba ce fel de atitudine s\u0103 adopt\u0103m \u00een fa\u021ba unor situa\u021bii, de criz\u0103 moral\u0103.
\nEste tot at\u00e2t de adev\u0103rat c\u0103 pentru unii, ura constituie o adev\u0103rat\u0103 pl\u0103cere, o hran\u0103 a sufletului. Romanticul poet englez George Gordon Byron spunea c\u0103 \u201eoamenii iubesc \u00een prip\u0103, dar ur\u0103sc lini\u015ftit p\u00e2n\u0103 la moarte\u201d. \u0218i-atunci, s\u0103 fim buni, iubitori sau s\u0103 ur\u00e2m? S\u0103 alegem a tr\u0103i cu iubire, sau cu ur\u0103 \u015fi r\u0103zbunare? Pitagora, considerat unul dintre cei mai mari legiuitori ai antichit\u0103\u021bii grece\u0219ti spunea de pe atunci c\u0103 via\u021ba cump\u0103tat\u0103, \u00een slujba binelui \u0219i a drept\u0103\u021bii, trebuie s\u0103 stea la baza alc\u0103tuirii politice a unui stat.
\nDin Scriptur\u0103 afl\u0103m c\u0103 Dumnezeu este plin de bun\u0103tate, Dumnezeu este iubire! El fiind sursa bun\u0103t\u0103\u0163ii, bun\u0103tatea Lui ajunge la noi prin rodirea Duhului, prin comunicarea \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea caracterului lui Hristos \u00een noi, pe care o face Duhul Sf\u00e2nt. \u201eCine se sc\u0103ld\u0103 \u00een sfera bun\u0103t\u0103\u0163ii, a iubirii m\u0103car pentru c\u00e2teva clipe, simte o stare de fericire, de mul\u0163umire, de lini\u015ftire\u2026\u201d Cu to\u0163ii am sim\u0163it bun\u0103tatea, iubirea, am sim\u0163it cum aceste st\u0103ri \u00eenal\u0163\u0103 spiritul uman. Dar pentru a atinge acest punct, este necesar s\u0103 ducem o lupt\u0103 cu noi \u00een\u015fine \u015fi cu cei care ne violeaz\u0103 comportamentul moral cu un tupeu nemaipomenit \u015fi cu ignorarea normelor religios-morale dar \u0219i a celor juridice; s\u0103 avem \u00een vedere totodat\u0103 armonia care exist\u0103 \u00eentre bun\u0103tate, iubire \u015fi dreptate, din gesturile lui Iisus Hristos care a pl\u00e2ns pentru oameni, a murit pentru noi, dar tot El a luat biciul \u00een Templu \u015fi nu a ezitat s\u0103-i numeasc\u0103 pe unii ,,morminte v\u0103ruite\u201d. \u015ei\u2026 s\u0103 accept\u0103m lipsa contradic\u0163iei \u00eentre bun\u0103tate \u015fi pedepsirea onest\u0103 a r\u0103ului, pentru c\u0103 ,,Domnul este bun \u015fi drept\u201d, iar acestea dou\u0103 se g\u0103sesc \u00eentr-o perfect\u0103 armonie \u00een natura divin\u0103: ,,Dreptatea \u015fi pacea se s\u0103rut\u0103\u201d (Psalm 85.10b).
\nPr. Prof. dr. Nicolae V. Dur\u0103 vorbind despre Normele juridice \u0219i Normele religios-morale \u00eentr-o carte a sa, arat\u0103 c\u0103 \u201eleg\u0103tura osmotic\u0103 \u00eentre drept \u0219i moral\u0103, \u00eentre ce este drept \u0219i ce este bine (bun), \u00eentre drept \u0219i religie etc. este adeverit\u0103 nu numai de realitatea istoric\u0103 a vie\u021bii umane, de ieri \u0219i de azi, c\u00e2t \u0219i de unii teoreticieni ai dreptului, de unde deci \u0219i concluzia fireasc\u0103: nu trebuie s\u0103 existe drept f\u0103r\u0103 moral\u0103, f\u0103r\u0103 afirmarea principiilor unei morale umaniste, s\u0103n\u0103toase, care s\u0103 aib\u0103 \u00eentotdeauna \u00een vedere binele, dreptatea \u0219i echitatea, valori scumpe umanismului\u2026\u201d
\n\u00cemi amintesc, da, mergeam pe drum\u2026 Fusese ultimul drum f\u0103cut \u00een \u021bara mea\u2026 Era seara unui anotimp care-\u0219i dezbr\u0103case frumuse\u021bea, ar\u0103t\u00e2ndu-\u0219i goliciunea stranie\u2026 Strada avea trotuarele \u00eenguste, ma\u0219inile parcate \u00eenghesuit, nereglementar, \u00eengust\u00e2nd \u0219i mai mult aspectul str\u0103zii, arborii desfrunzi\u021bi, cu crengile ciunge, trunchiurile r\u0103sucite, totul d\u00e2nd impresia de boal\u0103, de sf\u00e2r\u0219it de via\u021b\u0103\u2026 \u0218i fulgii albi c\u0103deau din cer ca o compensa\u021bie a ur\u00e2tului din preajm\u0103\u2026 Ningea \u00een acea lun\u0103 a iernii\u2026 Era haosul ninsorii, asemeni haosului din inimile semenilor, iar dup\u0103 acest haos se poate a\u015fterne un strat minunat, unitar de z\u0103pad\u0103, \u00eemi spuneam\u2026 Comuniunea fulgilor, a inimilor noastre\u2026 Dreptatea, binele, armonia \u00een care trebuie s\u0103 ajungem s\u0103 tr\u0103im, c\u0103ci \u0219tiut este c\u0103 numai ea adun\u0103, pe c\u00e2nd discordia, ura, nu fac altceva dec\u00e2t s\u0103 dezbine. O lumin\u0103 se aprindea \u00een mintea mea obosit\u0103: Un cre\u015ftin nu trebuie s\u0103-\u015fi piard\u0103 speran\u0163a\u2026 Emil Cioran o numea \u201eastrul inimii\u201d! \u00cen \u201eJurnalul de idei\u201d, Constantin Noica exprima poematic: \u201e\u00cen mitul Pandorei r\u0103m\u00e2ne speran\u0163a, ca ultim demers uman, cel mai ad\u00e2nc. \u00cen fundul cutiei Pandorei este tres\u0103rirea la via\u0163\u0103, o p\u00e2lp\u00e2ire, o palpita\u0163ie.\u201d \u0218i-n fa\u021ba ochilor \u00eemi ap\u0103rea figura sever\u0103 \u0219i totodat\u0103 bl\u00e2nd\u0103, privirea p\u0103trunz\u0103toare a lui Octavian Paler, rostind conving\u0103tor: \u201eSperan\u021ba se organizeaz\u0103, nu se a\u0219teapt\u0103!\u201d<\/p>\n

(Din volumul I \u201eArticole si eseuri\u201d, ed. 2010)<\/p>\n

Vavila Popovici \u2013 Raleigh, Carolina de Nord<\/em><\/strong><\/p>\n

Convorbiri \u2013 Vavila Popovici<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eNu uita niciodat\u0103 c\u0103 unii te pot ur\u00ee, dar cei care te ur\u0103sc nu te \u00eenving dec\u00e2t dac\u0103 \u00eei ur\u0103\u015fti [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-9239","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9239","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9239"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9239\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9239"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9239"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9239"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}