{"id":9288,"date":"2012-12-13T14:38:14","date_gmt":"2012-12-13T14:38:14","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=9288"},"modified":"2012-12-13T14:48:48","modified_gmt":"2012-12-13T14:48:48","slug":"marian-popa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/12\/13\/marian-popa\/","title":{"rendered":"Marian Popa: Studii comparatiste"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

ANCA(2)<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

3. GENERALIT\u0102\u0162I.<\/strong> Chiar \u00eenainte de familiarizarea cu dodia propriu-zis\u0103, e posibil\u0103 definirea ei rela\u0163ional\u0103, \u00een system binar.<\/p>\n

1. Exist\u0103 exprim\u0103ri care sunt dodii \u015fi altele care nu sunt, fiecare tip fiind acceptat \u015fi definit ca atare;<\/p>\n

2. Alte exprim\u0103ri nu sunt dodii, dar pot fi dodificate:<\/p>\n

a. Prin modific\u0103ri de text;<\/p>\n

b. Prin modific\u0103ri \u00een sau de context a expuneri.<\/p>\n

3. Sunt posibile exprim\u0103ri care sunt dodii sau dodificate, date drept nondodii.<\/p>\n

4. Exist\u0103 lucruri care nu sunt dodii, dar pot fi date drept dodii. Sub aspectul uzajului:<\/p>\n

5. Un individ se exprim\u00e3 numai<\/em> \u00een dodii (fapt lesne relevabil prin confruntare cu contextul).<\/p>\n

6. Un individ se exprim\u0103\u00a0 \u015fi<\/em>\u00a0 \u00een dodii (fapt relevabil prin confruntare cu restul emisiei orale). Distan\u0163a \u00een uz \u00eentre cele dou\u0103 tipuri de emisii e variabil\u0103: de la prezen\u0163a comun\u0103 \u00een microcontext, la aceea \u00een zone separate ale existen\u0163ei, ilustr\u00e2nd deci o form\u00e3 sau alta de dedublare (Urmuz, bun\u0103oar\u0103, ca scriitor de literatur\u0103 \u015fi de referate sau de procese verbale).<\/p>\n

Dodiile sunt ini\u0163ial limitate la limbaj; e de conceput extensia la ac\u0163iuni \u015fi situa\u0163ii care implic\u0103 voli\u0163ionalul, existen\u0163a unui \u0163el, ac\u0163iuni corporale, instrumentale. \u00cen func\u0163ie de cele dou\u00e3 posibilit\u0103\u0163i, se contureaz\u0103 trei modalit\u0103\u0163i de manifestare:<\/p>\n

7.\u00a0 Ini\u0163ial\u00a0 se\u00a0 exprim\u00e3\u00a0 dodii\u00a0 care genereaz\u00e3 un act dodiesc sau nu;<\/p>\n

8.\u00a0 Ini\u0163ial\u00a0 se\u00a0 produce\u00a0 un\u00a0 act\u00a0 care determin\u0103 o exprimare dodiesc\u0103;<\/p>\n

9. Pe parcursul unui act oarecare se emit exprim\u0103ri dodie\u015fti;<\/p>\n

Sub raport socio-spa\u0163io-temporal:<\/p>\n

10. O exprimare poate fi \u00een dodii momentan sau definitiv;<\/p>\n

11. \u00centr-un loc anume sau oriunde, planetar lu\u00e2nd lucrurile;<\/p>\n

12. O exprimare este \u00een dodii \u00eentr-un anume spa\u0163iu socio-profesional, etnic sau general. \u00cen acest sens, dodiile:<\/p>\n

a. provin din absen\u0163a\u00a0 pe loc<\/em>\u00a0 sau\u00a0 de durat\u0103<\/em> a unei explica\u0163ii semantice:<\/p>\n

b. sunt datorate celui ce le emite, av\u00e2nd un caracter voluntar, involuntar sau, altfel, indiferent fa\u0163\u0103 de recep\u0163ia discursului s\u0103u;<\/p>\n

c. datorate ignoran\u0163ei receptorilor, care nu vor sau nu pot s\u0103 fac\u00e3 efortul \u00een\u0163elegeri a ceea ce recepteaz\u0103;<\/p>\n

d. datorate ambilor termeni, dodia nefiind accesibil\u0103 ca sens nici celui care-o emite, nici receptorului.<\/p>\n

Ilustr\u0103rile unora din ipostaze este realizabil\u0103 de la componentele mentale viz\u00e2nd Absolutul p\u00e2n\u0103 la cele triviale cotidiene. Crearea iudeo-cre\u015ftin\u0103 a Omului e un act dodiesc, prin absen\u0163a sau ocultarea justific\u0103ri designului divin. Acela\u015fi act este dodiesc prin formula ,,La \u00eenceput a fost Cuv\u00e2ntul\u201d. Un tip de exprimare dodiesc\u0103 este propriu Sybilei din Cumae. P\u0103cal\u0103 \u015fi T\u00e2ndal\u00e3 sunt relevan\u0163i pentru materializarea unor solicit\u0103ri orale \u00een acte dodie\u015fti. \u00cen structura satului rom\u00e2nesc, tradi\u0163ional func\u0163ional prin acte \u015fi exprim\u0103ri este ,,nebunul satului\u201d. \u00cen epoca sovietizat\u0103 a literaturi rom\u00e2ne, apar prin prozele unor D.R. Popescu, F\u0103nu\u015f Neagu, Nicolae Velea \u015fi\u00a0 al\u0163ii\u00a0 personaje\u00a0 cu\u00a0 ,,bizarerii\u201d\u00a0 sau ,,ciud\u0103\u0163eni\u201d, care sunt pur \u015fi simplu moduri dodie\u015fti de opozi\u0163ie bl\u00e2nd\u0103 fa\u0163\u0103 de sistemul ideopolitic represiv.<\/p>\n

Are\u00a0 aparen\u0163\u0103\u00a0 dodiesc\u00e3\u00a0 limbajul codificat,\u00a0 pentru\u00a0 cine\u00a0 ignor\u00e3\u00a0 codul.<\/p>\n

Codificarea poate fi executat\u0103:<\/p>\n

13. Pentru sine (Eminescu);<\/p>\n

14. Pentru al\u0163ii, ca mod de comportament aluziv (Hamlet), arogant, provocator, acuzator, salutar (Iisus salveaz\u0103 pe p\u0103c\u0103toasa adulterin\u0103 scrind pe nisip ceva r\u0103mas definitive obscur), avertizator-profetic.<\/p>\n

\u00cen sensul cel mai larg, dodi pot fi considerate orice abateri de la exprimarea denotativ\u0103 \u015fi de la logica primului silogism. Exist\u0103, de exemplu opinia c\u0103 literatura totalizat\u00e3 comunist a fost una a eseului \u015fi poeziei, salvat\u0103 de esopism \u015fi ,,vorbitul \u00een<\/em> <\/em>dodii<\/em>\u201d (Adrian Alui Gheorghe,\u00a0 De la<\/strong> <\/strong>,,sf\u00e2r\u015fitul\u00a0 istoriei<\/strong>\u201d\u00a0 la\u00a0 sf\u00e2r\u015fitul ierarhilor<\/strong>, Conta, 7, 2011).<\/p>\n

Posibilit\u0103\u0163ile de existen\u0163\u0103 ale dodiilor sunt evidente local \u015fi global; definesc folclorul \u015fi literatura cult\u0103, \u00een genere, microcontextual.\u00a0 Dar\u00a0 construc\u0163ia\u00a0 \u015fi identificarea depind chiar \u015fi de nivelul neurovegetativ\u00a0 al\u00a0 individului.\u00a0 \u00centr-o extrem\u0103, de altfel inexistent\u00e3, ar trebui situate omul ,,normal\u201d, standardizat prin logica practic\u0103 \u015fi convie\u0163uire social\u0103: pentru un atare individ, dodiile sunt singularit\u0103\u0163i extinse \u00eentre gratuit \u015fi nociv, distractiv \u015fi demen\u0163ial. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, un atare individ exist\u0103 doar teoretic. La cealalt\u00e3 extrem\u0103 s-ar\u00a0 afla individul filosof pentru care Universul ca totalitate este o dodie sau un ansamblu de dodii.<\/p>\n

Pentru oricare dintre tipurile date, intereseaz\u00e3 sistemul de evaluare a faptului sau a faptelor-dodii.<\/p>\n

Dodiile sunt rela\u0163ii, deci structuri situa\u0163ionale sau factuale identificate de individ \u00een el, dincolo de el sau \u00een raportul Eu-Noneu, prelucrabile \u015fi evaluabile interior, orice text, prin produc\u0103tor sau receptor fiind validabil ca produs al vie\u0163ii interioare. Dodiile diversioneaz\u00e3 sau interzic comunicarea, \u00een m\u0103sura \u00een care deja func\u0163ia conativ\u0103 a limbajului este anulat\u0103, iar celelalte relativ compatibilizate \u00eentr-o comunicare. Aceasta, evident, \u00een cazul \u00een care, dac\u0103 exist\u00e3 doi locutori, numai unul uzeaz\u0103 de dodii, pentru c\u0103 dac\u0103 ambii ar dodia simultan, atunci posibilitatea de evaluare a textului ar fi nul\u0103.<\/p>\n

Factorii vie\u0163ii interioare utili pentru evalu\u0103rile de mai sus au fost c\u00e2ndva prezenta\u0163i\u00a0 de\u00a0 Friedrich\u00a0 Schlegel\u00a0 \u00een Psychologia Universalis<\/strong>. Via\u0163a interioar\u00e3 este decis\u0103 de\u00a0 Verstand<\/em>,\u00a0 <\/em>Wille<\/em>,\u00a0 <\/em>Vernunft<\/em> \u015fi\u00a0 Phantasie<\/em>, la care trebuie angajat\u0103 informa\u0163ia,\u00a0 \u00een\u00a0 m\u0103sura\u00a0 \u00een\u00a0 care\u00a0 este determinant\u0103 pentru Verstand<\/em> \u015fi Vernunft<\/em>, termeni nu foarte dificil de diferen\u0163iat \u00een rom\u00e2ne\u015fte; toate se afl\u0103 \u00een conflict, fiecare \u015fi cu sine.\u00a0 Vernunft\/Ra\u0163iunea<\/em>\u00a0 exist\u0103 \u00eentr-o infinit\u0103 evolu\u0163ie, cogita\u0163ie de labirint ce conduce exclusiv la irezolubile contradic\u0163i. Verstand\/\u00cen\u0163elegerea<\/em> prezint\u0103 variate grade \u015fi trepte, se \u00eemparte \u00een multe sfere \u015fi speci, gener\u00e2nd multe \u00een\u0163elegeri care nu se mai \u00een\u0163eleg deloc, de\u015fi fiecare \u00een felul ei absolute este corect\u00e3, \u015fi \u00een\u0163elegere de \u00een\u0163eles \u015fi care \u00een\u0163elege corect. Chiar \u015fi \u00een cazul aceluia\u015fi individ, ceea ce el \u00een\u0163elege cu adev\u0103rat sunt cel\u00a0 mai\u00a0 adesea\u00a0 numai\u00a0 combina\u0163ii\u00a0 de fragmente \u015fi de piese unice, care nici nu concord\u0103 cu adev\u0103rat \u015fi care aproape niciodat\u0103 sau foarte rar se las\u0103 str\u00e2nse \u00eentr-o armonie deplin\u0103. Perspectivele subiective \u015fi \u00eenchipuirile, \u00een\u015fel\u0103rile de sine, meteori iute modifica\u0163i \u015fi fantomele f\u0103r\u0103 valoare ale pasiunii umane, \u00een tot ceea ce apar\u0163ine fanteziei, sunt \u00een genere cunoscute \u015fi de la sine luminate. Dualitatea interioar\u0103, a\u015fa de profund\u0103, e moral multiplicat\u0103, \u015fi duce la multiplicarea, dar \u015fi la sf\u00e2\u015fierea celor patru operatori. Important nu e raportul dintre Eu \u015fi Non-Eu, ci ramurile sau p\u0103r\u0163ile \u015fi formele, speciile \u015fi sferele con\u015ftiin\u0163ei \u00een spirit \u015fi suflet, \u00een\u0163elegere \u015fi voin\u0163\u0103, \u00eenmiite discordii,\u00a0 dualit\u0103\u0163i\u00a0 ale \u00a0con\u015ftiin\u0163ei\u00a0 \u015fi existen\u0163ei interioare. E o eroare a filosofiei \u015fi logici s\u00e3 omologheze doar ceea ce-i logic practic sau stereotip sistematizabil. Cine se r\u0103t\u0103ce\u015fte nu-i tot una cu cine r\u0103t\u0103ce\u015fte, cu con\u015ftiin\u0163a a ceea ce face, crede \u015fi \u015ftie. Unitatea originar\u0103 este echivalabil\u0103 sau determinabil\u0103 cu armonia; dar autentica armonie sau cel pu\u0163in unica originar\u0103 e haosul.\u00a0 ,,Nimic nu este mai original ca<\/em> <\/em>haosul<\/em>\u201d, conclude Schlegel.<\/p>\n

O idee ce trebuie de acum subliniat\u00e3: europeanul e definit de dualit\u0103\u0163i, antiteze, contradic\u0163ii simple, cu care se pot produce dodii simple, absurdit\u0103\u0163i. Anca este unul care dep\u0103\u015fe\u015fte dualul prin tr\u0103ire de tip hindus.<\/p>\n

Acestea find zise, nu sunt lipsite de importan\u0163\u0103\u00a0 unele\u00a0 preciz\u0103ri\u00a0 asupra ,,\u00een\u0163elegerii\u201d, care define\u015fte raportul dintre produc\u0103torul de text \u015fi cititorul lui. Michel Foucault a introdus \u00een anii 70 termenul discours<\/em>, pentru a tipiza un text f\u0103r\u0103 autor, al vorbiri publice, ca rutin\u00e3 institu\u0163ional\u0103; Wolfgang Iser a sus\u0163inut \u00een Der implizite Leser<\/strong>\u00a0 (1972) existen\u0163a prin text a unei complicit\u0103\u0163i intime \u00eentre autor \u015fi un cititor ipotetic, prezum\u0163ie definindu-l \u015fi pe Umberto\u00a0 Eco,\u00a0 din\u00a0 Lector\u00a0 in\u00a0 fabula<\/strong> (1979): ce afirm\u0103 Iser \u015fi Eco trebuie \u00eens\u0103 variat, al\u0103turi de complicitatea empatic\u0103 fiind posibile inversiuni \u015fi varia\u0163ii, autorul fiind \u015fi el dispus s\u0103 creeze aversiunea, contrarietatea, furia etc. unui cititor de programat. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, Peter Sloterdijk completeaz\u0103 tabloul rela\u0163ion\u0103rilor cu cea a cititorului nonimplicat: a celui care pur \u015fi simplu nu cite\u015fte textul. Un cititor real sau virtual pe care un autor se poate baza, bun\u0103oar\u0103, pentru a plagia. (cf.\u00a0 Doktor Wenn und Doktor Aber<\/strong>, Der Spiegel, nr. 49\/ 2011). Dar Anca vrea o art\u0103 a scrisului \u00een temeiul unicit\u0103\u0163ii textului haosului pentru un cititor unicat. ,,Nu statuie dup\u0103 om\/carte nu dup\u0103 monom\/nici binom nici astronom\/ c\u0103 ne potopi sodom\/tu pe cine eu pe gnom\/ f\u0103r\u0103 de nici un income<\/em>\u201d\u00a0 (Om<\/strong>).\u00a0 ,,scriu \u00een rom\u00e2ne\u015fte pentru un singur rom\u00e2n pro-hibit\/ \u00een engleze\u015fte pentru acela\u015fi nimeni mai liber\u201d<\/em>. (lupi tradu\u015fi dup\u0103 Dumitru<\/strong>, <\/strong>Dodii<\/strong>.\u00a0 <\/strong>18-58<\/strong>).<\/p>\n

***<\/p>\n

ANCA<\/strong><\/p>\n

Alte extrase pot releva faptul c\u0103 Anca \u00ee\u015fi extinde perspectiva de comunicare a textului chiar \u015fi asupra a ceea ce ar trebui s\u0103 fie informa\u0163iile asupra artei sale poetice, \u015fi ea redus\u0103 la stilul general de redactare.<\/p>\n

,,P\u00e2r\u00e2ie spa\u0163iul sub h\u00e2rtie, dac\u00e3 mai cresc<\/em> <\/em>copaci, de s-ar scrie pe frunz\u0103. C\u00e2te case<\/em> <\/em>jefuite.\u00a0 La\u00a0 toamn\u0103,\u00a0 voi\u00a0 vorbi\u00a0 iar\u00a0 de<\/em> <\/em>literatur\u00e3. Cum a fost distrus Eminescu pe<\/em> <\/em>e\u015fafodul sufletelor neao\u015fe. Psihologia se<\/em> <\/em>regenereaz\u0103, vorba lui Culianu. Interdic\u0163ie<\/em> <\/em>patriei \u015fi patrio\u0163ilor. Fluture la vale, r\u00e2pa<\/em> <\/em>crap\u0103, n-ai unde te mai duce, e\u015fti pus \u00een<\/em> <\/em>situa\u0163ia de a pierde. Oric\u00e2nd \u00ee\u0163i dispare<\/em> <\/em>c\u0103p\u0103strul. Spurc\u0103 lumea cap de pe\u015fte. La<\/em> <\/em>St\u00e2ng\u0103ceaua, baba \u00eei c\u00e2nt\u0103 din fif\u0103 lui<\/em> <\/em>babu\u201d<\/em>.\u00a0 (Swedenborges<\/strong>).\u00a0 ,,N-am curaj s\u0103<\/em> <\/em>delirez din tem\u0103 \u00een tem\u0103. A\u015ftern orice. Nu<\/em> <\/em>\u00eenv\u0103\u0163 verbe italiene\u015fti \u00eenaintea c\u0103l\u0103toriei<\/em> <\/em>mele. Povestesc \u00een viu grai din Bucure\u015fti<\/em> <\/em>prieteniei noastre \u015fi o Alexandrie cu<\/em> <\/em>b\u0103r\u0103gana prim\u0103v\u0103ratice<\/em>…\u201d (Sfin\u0163i \u00een Nirvana<\/strong>). ,,De-o via\u0163\u0103 v\u00e2nez o poetic\u0103 din care<\/em> <\/em>m\u0103 c\u00e2rme\u015fte fitecine… .Ocult pe dup\u0103<\/em> <\/em>proletcult, dic\u0163ie cosmic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, imperialism-ghetto\u00a0 \u00een\u00a0 biblioteci\u00a0 ca\u00a0 o<\/em> <\/em>ortografie-ortodoxie\u201d<\/em> \u00a0(la\u00a0 gioia<\/strong>).<\/p>\n

,,Mu\u015fc\u00e2nd nori, nu sunt lucruri mari \u015fi mici,<\/em> <\/em>nu\u00a0 e\u00a0 via\u0163\u0103,\u00a0 nu\u00a0 e\u00a0 moarte,\u00a0 alegerea<\/em> <\/em>inciner\u0103rii,\u00a0 libertatea\u00a0 de\u00a0 cuvinte,<\/em> <\/em>ne\u00eenchiderea \u00een logic\u0103, surpriza de a scrie<\/em> <\/em>pur \u015fi simplu, nimic, precum vorbim nimic,<\/em> <\/em>mai mereu, cu o intimitate mai din tinere\u0163e,<\/em> <\/em>cu atrac\u0163ii \u015fi\u00a0 <\/em>–\u00a0 <\/em>\u015fi, dar profunzimile p\u00e2n\u00e3<\/em> <\/em>la ocean \u015fi-n josul lui, m\u0103car fizice, m\u0103<\/em> <\/em>poart\u0103\u00a0 chiar\u00a0 acum\u00a0 ca\u00a0 alt\u0103dat\u00e3\u00a0 spre<\/em> <\/em>Bombay, cu sensibilitatea s\u0103racului, atent\u0103<\/em> <\/em>f\u0103r\u0103 s\u0103 vrea, nerepetitiv, c\u00e2t c\u0103 repeti\u0163ia se<\/em> <\/em>arat\u0103 istoric \u015fi academic, doar am cochetat<\/em> <\/em>\u015fi-n p\u0103r\u0163i, spre a r\u0103m\u00e2ne alegeri dint\u00e2i, pe<\/em> <\/em>mod\u0103 veche, ned\u0103r\u0103p\u0103nat\u0103 de teorile ce tocmai\u00a0 m-au\u00a0 respins<\/em>\u201d.\u00a0 (Buddha\u00a0 \u015fi<\/strong> <\/strong>Colonelul<\/strong>).\u00a0 ,,\u00eencruci\u015f\u0103ri cromozomiale \/\u015fi m\u0103 t\u00e2r\u00e2i hazard\/\u00een bafta haosului\/c\u00e2nd va cleveti clavecin\u201d<\/em>.\u00a0 (\u00eencruci\u015f\u0103ri,\u00a0 partea<\/strong> <\/strong>nim\u0103nui<\/strong>).\u00a0 ,,cet\u0103\u0163ean\u00a0 de\u00a0 Foc\u015fani\/de Gr\u0103dina Icoanei\/scriu \u00een mers dus\/pe ro\u0163ile gratuite\/ca \u015fi versurile\/pe muzica luptei de clas\u0103<\/em>\u201d (mortuari\u015fti, partea nim\u00e3nui<\/strong>). ,,V\u0103\u00a0 <\/em>fac literatur\u0103, dreptul de a-mi ar\u0103ta recuno\u015ftin\u0163a curiozit\u0103\u0163ii<\/em>\u201d.\u00a0 (Ibsenienii<\/strong>,<\/strong> <\/strong>2005<\/strong>).\u00a0 ,,Scriu \u00eentr-o limb\u0103 care nu se mai aude\u00a0 nici\u00a0 la\u00a0 ea\u00a0 \u00een\u00a0 gur\u0103\u00a0 \u015fi\u00a0 ce\u00a0 tora.. <\/em>(<\/em>Ibsenieni<\/em>, 2005).\u00a0 <\/em>.o identificare la hazard.<\/em>\u00a0 (idem). ,,<\/em>pl\u0103cerea egoului \u015fi ce mai r\u0103m\u00e2ne\/la prima spaim\u0103 f\u0103r\u0103 discu\u0163ie\/asta e treaba mea scrisul nimicului\u201d <\/em>(mai mult pe mine nu m\u0103 intereseaz\u0103<\/strong>, Sonete <\/strong>thailandeze)<\/strong>.<\/em>,,n-am\u00a0 r\u0103bdare\u00a0 s\u0103 psihologizez, s\u0103 produc studiu, s\u0103 m\u0103<\/em> <\/em>exprim, nu-mi dau libertatea exprim\u0103rii, ar \u00eensemna s\u0103-mi dictez \u015fi expresiile, cum fac propagandi\u015ftii\u00a0 respectivei,\u00a0 numai\u00a0 ei debit\u00e2ndu-se a se libera\u201d\u00a0 <\/em>(idem)<\/em>.\u00a0 ,,n-am epic\u00a0 nu\u00a0 suspans\u00a0 flori\u00a0 de\u00a0 a\u015fteptare\u201d. <\/em>(<\/em>Rechinuri<\/strong>). <\/em>,,sf\u00e2r\u015fitul sau \u00eenceputul lumi\/ nu mai am umilin\u0163a scritorului\/r\u0103m\u00e2n la exil\u00a0 unde\u00a0 oi\u00a0 fi\u00a0 scos\/din\u00a0 literatur\u0103 <\/em>\u00a0de gardienii globali<\/em>\u201d (calmatu-m-am New York Ramayana<\/strong>). ,,Sfin\u0163enia \u015fi\u00a0 <\/em>perfec\u0163iunea\u00a0 literar\u0103\u00a0 se\u00a0 \u00eent\u00e2lnesc\u00a0 la Grigorie\u00a0 de\u00a0 Nazianz,\u00a0 Ioan\u00a0 al Crucii.Religiosul e dedus din literatur\u0103. Dante, un p\u0103c\u0103tos, a ajuns la perfec\u0163iune prin geniul literar. Dumnezeu este un subiect infinit\u201d.<\/em> (Ibsenieni<\/strong>, 2005<\/strong>). ,,ce se va alege de poezia mea\/din Argentina dar din Rom\u00e2nia\/din India s-a cam cules<\/em>\u201d.<\/p>\n

C\u00e2te-o idee, o tez\u00e3 sunt de extras din asemenea formul\u0103ri: dar sunt ele decisive?<\/p>\n

\n

(Anul XII, Nr. 11-12 (152-153) . noiembrie-decembrie 2012<\/em><\/p>\n

LITERE<\/em> . <\/em>Revist\u0103 lunar\u0103 de cultur\u0103 a Societ\u0103\u0163ii Scriitorilor T\u00e2rgovi\u015fteni)<\/em><\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ANCA(2)   3. GENERALIT\u0102\u0162I. Chiar \u00eenainte de familiarizarea cu dodia propriu-zis\u0103, e posibil\u0103 definirea ei rela\u0163ional\u0103, \u00een system binar. 1. [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-9288","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9288","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9288"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9288\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9288"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9288"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9288"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}