Poezia, “o nouă limbă pe plan european”
Festivalul internaţional de poezie, “MARE ŞI CUVINTE“, ce a avut loc în data de 4-8 august a.c. la Budapesta, a fost un succes, poezia devenind “o nouă limbă pe plan european”.Prin prezenţa remarcabilă a poeţilor invitaţi, poemele au prins viaţă, conturându-se un limbaj liric de exceptie, prin aceleaşi trăiri.La fel ca şi la ediţia precedentă, au participat câte un poet sau maximum doi din fiecare ţară invitată.
În ediţia din acest an, oraganizatorii, “Asociaţia scriitorilor din Budapesta”, şi Asociaţia Culturală “EOS” , prin preşedintele său, poetul ARON GAAL au invitat din Rusia, pe Evgheni Stepanov, sosit cu trenul tocamai din inima Moscovei unde coordonează un trust de presă, poet tradus de curând şi în limba română de către Leo Butnaru. Din Israel a fost prezent poetul, Menachem M.FalekI, Preşedintele
Asociaţiei Scriitorilor din Israel, şi care a lansat două volume, unul în limba ebraică şi altul în patru limbi, “Longing for Yesterday”, varianta engleză. Din Serbia a fost prezent Zoran Pesic Sigma, editor la cea mai veche apariţie literară, “GRĂDINA” din, Nis, o revistă de o eleganţă şi o prestanţă inbatabilă, Bulgaria a avut două reprezentante, în atenţie fiind volumul în limba bulgară adus de Neli Pigouleva redactor general la revista literară “BROD”, Irlanada, a fost reprezentată de poeta şi directoarea Studioului de Radio din Dablin, Helen Soraghan Dwver, care a lecturat din noul său volum bilingv, în engleză şi celtică.
Din Roamânia, ne-a onorat cu participarea sa, scriitoarea Veronica Balaj din Timisoara, căreia i-a fost prezentat volumul bilingv maghiar-român, “PIRUETT GOLYALABAKON”/”PIRUETA PE CATALIGE“/, apărut la Editura ”AMON “ Budapesta, 2010, în traducerea poetei Julia Schiff din Germania.
Participarea scriitorilor români la astfel de întâlniri se realizează de cele mai multe ori datorită legăturilor, schimburilor de creaţii între poeţi. Ideea de a fi în atenţia traducătorilor aleşi în urma colocviilor de specialitate organizate de forurile noastre, este o iluzie , ceva de neatins şi la urma urmei, e normal, se scrie mult, capitala bate recordul la maximă atenţie , aşa că, provincia, se descurcă pe cont propriu, găsind câte o portiţă să se facă auzită pe ici pe colo… Pe deasupra mai e şi criza…şi uneori neputinţa unora de a face ceva pentru literature română.Pentru Veronica Balaj, este un drum firesc, fiind cunoscută pe plan naţional şi internaţional prin opera sa şi farmecul său.
Programul festivalului s-a desfăşurat după un ritm mai aparte, în sensul că, mereu s-a avut în vedere idea de academism, de eleganţă.M-aş bucura dacă şi în România, poezia ar rămâne o punte între oameni, între culturi, amintindu-mi de cineva, care afirma, că ea, poezia, este profetică…
La biblioteca sediului Marelui Rabin din Budapesta, unde a fost o prima lansare a volumului Veronicăi Balaj dar şi a volumelor semnate de Menachem M.Falek, atmosfera a lăsat impresia de respect pentru poezie.La serata de poezie şi muzică s-a recitat din versurile invitaţilor, prin vocea celui mai popular actor maghiar Robert Gergely. Desigur şi poeţii invitaţi au lecturat fiecare în limba sa maternă aşa încât, s-a constituit un gen de “babilon poetic” în cea mai modernă formulă.
Plină de surprize a fost şi primirea invitaţilor la Saint Ande, un oraş-burg, aflat la 30 de km de Budapesta, unde, după o întâlnire cu primarul şi oficialităţile culturale ale oraşului, s-au oferit diplome, s-a ţinut o altă serată literară la cafeneaua “Rodin”, plină cu opere de arta, (ceva care nu ne-ar lipsi nici noua câtuşi de puţin).A fost dezvelită o placă de marmură cu numele tuturor participanţilor şi ţara de unde provin.Numele Veronicăi Balaj, numele României, nu pot decât să ne facă mândrii, regăsind-o alături spre neuitare de alte nume sonore din lume.
Orice întâlnire de acest fel , este un prilej de a trăi ideea de interculturalitate şi de a crede că, există , dupa spusele lui Aron Gaal, o limbă europeană, numită poezie.
Parafrazându-l pe scriitorul I.M.Almăjan, într-adevăr, “ Veronica Balaj reprezintă argintul viu al literaturii feminine din Banat”.
MARIANA GURZA
13.08.2010
Timişoara
