Poeme inedite – George Anca
9 Jul 2012 by admin, Comments Off on Poeme inedite – George Anca
George Anca
Poeme inedite 16
Iulie, 2012
Iulie, 2012
*
Cuprins:
nu rugăciune
da’ se pune ceţa
nici nu mai plouă
pelerina doarme
întoarsă roata
netrecut p’afiş
ah nu icoanei
întorşi Siberiei
o dă din vals
pasându-vă
părul frunţii
voie nu
hai Tagore
*
nu rugăciune
nu rugăciune nu citanie atunci ce
acum vrei trei cărţi şi niciun comunism
te-ai sculat să-ţi aprinzi ţigara
şi nu mi-ai făcut cu mâna de la geam
soarele în spiţele bicicletei
învăţătorului Spiridon din Corbi
de-a proprietăţile şi adulterele
ai cui sunt câmpii unde-s povestitorii
trebuia să te împing spre Bărboi
a-ţi completa desenul masei
contrând extenice fractcontrarii
la salvatorul conştienţilor sănătate
ai face poze necopiatelor iconiţe
ce camere m-or fi vizionând Kal
oare coborâse Isabella să mă conducă
al cui suflet mi-eşti mi-este Ilinca
ai ţigara aprinsă vorbeşti de proşti
şi-abia e 7 în căbănuţă a compune
imaterialitate matematică nexam
era de plecat spre abdomene uscate
veneaţi noaptea de la dans şi nu
vă ataca nimeni abdomenul
închinându-te la lacătul şcolii
constantele de pe sub distrugere
gen grup aşa nici nu mai scapi
rămâi de mişcarea parantetică
asta-şi bălăngăne picioarele sus blugii
mă propteşti nu numai subliminal
limbajul nelipsirii mai o trampă
răsturnaţi eufemistica totalitaristă
teroare en passant pe fericire din
salvare coercitivă sub tălpi locvace
ţi-ai pus în cap timişorencele
cu mulsul vacii Tiwari se extazia
la muzica laptelui în Heliade
Elena Iliada Ramayana Rethimno
uscatul ori picioarele de pânză
păinjenilor muzica sferelor
cuţite de ceramică tocilărie fină
şi-o să ne mai sunaţi pupături
câinii delfinii ploii aport raţelor
puite epopei interioare
dacă aveţi cinci mii de-o pâine
să vă ajute dumnezeu îngheţate furnici
ne creionează maimuţa reîncarnările
ce să întorci strâmtoarea pe partea-mi
ale noastre fetele duminicii tată
chiar te învârteşti bălosule omenire
da’ se puse ceaţa
da’ se puse ceaţa da’ dă’m’ telefon
conferinţa o citesc din cameleoton
degenerarea în diagonală echange
lac d’Olt vălurire insulina a treia
să mă duc la ocnă să nu mă duc
lumea te vrea Plato Noana te citeşte
ceaţă peste seninul Brezoiului
neamul românesc în rotund de ţară
mă mir că nu suni începutul orei
tocmai merg pe Matache Temelie
ariciul scutură tufa de struguri
se tăvăleşte peste boabe a-şi sătura puii
lezate fericimuri c’al nimănui mărimu’
pe nevedere roua din gheaţă nemai ştim u
scrisori dezici din viaţă viza varza
prin cuiburile negre de umbră peste Barza
doamne iubeşte-mă în particular ars
d’ardei dinadins chimbir alt’dat’
ne rămânem să nu ne polonim iar
scăpătat puţin Bariţiu cât Strindberg
a frământării schijă suntem grup
grup antic şapte clopote a rond o
paraliticul în minte cu Borges
vatamana gabiastră trăistariana
îmi amintesc de Ettore Paratore
de mă primise la dei Lincei i se
spusese benino de italiana-mi abia
aştept trioul iunian nu lătra
nesmânte cranţ pelerinii lanţ pe şanţ
starea de graţie ai căta-o pân’ te-ar prinde
a-ţi iuţi simultaneitatea uitării
doreai cu toată frigiditatea însuşi sexul
de aflaşi revelaţia după lunecare
a ne fi răpus nefericirile tanto
ori cine întrebuinţându-ne mediu
neşterşi agoniselii agnosticilor
salina ca discreţie ocnaşă plută
în unic sens până la Dunăre
chiar se întunecă fără umbrelă
întoarsă apăsarea prea norilor
omu’ era p’afar şi vânzător mai
care păi braşoveanu’ hunting
şi tu tot fără subcapitole
învăţătoraş de gang nepoluat
îţi faci aer cu hârtia pân’ la mine
din Osho altă bicicletă horă
că Maharishi nenoroci România
neclintirii adaos pescajul
cu ei trei şi noi buduroi în costrei
hai sălcioară guru gară nemiară
să le-o fi zis-o cuibăriseră bunker
cum ar fi parazitarea naivităţii
unde faci pasul preferabil neantului
lăudând femeile ţi se strânseră mame
de nu perversiune pârâtă orient
priveşti falii a le tăia retail
nici nu mai plouă
nici nu mai plouă ca atunci
scrisorile de India aşteaptă
eu la jumătatea furnicarului
de-o viaţă perpelindu-ne eufo
ne căutăm de şoaptă caraula
numită viaţa noastră conjugală
plăcere de te rogi de noapte
într-un târziu clopotul duh
să-ţi scriu păi fredona din Petroşani
mecanicul romanţa profesională
că de-a noastră apăi nunta
sub clopote bostoniene
pelerina doarme
pelerina doarme tinereţe ei şi
mai poarte-ne umerii altei memorii
pozaţii pogorârii din Alaka
de tu-l cunoşti pe Mehru cu Măslini
nunta ţinu o sumă de la Dumnezeu
fata o visă pe Măriuca a-i
aprinde lumânare chiar îngropată
la catolici neplecată din ortodoxie
custodii contrastante şi nunţile ne vin
vinul tovărăşiei prescrise nu-n
niciun nun mai la biserică
prea aproape atunci oficianţii
dependentă deja de ce civilizaţie
să nu zici că nu mi-ai comandat o
romanţă nimerită din Jiu în Jamuna
că nu orişicine pe canale cu imamii
mai ştim necreştine ah China dao
din vechi tot altei primăveri sirep
Brahma iluzie făcuse Sergiu
ai noştri numai din Eminescu
Lorne cu pastorul te trase de limbă
când pe zăpezi scrisul pierdut
dumnezeul de dar contre ţar(ă)
iar că mă abătui sinus purulent
de soare şi părinţii pliviţi pieirii
cercurile pietrei zvârlite în lac
sinonimia dumnezeilor sub copită
cum m-aş grăbi peste ziua de ieri
a strivi spiritualitatea lumii băieţi
iar o dată persoana redistribuită
pe înţeles autodeclarativii super
măcar aveam avantajul antichităţii
unul din ei apoi toţi din alţii
pe veresia ălui dintâi separă
toxic de toxic aerisire sinus
rar necutremurat că nu-i
întoarsă roata
întoarsă roata cer de palmă crucii
n-ai tu mierlă gibă zbori prelucii
mă păsării gangrenei cu mărfar
la mana înnăscutului nu m-ar
goana de propria amprentă reperabilă
plus vârstele pripon învăţului umil
nici faţă pe coclaur revelată
confuzie de bici şi înscenare
femeile rendiţii şi mai religioase
pe milă adulteră cu badea dumnezeu
atâtor tartori coralieri plutire
cui să-i mai mulţumesc risipirea
sau m-a scăpat din lanţ chiar Iahve
să mă fericească în neştire
pe cuvânt în peisaj respirator
într-o retrocreativitate cuvenită
chiar proba pogorârii amanet senect
în loc să mă plouă voi răsfoi nezei
p’odihnă din unul mai câţi de-a berbecii
limba de carte rit armonii negative
tatăl tău în cerul meu îl văzusem soare
cuvânt gol cer gol condac d’ac
scut concrescut nimic pe sus jos viermi
tatăl jos cerul sus zaruri spânzurate
cereştii locului pe după nunţi polog
ori nevasta ori rugăciunea domnului
frumoase pedale discobol cu floare
primiţi în împărăţie cu pluguşorul
opt şi cu şase doişpe altfel sonet
ca ieniceri ci milioane la muncă pe fugă
recăpătat tărâmul părinţilor crezuţi
crimă de mierlă pe după gibă
credinţa cuvântului armonic de pierdere
pe-un cult din mulţi copii şi fraţi
a câta naştere craterul suferă
peste câţi pogorându-se mut
de-am spiralat nu necredinţa-mi
satana sanatana dharma osana
din nefericiţi pre schizofrenici fericind
şi din cine confetti de Maramureş
pe-avans d’op colbuit alarmă liniştirii
religia este pretextul propriei credinţe
credinţa va fi fost pretextul religiei
soare în cer şi pe pământ Petcule
amnezia metamorfozelor halucinatorii
decodism dante(lă) doct(o)rina tei(stă)
dialogismul represionar irealism duo triolet
parasintaxă infra veena
sitar & comp
altă pleavă de rântaş te distraş’
câtă inspiraţie comunistocraţie
de nu ne lăsăm vezi ui poka furnici albe
noroc de crăci pe apa moartă-n păpuşoi
Iahwe mână amputată într-o poezie de
Blaga durându-l de nu-n psalm
spiritualitatea poporului român apud Stăniloae
hai că vedem lectura la Comedie
netrecut p’afiş
netrecut p’afiş scaune pe scenă cine
facem parte din vecine hai Elisaveto
mâine cămărăşim program ac
cui tot nu-i fac conversaţie
că nu ba da în sala mare pesc
pescăruşul Hamlet Livingstone
fata cu băiatul pe insinuare
şi te duci să-ţi bei cafeaua
Iahwe şi tu fiu al părinţilor noştri
n-aţi înflorit anul ăsta nici voi ioaniţi
pe diagonala castelană cârâiţi
jantă cuantă cum mai şi hodorogiţi
toată viaţa ai făcut show cu buleftrică
şi mai ai un frigider mic că eşti deştept
aş verifica între timp afişul Emin
cu Surdu şi Nae pe după zi
să vină comuniştii să ni-l nouă redea
în odă sub otrava Dejaneirei
tot în India morare altcui Narada mierlo
ne părăsim simpatia criminalilor
poate pe faţa cealălaltă rar statistică
trasă de Gherghina moşiţilor
de-acolo cereasca părinţie arătărilor
ne grupasem prea la întâmplare
ah nu icoanei
ah nu icoanei centrul ţintuindu-l
în verde teişte la luminiş dulăi
ori mierlele plictisul fetei bindul
nemaifecioarei răsfirând din clăi
picându-l moaşă pruncului de-l lăi
n-ajungem zorul vechilor blesteme
de ne-au ajuns la judecată hâră
pe soarta ori zefirul nicio ţâră
pe aer pogorând alaiul ce ne geme
desprinsă halcă de-un buric se-ntreme
ai hai cer spoi fum karmic prin candrii
în grabă trama de asear’ pe scenă
de-am or cârmit carmino mizandrii
armadelor bocancii pe gradenă
ci de Ionuţ afiş ţipat Ximenă
întorşi Siberiei
întorşi Siberiei nici China zalele
de ciori tutun mierle porumbe
iar acrobaţii pe cadavre trase
cât ne-o contorsiona Iahwe
ci Bhagawan cu Buddha la sediu
roim alienarea catrafusului halal
din dedublarea crăpăturii plagă
pe râsul cioclilor geambaşi
nu se mai rabdă coconii şablonului
în sunetul paletelor cu minge
mercenariat invers unsorilor
păstrate cioclovine la plezneală
stres candid mesagerilor în comă
nu mai la ordin şi din mormânt
acum ar fi de sunet nici paradă
ia să mă întorc nas netăiat
o dă din vals
o dă din vals în tango pe ruseşte
vecin de scor pe bucăţelele traumă
câte calambururi compost clinchete
cu faţa la roată între gherete
apatic lanţ slăbit întortocherii
forţate clanţe cimpoierii
spart ţark dark smart oloi
ne mai de cititului Molloy
pasându-vă
pasându-vă voi parole ori persoane
mă delas propriei destinaţii
şi-o mai fi vorba de la sine
da’ nu pot să nu-ţi mulţumesc d’atenţie
care nu cântăm şi urechile iepurelui
la ce-om mai fi făcut armata
călare când să descaleci arcan
aşa că numai răpita te costă orice
cară car vară var ne ajungem transă
sperjur aproapele din cea împăiere
te-amesteci carmina palorilor talangă
de-ar fi fost apropiaţi că scriam cu ochii
vânător de sine claustrării gonac
a mai cresta în grindină aşteptarea
ăştia mai fluierăm şi-ţi fluturi urechile
ne reclasicizăm din ţăndări de destin
hai gurile afume cabale din cavale
a ne saluta din iubirea duşmanului
pe viaţă rost în parte cu teroarea
când mai şi aveam un pas netras
mai la voi pestilenţa langorii
câini topiţi învăţaţi-ne melting pot
ne învăţăm cu fiarele firele ierbii
mai bună mascarada răpunerii la loc
vieţi vechi peregrinându-se spovedanii
umbră toridităţii exceptate colocviu
ţi-oi fi încurajt speranţa cât să naşti
pe după carnetul de conducere
săriţi în iluminată vacuitate
cât să ne vizionăm cârtiţe
cât să traduc uciderile d’adnotare-mi
ploaia mă împinge sub apostrof
te uiţi la ce inspiraţie că se uită şi dânsa
că nu mi-o fi auzit inima peninsulelor
şi ne retrăseserăm în forturi fărâmicioase
ce defecte ascunse mai poate avea şi femeia asta
copilul nostru carele eşti pe pământ
fie fiinţa ta din cer părintesc
lapte iertat mântuindu-ne
de-om mai fi şi-om mai trăi poveste
părul frunţii
părul frunţii mi-l tăiasei
noaptea după şah thalassei
dezgroparea dacă oase-i
te-ar traduce Sean O’Cassey
mi-e mai grea fantoma de lumină-aprinsă
te iubim credinţă ne iubeşte cin’ să
noi din maică a mai speriată insă
sufletul ecoul naşterea pretinsă
te repezisei olimpic mărunţico de
te-am ocolit bhragode vasya de
pe recitate necompas pâini abc
chiar pe făraş gunoiul pentru ce
hai că se termină guvernele sahib
că maharaj teranei alemanii trib
arhonda bang de-a intelect sans lib
carenţa prin Florenţa mi-o inhib
nu din şcoala sutei sutaş pe înalt
pe la dans cu biuta armei nemaipsalt
te-am ritmat din vale Vasa către balt
ce-mi urzi Gherghina de o iert încalt
voie nu
voie nu pe lac zvântat de fâlfâire
negreşit colacul strangulând părinţii
fără tată ba al nostru amin im
smoala mierlei bicicliste-ncărunţind
patru verzi sonin Siam hai Surynam
nu te-ai schimbat de la Jean Georgescu
tu-n baston nu mai ştie omul
de şi-o mai vedea umbrela
la pungă strânse de gât mafiuţe
om juca şah ‘ţi-vei aştepta perechea
abia ne contaminăm detaşarea
pe sub caducitatea violenţilor
scena hlamidia stalului
în panta dublului penticostal
d’altoi salutat la secera
viscerelor ceruleum bancher
adunarea la cufureală întunecată
ajutaţi-vă cu câte-o soartă satrapi
satâr tetrarh pajeră o clepsidră
ci n-are narator omfalosul
se consumă otravă de proastă calitate
nici agonia nu mai ştii de unde
calmul execuţiilor înjumătăţitoare
nimeni să se văicăre în surplus
scopul vieţii numai distrugerea
gropi grăbite să ne înghită volnici
hai jubilanţi dospirii de cu oase
reveriile vinului nemai poezie
hai Tagore
hai Tagore taică iar în România
între Ungaria şi lăudata Rusie
spune ţară ocupată cu tine şi pa
lasă-ne să ne termine şi pe noi
Viorica din Topliţa n-a auzit de mine
în casa lui Pătraşcu pe Bastilia
fata Floricăi pe Puşi îl ştia
Iolanda tot ar tipări muma-i
Mercica Alabama malteză
the last poet of Romania
cât să se lase asasinat
de bună voie a termina lustra
mai trist uciseră câinii pisica
miting de unu cerşetor în cruce
suta sutană satană stană astm
grabă de la sine trenul fără şine
iar teamă pentru viaţa căpitanului
cum veniţi amândoi cu pruncul
tratament avio împotriva ţânţarilor
taică-meu clonat nu iartă aparatele
câţi din toţi ne gândim la mata indiferent
de inducţii diatribale lojgate
câţi îmi sunteţi tată surya
tu cu măturoiul eu cu fluturele
taică-meu tot o aşteaptă pe moscovită
biciclistul rus pe propaganda lui taică-meu
pornesc ăştia fabrica de miliarde
s’ocupă forza pe su’ elicopter apter
de le-aş fi scris cu intuiţia lor
n-ai unde se reîntărâtă filajul
a nu mai ieşi din lista rândului
câţi se orânduiesc cu capu-n zid
mai zicând cine trage sfori trage gloanţe
own writing zile următoare şi tradu
discul câinelui după biciclist mă ţine
ducere paranoic-medicală cală
te-oi fi dus în Reunion la erupţie
schimbate arme nici mausoleu
mărunţiş prelins căptuşelii de rubaşcă
vestea vieţii amniotic vestită
George Anca
2012
