La mulți ani, Monica ILAȘ !

27 May 2013 by m.gurza, Comments Off

Monica Ilaș,  nascuta in orasul Nasaud, judetul Bistrita-Nasaud, in ziua de 28 mai 1976.

Scoala Generala urmata in localitatea Ilva Mica, Judetul Bistrita-Nasaud.

Absolventa a Liceului “George Cosbuc” (sectia filologie – limbi moderne) din Nasaud.

Licentiata in Stiinte Juridice -Facultatea de Drept, din cadrul Universitatii Europene Dragan – Lugoj in 2003.

Debuteaza in presa literara, cu un grupaj de versuri, in “Paralela 45″ – supliment de cultura al cotidianului “Renasterea Banateana”, Timisoara.

Laureata a Festivalului – Concurs de poezie “Gheorghe Pitut”, editia a V-a, Beius, 2-3 iunie 2000, premiata cu acest prilej de revista “Tribuna”.

Grupaje de poezii publicate in revistele: Luceafarul (22 noiembrie 2000), Tribuna (septembrie 2000) in Paralela 45, supliment de cultura al cotidianului “Renasterea Banateana”, Timisoara si  Rasunetul (iulie 2001).

Primul volum de versuri: Zapezi abstracte – tiparit la Editura Marineasa – Timisoara, 14 noiembrie 2000.

Cronici si comentarii despre volumul de debut au aparut in Mesagerul (28 iulie 2001), Hyperion (nr. 1/2001), Poesis (nr.38/2001), Rasunetul (iulie 2001) si in alte publicatii timisorene.

Al doilea volum de versuri : Secretul spiralei – publicat la Editura Augusta – Timisoara, decembrie 2001.

Cronici si comentarii despre Secretul spiralei au aparut in Rasunetul (nr.3091 la 1 febrarie 2002), si in alte publicatii nationale.

Al treilea volum de versuri : Icoane de aerpublicat la Editura Waldpress- Timisoara, aprilie 2006.

 

Al patrulea volum de versuri: Ploaie albastră – tiparit la Editura Marineasa – Timisoara, 2006

,,Monica Ilas prin Ploaie albastră dovedeste cunoscătorului de poezie că deja a reusit să se despartă rîzînd de tarele absurdului. Aflată la a patra carte autoarea stie că prin poezie: „Se naste o albă poveste/ În miez de noapte un blestem!/ Se naste albă o poveste/ Si răsunăm si nu sîntem…/ Se naste albă o poveste/ În versul alb scînteietor/ Se naste albă o poveste/ Se plouă-albastru în decor…” (Poveste, p. 52).
Am ales această poezie pentru cromatica sa alb-albastră, poveste-ploaie, simbolizînd de fapt eterna nastere, regenerare. O perpetuă amînare prin povestea diurnului. Monica Ilas este poeta gestului tandru nefortat, linistitor, a gestului rupt din zăgaz pentru că asa cum chiar se si defineste: „Eu sînt adîncul unui gînd/ Spus în amiezile senine/ Aprind vocalele cînd esti/ Ecoul clipelor de mîine…/ Apoi astept o mîngîiere/ Întîiul cer în primul vers/ Minune albă, o părere/ În violetul tot mai sters” (Adînc, p. 35).
Ploaie albastră a Monicăi Ilas cade dintr-un cer senin, o ploaie tămăduitoare fără asprimi, fără explozii, o ploaie ca de lacrimi de îndrăgostit într-o dimineată de duminică situată în afara fusului orar. „O lume geometrizată, bîntuită de muzicalitate celestă” spune în cuvîntul de pe coperta a patra, Adrian Dinu Rachieru, de erezii cromatice, invocînd „sîngele albastru al clepsidrelor”. Si nu e rău deloc cînd esti ocrotit de „muguri de cuvinte albastre”. Emilian Marcu

 

 

   curcubeul din lacuri

                              de Monica Ilaș

 

Mă luminează culoarea acestei flori

– o tăcere rotundă

ferecată în semnele inimii.

Adâncimea sufletului însetat de ger

şi de ordine cerească

îmi dezleagă enigma degetelor

care-mi cunosc începutul .

Mă umileşte greşeala beznelor

şi sărbătoarea nervului divin -

mantie de mătase peste ochiul de cenuşă

care aruncă visele abstracte

în setea ceasului.

Mă luminează imaginea perfectă

a icoanelor fermecate şi umbra

curcubeului din lacuri,

desluşind,

aproape de fiecare dată,

miezul de foc al sentimentelor.

 

 

          cântecul spiralei

                             de Monica Ilaș

 

Uimirea îmi este sedusă de formele

culorilor cioplite în curcubee.

Nici o silabă nu mă mai doare

şi cântecul spiralei îmi schimbă

intrarea în noua eroare a cerului .

Printre respirările nordului

turmele de semne – ţipete înţelepte

ale iernilor trecute –

îmi înalţă,

sunând, elegiile boreale

în turnurile de veghe ale catedralelor.

Acum urmele vinovate de singurătate

pândesc strălucirea născută

pentru încă un sfert de viaţă.

În foşnetul surd mă pierde o undă !

Nici un anotimp nu mă mai doare

şi cântecul spiralei ca un blestem

îmi numără paşii

în expansiunea sublimă a spaţiului.

 

 

         muzica ierbii

                                     de Monica Ilaș

 

Secundele erau atât de albe, sunând

încât mă temeam să nu se prefacă

în boabe de rouă, ori intr-o primăvară

cu suflet incandescent, furând din

zborul graţios al liniştii cosmice

ultimele peisaje cu păreri de rău.

Cădeau – ca din întâmplare – peste norii

care-şi priveau moartea în ochii izvoarelor

şi se părea că doar descântecele erelor

îşi mai găseau liniştea – lăcrimând

cu tristele perle de rouă.

Zâmbetul curcubeului îmi căuta umbra –

cercetat de setea ceasului de odinioară

şi greşeala violetă care mă ademenea

cu muzica ierbii – o lume neştiută

mileniului abia început…

Umilirea mării mi-a sfâşiat din greşeală

emoţia ultimilor cuvinte

- o eroare a umbrelor cunoscute

oracolelor cu stele de cleştar.

Secundele erau atât de albe,

încât mă temeam sa nu se prefacă

în muzica ierbii…

 

LA MULȚI ANI, MONICA ILAȘ!

28 mai 2013

Timișoara

M.G.

Versuri Monica Ilas – recita Mariana Gurza

Versuri Monica Ilas

PENTRU LUCA DE LA MONICA

Comments are closed.

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi

Comments Off
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Statistici accesare

Online: 1
Vizualizari : 11002

Ultimele Comentarii