Adrian BOTEZ: Casa făcută din împușcături (stihuri)

3 Feb 2020 by m.gurza, Comments Off

MISTERUL CRĂCIUNULUI   

    

Crăciunul cu Sărmanii – Crăciunul cu Flămânzii

Copii  nedreptățiți de Soartă – -așteapt’ Crăciunul

să-ncalece Pegasul – Vis-Străbunul

s-atingă Lunii – Miezul Alb al BRÂNZII !

 

Crăciunul înfrățește Oamenii – cu Turma           

Asinul – Boul – apoi Magii-s Urma !

Ei – Magii : Aur – Smirna și Tămâia

din Iesle isc’ – odat’ cu PRUNCUL-FOC : TĂRIA !

 

o – MUMĂ : stai cu Fruntea pe MINUNE

căci PRUNCUL Ți-este FRATE – ți-este STRUNE !

Cântecul  MUMEI suie Scări de Îngeri :

 

când vezi Crăciunul – dinToate Minunile să sângeri  !

…iar Miezul Alb al Brânzei Selenare

re-aduce CHEAG – și ROST și FOC – în Toiul Iernii – Posace și Polare…!

***

 

CASĂ FĂCUTĂ DIN ÎMPUȘCĂTURI

 

casă făcută din împușcături

și explodând – într-una – Zei Auguri :

e bântuită de Cormoranii Roșii

care își duc – pe Aripi – Moși-Strămoșii…

 

Casă-a Vântoaselor de Crimă

își scuipă Cărămizi – și orice Rimă

se prăbușește și dezintegrează

doar Pulberile îi mai stau de Pază !

 

…ăsta-i Castelul oricărui Poet :

învârtejit de Stele-Minaret

răzbește cu Ferestrele-n Neant

 

și-l ia peste picior – pe Nenea Kant…

…auzi – Novice ? – ori ai adormit ?

îți pot servi – oricând – un Mit – sau un Efrit !

*

Cuvântul – Neprețuitul Explozibil

îți face Imposibilul – Posibil

și trece Trotuarul drept la Zei

luând la-njurat – pe Sfinții Derbedei…!

***

 

 

 

 

SCRUM

2 Ianuarie 2020

 

…când Alfabetele – în toate

Lumile și

Limbile (mai perfecte decât

perfecte)   – vor fi deplin

uitate – atunci

Patru sau Cinci

Degete de-ale mele – vor

zgâria – pe Peretele

Cerului – Adevăratele

Semne ale Vieții și

Morții – Ființei și

Neființei

 

vor  zgâria-scrie – trudnic și

necruțător –  nu din

Iubire – ci

Neiertătoare…!

 

…apoi -  – nemaiexistând

nimic – căci

SCRISUL UCIDE ! – se vor face

Scrum – și ele – Patru sau

Cinci Țipetele – Patru sau

Cinci Degetele…

 

…Scrum făr’ de-nceput ori

Sfârșit – fără Limite ori

Suflare….

***

 

MAMEI MELE – CEA DIN ALTĂ LUME

 

când îmi va suna – și

mie – Ceasul – vreau ca

tu – Mamă – și nu altcineva – să vii

să mă întâmpini – să mă

iei – spre Altă

Lume

 

n-am nevoie de

toate Sperietorile

Popești – n-am nevoie nici de

Moarte

 

pe Drumul spre Locul cu

Copaci Rari – să vorbim

Mamă – de-ale

noastre – câte n-am apucat să

vorbim – aici – pe

Pământ

 

pe Drumul spre Locul cu

Copaci Rari – repetă-mi – Mamă – iar și

iar – Alfabetul Vieții și

Morții : astfel – din nou – la

nesfârșit – Tu și numai Tu – Mamă

să mă Naști

 

între noi doi – Toate

rimează – Mamă – Toate rimează : Moartea mea

devine – așa cum se și

cuvine – în felul acesta – un nou

Poem – cu doar Două

Cuvinte : Tu și

Eu

 

e cel mai frumos Poem – dintre cele

pe care nu le-am scris – încă

niciodată

***

 

FEMEIE

 

femei nebune – proaste și-ngâmfate

ba năvăliți – ba spargeți zări – cu fuga :

când veți crăpa – eu – c-un făraș – pe toate

să înmulțiți gunoiul – îmi voi pune Sluga…

 

n-ați priceput din lume decât…”Cârlig de Pește

nemernicia voastră – de Bine ne ferește !

…proști au mai fost bărbații – când v-au băgat în seamă :

din voi – de-aș vrea fiertură – nu iese nici de-o zeamă !

 

…de ce s-o fi-ncurcat și Dumnezeu-Manole

să-l dez-oseze pe Adam – scoțându-i coaste ?

măcar de-ar fi făcut costiță cu fasole

 

nu-ntruchipări de isterii iocaste !

băi – ăștia – voi – tembelii dumnezei :

nu șubreziți Biserici – spurcând Zidul – cu…femei !

*

să-i frângi – cu-adevărat –

Oasele – unui Om

(…Adam… – …sau cum i-o fi

zicând lumea lui !) – ca – din schijele Lor

spinoase – să-nchipui o Făptură

pletoasă – buhoasă

slinoasă – păduchioasă

ranchiunoasă –  și-ntre

picere” – inadmisibil de

puturoasă ! – foc și

paie de…”lasă-mă că nu te

lasă”… – …numai pentru ca

apoi – umflându-Te în Penele-Ți

Albastre – să-i dai nou Lepros

Nume – acela de

Femeie” -  asta e treabă de

Tâmpit de Beție – Plebeu

iar nu de

Adevărat Dumnezeu !

***

 

DACĂ POLIȚIȘTII – POLITICIENII ȘI MAGISTRAȚII

 

dacă polițiștii – politicienii și

magistrații – nu sunt cei mai

Oribili Criminali din

Lumea Asta (…Lumea

Asta : cea mai bine disimulată – pentru

proști – Organizație din

Univers : Sindicatul Suprem al

Crimei !) – înseamnă că eu sunt o

Gâscă Sălbatică – și l-am purtat – pe

aripile mele (…cele

franjurate de Vânturi

Furtuni – și pidosnice – și de

gală…!) – peste toată

Suedia – pe

Nils Holgerson – simbol al

Nevinovatei Minciuni și al

Naivității Cretine !

***

 

FEMEIA MODERNĂ

 

…și-a pus pe

cap – Oala de Noapte-nflorată cu

Gălbejite-Asasinate

Picurând-Licurind (…acid….mult

acid fermentat-puturos…!) Securistico-Chinezește – și-a

Trântit – mândră – pe

Ea – Halatul de

Băi Oceanice (…Halatul cel

peticit cu sute de

Continente Duhninde…!)  – apoi

s-a încălțat – vanituoasă – cu

Doi Cactuși

Texani  : Femeia

Modernă ! – MATA

HARI – de

Dămăroaia și

Vârful  P…Țigăncii !

***

 

JEG DE ZEI – STĂTUT LUGUBRU – A PĂTRUNS ÎN APE

 

Jeg de Zei – stătut lugubru – a pătruns în Ape

Valuri vin și Valuri pleacă – nimeni să nu scape !

peste tot – Arici de Umbre otrăvesc Lumina

dar veni-va Ziua-Ntâia : va trezi Ondina …

 

Strigoi de Păduri – vag palid – cercuiesc Oceanul

doar privind Apocalipsa – te îngheață-aleanul…

au rămas – în Pod de Ceruri – Sinucise-Icoane :

cine – iar – auri-va Sfinții – dormind în Piroane ?

 

Însuși Dumnezeu ne vinde – târguindu-și Raze

Diavoli se hlizesc la Stele : își sticlesc Ucaze :

să primim iude-n Altare – Preoți de Noroaie

 

și să-i ungem Regi de Râuri – Prinți Broscari – în Ploaie…

…hai – întoarce Fila Asta : Apele se-neacă :

de e prea mult Rău în Lume – de plictis – el pleacă…

***

 

NU MI-ESTE FRICĂ DE NIMIC – DA-S AMĂRÂT DE TOATE

 

nu mi-este frică de nimic – da-s amărât de toate :

un Șarpe – Deznodat Circar – uită să umble-n Coate…

sap Groapă de Fântână – cică : sap numai sub picioare !

când am gătat – iàca ce poznă ! – în Miez-Pământ mă doare !

 

nu mi-este frică de nimic – da-s amărât de toate :

căci Razele-s de rumeguș – Soarele n-are toarte…

nu mai huliți – voi – Bestii-Oameni – un Rătăcit de Soartă :

s-a fost făcut Inima mea o Gaură de Poartă…

 

Orbi – din Clopotnița Măririi – nu văd Minuni în Iarbă

aud doar Glia Cătrănită – gata – oricând – să fiarbă !

…cu ce-ai plătit – Drumeț Tovarăș – Vremea – să mai trăiești ?

 

mai ții urechea  către Cântec – Suflet ai de Povești…

…și Zeii – azi – sunt tulburați : nu știu ce cată-n Ceruri !

…vor învăța de sub Vitrină : se strâng Strașnice Geruri…

***

 

 

 

AȘCHIE DE DOINĂ

 

dacă mer’i din floare-n floare

viață fără de cărare

la urmă năcazu-i mare :

te alegi cu o cicoare

uscată de soare

dată-n gălbinare…

 

…ori c-un Zid  Chiurliu

de-un Sălaș Pustiu…

***

 

FLORI DE GHEAȚĂ SE-NCRUSTARĂ – PE ALTARE – -N GERUL LUMII

 

flori de gheață se-ncrustară – pe Altare – -n Gerul Lumii

în Biserica Pădurii mă pândesc Liniști Senine

Lămpile din Ierni-Regine pâlpâie – în Toiul Strunii :

Harfe-Raze se destramă – în Pervaze Cerești – Crine

 

o – Păduri – Cetăți de Zâne – mângâiați Răni Răstignite

și primiți – prin Ceți – Drumețul cu Căile Rătăcite :

la Altarul din Pădure s-a-nchinat chiar Inorogul

spre Altarul din Pădure – Izvoare sticlescu-și Snopul…

 

în această Sfântă Iarnă – Nălucirea Vis-Zăpezii

Tărâm Nou îmi pregătește : Roura de Miez-Amiezii !

Elfi – Ondine – Salamandre – mă întâmpină-n Cântare :

 

e o Limbă Dumnezee – și în Cer – și-n orice Mare…

…Țări de Duhuri – Continente – se strâng – ciotcă – la Altar

căci Hristosul – Viu-Iubirii – a trecut – deja – Hotar…

*

…la Altarul din Pădure – străjuit de Inorogi

toți se strânseră – cu Focuri : ÎMBLÂNZIRII să te rogi !

***

 

OMUL CARE-A MURIT DIN ÎNTREBĂRI

 

Omul care-a murit din Întrebări

degeră-n Cântec – degeră în Stele :

Omul care-a murit din Întrebări

afli-l la Vechituri și-n Lanțuri Grele…

 

de ce  - tu – oare – nu răspunzi cu Întrebarea

care te-ar libera de Boli și Duhuri ?

Piron chircit-a – -n loc de Valuri – Însăși Marea !

…iar Sânge către Sânge nu dă Muguri…

 

Messire – unde-i Misticul Potir ?

…așa se-aude Leacul Nemuririi…

dar Parsifal – căutând Lebăda de Safir

uită de Fiul-Lohengrin – Fiul Firii…

 

…Omul care-a murit din Întrebări

nu va-nvia sub Săbii de Răspunsuri

Omul care-a murit din Întrebări

singur ales-a – el – să moară – -n Munții Cei de Grunzuri…

 

…Sancho Panza – Chip de-Arlechino – tu de ce urăști ?

o – Sancho Panza – unde-i Veselia-ți de Bonom ?

Lacrimă de Pierrot – tu – Sancho – nu poți să iubești

după ce ai asasinat Uitării – -n tine – Primul Om !

 

…Sancho Panza a murit din Întrebări

tot veghind la Capul Cel cu Glugă :

…Don Quijote-Crisalidă – arde Zări

Don Quijote-Flutur – metamorfozat în Slugă…

***

 

FLUXURI ȘI REFLUXURI COSMICE

 

Apa și cu Focul : din Obârșii – Vrajbă !

Apa și cu Cerul – despărțiri de-o Clipă :

toate se împacă – dar eu nu-s prin preajmă

în Eoni când trece Duhul de Risipă

 

port în piept Pojarul – și nimic nu-l stinge

dar port și Altarul : Deget îl atinge

și – pe loc – îngheață – Copaci ca și Stele :

Soarta spre-ei pășește – cu Popasuri Grele…

 

o – nu vreau Iubire – vreau doar Înălțare

Orbii – toți – să creadă c-am trecut de Zare

Preoți – toți – ai Vămii – strig’ că-s de vânzare

 

lasă-n urmă-o Dâră : o Dâră de Sare…

…cumpără și vinde – Zeul Posăcit

căci mai are Creieri – Suflete – de-unit…

***

 

FARSE COSMICE

 

nu-ți pleca – spre mine – Capul -  Capul Neiubit

a trecut – pâș-pâș – Ograda – Cel Ce m-a Zidit…

Urma-i vreau s-o iau cu mine – Celui Ne-mblânzit

și să-i scot – în Drum – Oceanul – Ochiul Cel Orbit…

 

greu mă-mpac – cu Tine – Doamne – pe Cărări de Codru :

vreau – în Catastif – ast’ Viață – s-o ștergi ca pe-un Mit

mie – Neamuri să se-nchine – că – altfel – e modru…

și vreau Socoteala noastră – Hriste – să ne fie Chit…

 

căci și Chiții din Adâncuri – Temelii de Lume

au pornit – din Val – să cânte – din Băieri să sune…

…Seară s-a făcut în Lume – trec Apocalipse

 

abia Mâine o să vadă Sfântul – câte-s lipse…

…Fruntea – Doamne – Ți-e senină – toate-s judecate

dar mă tem că – -n Vremea asta – Farse-au fost jucate…

***

 

MOARTEA STĂ ÎN PICIOARE

 

moartea stă în picioare : fiți

politicoși – aduceți-i un scaun – să ne

mai privească și

de jos în sus

 

moartea stă în picioare : n-o lăsați

niciodată – să stea în

picioare – să vă privească

suverană – plină de

ifose gratuite : în definitiv – nu e decât

și ea – un slujbaș

oarecare – ca fiecare dintre

noi

***

 

ABURI DÈȘI – DE VRAJBĂ – LATRĂ DIAMANTE

 

Aburi dèși – de Vrajbă – latră Diamante

Păianjenul Casei molfăie-și Amante

Gânduri devorează Clàunii-de-Pereți…

…voi sta pân’ diseară ascuns în Bureți…

 

linge Dimineața Tălpile-de-Amiază

Soarele de Noapte nu se mai sforțează :

a găsit Călugăr care să nu crează

din Icoana Lumii făcând o Sfârlează

 

Gușterii – de Gușă – cu ură se mușcă

pe jos eu împrăștii – de Venin – o Dușcă

Clopotari se-mbarcă pe Corăbii Bete

 

Oceanul-Sărmanul – a murit de sete…

…Piaza-Rea din Lucruri se sulemenèște

ca să cred eu – totuși – că ea mă iubește…

***

 

NU VREAU NICI AMINTIRE – NICI SĂ URĂSC NĂTÂNG

 

Tânjind – o Fată pe-o Bancă – -n Parcul solitar :

unde ești tu – oare – -acum ? – …da – ai trecut Hotar…

ești Urma Tinereții mele – -aproape ștearsă

răstignind Slove – pe-o Bătrânțe arsă…

 

…era-atunci Iarnă – Copaci-Schelete plâng :

nu vreau nici Amintire – nici să urăsc nătâng…

un Diavol prefăcutu-mi-a Junețea  – -n Spini

iar Fata de atunci – în Pângăriții Crini…

 

Aghesme de Catran – în Visuri vor să verse :

sunt Duhuri prea subtile – sunt Duhuri prea perverse

ce-au meșterit – în Ceruri – Hidosul Luciu : Oarbă-Oglinda

 

au rupt – între Rău-Bine – luminoasă – Grinda…

…Bătrân – de-acum – urlând exasperat

am nimicit – în urmă-mi – tot ce-ați schimbat !

***

 

UN BÂLCI – CU PROȘTI – CU TICĂLOȘI – CU CRIMINALI

 

un Bâlci – cu Proști – cu Ticăloși – cu Criminali

cu Cârtițe – Păduchi și Popândăi – toți…”raționali” !

aceasta este Lumea-n care Popii-și sun’ Talanca

la Moara-de-Minciuni – unde e scumpă Fleanca…

 

Biserici-de-Hazna – sub Munți de Brazi și Fagi

rostogoliți cu Banii – Nori de Cicliști : toți – Draci !

tot ce n-ai vrea să întâlnești – aici e berechet :

degeaba mormăie – -n dureri – Bătrânii Codri – -ncet…

 

…Hristoase-al meu – nu-ți mai găsești nici Locul

nici Graiul tău de Foc nu-i Toiul și Mijlocul…

eu zic să tragi – fără Mustrări de Cuget – Decorul-cu-Amurg :

 

Izvoarele și-ai noștri Pași – rari dar deciși – spre alte Zări – se scurg…

…iar de nu-ți afli Sfântul Rost – în alte Văi

nu dispera : oricând te poți întoarce – la aste Cucuvăi…

*

trece prin Ochi țesuți Fire

Alaiul cu Soare-Mire :

sar – din Zare – Neguri Verzi…

nimic – în Vale – nu vezi :

poa’ să fie Cetaceu…

poate fi doar Dorul meu…

***

 

N-AM IUBIT PE NIMENI ȘI NIMIC – ÎN TOATĂ VIAȚA MEA

 

…n-am iubit pe nimeni și nimic – în toată Viața mea

Cactus – am tot tras – în mine – toată Apa Rea :

Galbene Pustiuri zvârl în Câmp cu Flori

mă-nhăitez cu Corbii – să sting Ochi-de-Zori…

 

…Ucenici-ai-Lunii – huiduiți degeaba : -atâta-am învățat

de la Soarta lui ”DEGRABĂ” – cel cu Dos Umflat :

cum să hăituiesc și să ucid – tăcut – Frumosul

Binele – -Adevărul…: să-ndrăgesc – în schimb – REGE-PONOSUL !

am venit cu Lupii-n Marginea Pădurii :

numai Sânge-a tras în ea – Fântâna Gurii…

Sfinți Cocorii – i-am vândut pe un Boschet de-Elògii

 

năvălind cu Toamna – jupoi – pe-ntuneric – Suflete-Inorògii…

…nu veniți cu mine – lepra-i doar a mea :

colo – în vecie – răsări-va Stea…

*

 

nu-s pus pe Ură – dar nici să vă-ndrăgesc :

de vii v-aș arde – în foc de Crăciun – pe care-ntâlnesc…

ați nimicit Știința de a fi Cer-cu-Îngeri

prin Pivniți zac – în Stive – Hoituri de Biete Plângeri…

 

…a fost odată-un Munte și un Șiroi de Stele

a fost odată Omul – spălat de Vise Rele…

acum – răsar în Mâna-ți Uneltele-de -Stingeri

acum – Zboruri de sunt – vezi tot atâtea Frângeri…

 

…sar Pietrele din Munte : Cale se fac și Punte !

răstoarnă-te în Hăuri – ca-n Pântecul de Mumă

latră cu Câinii – cuplete despre Humă

 

nu te mai naște – Cadavru-cu-Blestem

nu asculta : Strigoii-ți cântă-n drâmbă – -un SACRU REQUIEM

…dați-mi un deget – să vă iau o Mână :

voi face – din voi toți – Sculptori de-o Săptămână !

*

 

…nu s-ajunge

nu se plânge :

Soarele degeaba-i Soare

căci Luna tot nu răsare…

…și la ce să mai răsară ?

s-o-ngropați – iar – Lume-Amară ?

cui – Orfana – să s-arate ?

criminalilor din Carte ?!

***

STĂM PE UN DIG – ÎNTRE OCEAN ȘI-OCEAN

 

stăm pe un Dig – între Ocean și Ocean

dar Crime cresc – se umflă – cu Clipă și An…

Digul s-a rupt – în propriul Sânge-am căzut

fără să știm cine-s uciși – cu cinism – nevăzut…

 

stăm – ipocriți – între Vrajbă și Crimă

ning Măruntaie-Mpuțite – de-atâta Minciună Calină…

Dig nu mai este : oare cine l-a fost susținut ?

…tot un Confrate de-al Lunii – actual – viitor Deținut…

 

în Sânge nu-s Spini – nu suspini – ci urăști :

Popoare Întregi – Călăii-au venit cu noi Vești :

pretutindeni – Potopul-de-Foc ne arde – scrumește…

 

…cât de escroc poate fi Domnul – ce-a zis : ”…se mântuiește”… ?

…Năvalnica Iarnă a prins Hoinăreala-de-Sânge – în Gheață

Hulpavi – Câinii (noi – găvozdiți…) nu știu nici de Greață…

*

Alelei – Lupi drămuiți

lângă Tei să nu chefniți

Lumea să n-o pângăriți

Inorogi să nu stârniți

Pajii Lunii preamăriți…

Alelei – Inimi de Stei

Scări-de-Sânge – făr’ Fuștei

nu v-apropiați de Tei

nici voi – Câmpìi-de-Amar

nu scăpărați din Amnar :

Teiu-n-Flăcări – ocolim

ne arde un Foc Sublim

Sfinte Slove fără Slin

Scriem Lumini – când grăim !

…Teiul cu Flori-de-Văpăi

îi îmbracă pe cei răi :

îi îmbracă-n Rugăciuni

să calce Jar și Tăciuni…

…poate Aștrii le-or fi buni

viscolind prin Timpi nebuni

pe Ceruri Vii – de Minuni

Gazde-or fi – pentru Străbuni…

*

Luna mea – Mireasa mea

pușcă Lumea – că e rea

și mă du – pe Sclipitori

Mult Mai Sus – Dincol’-de-Nori !

***

 

 

DE VEȘNICIA MORȚII – SUPUS -  SE ÎNCOVOAIE MINTEA

 

de Veșnicia Morții – supus – se încovoaie Mintea

dar – Doamne – Mustrarea-Ți și Pedeapsa-Ți se puteau – aici – opri :

puteai să lași Ființa Efemeră a-nflori

și-n Plina-i Strălucire – să-i curmi Puntea :

 

să ne trezim Petale-Nrourate

să ne culcăm – apoi – în Noapte – împăcate…

să ne iscăm ca Roua – Dimineața

să ne topim – Parfumuri – Narduri Scumpe

în Aburii din Lumea ce irumpe

în – eventuală – Sfânta-ți Iubire : Ceața…

 

o – nu : Zăcaș ești împotriva Propriului Cuvânt

și nu ne cerți doar cu Fermecătoare Dispariții și

Veșnicul Mormânt…!

 

cu-Urgia Bătrâneții – în plus – Tu ții a ne-umili

cu Umilința vrei – morțiș – pe toți – a gârbovi…

și ce-ai zidit Frumos – Mândru-ești a-l schimonosi

și Neputințelor Înlăcrimate a-l zvârli…

 

puteai a-ți stăvili Mânia – a-ți zăbovi Asprimea

a-ți amâna Sadice Zoruri – cu Haita și Mulțimea

puteai – Aristocratic și Măreț – a ne scuti

în Riduri Lugubre – zi de zi – a ne-nmulți Putreziciunea

și Ochii – ridicați Luminii – a-i orbi…

 

nu știi Să Ierți – nu știi să fii Sublim :

degeaba încercași – Duh către Duh – să mai grăim…

…de Măreție – n-am a te bănui…

da – știi să dai din Gură – dar numai spre-a jigni…

…om fi noi  ”biete creaturi” –  dar Demagog Verset

încă din Fragedă Pruncie ne mângâia – încet :

după Chip și-Asemănarea-I – voi veți fi…

…o clipă – doar o clipă – mă și-ntreb

în odăița-mi – nu pe Muntele Horeb :

în Ceruri – El cu ce partid – Preasfântul – s-o-nsoți ?

 

…încep a bănui : Urât trebui’ să fie Cel-Ce-Pe-Toți-Sluțește

nu vreau – deci – a-mi vedea-n Oglindă

Chipul de Zguri și Șoapte – pe muțește

în loc de Dimineața Sfântă – de Colindă…

…deci – Tu – acolo – nu mi Te-arăta : dă-mi Liniștea – Merinde

în rest – până și Lepra – pe Duhu-mi – îngădui-voi – Sfinte…!

 

Piron și Spin slujescu-Ți – dincòlo -  Uvertură

Paradei Hoiturilor – rămase-n Știrba Scobitură…

…de asta – la Judecată – nici eu nu Te-oi ierta :

te-oi acuza de-Urât și Mucezeală – Colega ! – …aici – pe – Așchiată -

Banca mea…!

***

 

MI-E DOR DE TINE – TATĂ – MI-E DOR TARE…

 

n-aș fi vrut să mă consideri un Blestem – ci Binecuvântare –

să-ți fiu Brav Scutier -  nu Cruce-Ispășitoare…

mi-e Dor de Tine – Tată – mi-e Dor Tare…

am fost cu Tine-n Vijelii și printre Șerpi

și-am dovedit – Tusdoi : NU SUNTEM LAȘI – NICI STERPI !

 

mi-e Dor de Tine – Tată – mi-e Dor Tare

Roua din Gene-mi e – pururi – Lumânare…

în orice Lume ți-ai aflat Căutare

eu aș veni – ți-aș cere – c-un Crin în Mâna-mi Dreaptă

Iubirea-ți Răstignită și-Nțeleaptă…

 

…poate ți-am fost Povară : spre Liniștea Pădurii ai plecat…

dar m-am silit să smulg – din Duhul tău – Ardoarea de Păcat :

Spada – cu Demnitate – Voinți Neabătute – ți-am furat !

 

…s-au scurs Otrăvuri între noi – Cuvinte Nerostite

și Jurăminte Cutremurătoare – Rugi Nesfinte…

mi-e Dor de Tine – Tată – și plâng veșnic

 

că n-ai știut nimic – nicicând – din ce am ars în Sfeșnic…

***

 

NIMIC DIN CE-AM UMPLUT – NU SE RĂSTOARNĂ

 

nimic din ce-am umplut – nu se răstoarnă

tot ce-i deplin – el tot la min’ se-ntoarnă…

am plâns și plâng atâtea Nerostite

Cuvinte Sfinte – Bandaje Crunt Mânjite

 

tot ce-am rostit – s-a dus cu Vânt-Săratul – peste Mare

tot ce am scris – Zguduitoare Taină – e-o Monastire-Zare…

Hristos e-n mine – în nimic din Lume

Hristos e-Amărăciunea – că totul e doar Spume…

                                                  

…tu ține-o Piatră-n Mână : poate ți-o cer Zidarii

poate se schimbă-n Minunate Chei – spre noi Fruntarii…

…Șerpii-s Șireturi la Încălțarea mea

 

îi ard :  desculț – pavez – cu Focuri – Drum către Râs-de-Stea…

… Hristoase Unic – nu pot trăi niciunde :

aștept – la tot – Răspuns : atunci străpunge-oi Unde…

***

 

 

TAINA DACILOR

 

nu-n Cușmele și Ghicitorile-Ncâlcite-ale Vracilor

nu-n Peșteri Muntoase

nu sub Oglindiri de Lac – Argintoase :

AICI – în Sfânt Grai și-n Cerească Ființă – sunt

Tainele Dacilor !

 

AICI – pe Prispa și-n Bătătura Lumii – la Vedere !

ca la Spovedania din Veci – către TOȚI – a Celui

ce-n TOATE aduce și-nfundă – Zări – Zvon și Putere !

 

în Vuietul Pietros al Vântului

în Primăvara din Veci a Pământului

în Lumânarea de Flori a Martirului și Sfântului

în Scrisul Vulturilor pe Aer

în Afundul Zvâcnind Chiți și Pești – Zvon-Soartă pe Caier

în Răstignirea pe Soare-Lună – și-n ale Cimitirelor

Adâncuri : Vestirile

Minunii de-Nviere – Blând Zvon de Vaier…

 

AICI și în TOATE și-n TOȚI – sunt Tainele Dacilor :

în Râul în Spume – de la Poala Copacilor

în Povestea pe care – din Copii în Bătrâni – o tot depănăm

Leac al Auzului – Candelă a Bourilor și – Sfinte – Vacilor

Inorogilor de lângă Muma Săracilor

în Mulțimea de Semne din Somn

Dumnezeul Tainelor Domn

în care o scufundăm și – înțelepți

O ASCUNDEM-LĂSĂM !

 

…nu mai ciopliți și scobiți – pe Gardul Munților

pe Straiele Crunților – sub Glie și-n Labirinturi de Mine :

TAINA DACILOR – de la naștere – ca pe-un Creștin Chivot – o

porți pe la Porți – dar – de fapt – ea-i

(…aiuritor de-abisal !) – Stea – în tine !

 

…orice Crin – orice Slovă de Zbor

aduce Leacul Uitării : Râsul Mântuitor al lui

Decebal-Zalmoxis – Ponor în Ponor :

Sfinți Regi – Voievozi și -Mpărați trec în Zbor…

…aduce Line Liniști

Luminii…aduce  Mirese-Marame : Mirese-Zeițele

cel mai vechi Zvon – Iele-Crăițele

nuntind și vrăjind Nestemate Fântâni – ori

Vieți fără Moarte – din

Sfântul Izvor !

 

cel mai vechi Joc : Ghicitoarea Crăițelor

Solstițiul Minții și-al de Vie-Vițelor

Stăpâne Șerpilor și Peștilor – Păsăroșilor

din Adâncul fără Păcate – dar cu-Naltă Slavă -

-al Strămoșilor…!

 

…orice Suferință – Plâns și Cuvânt

orice se-nvârte gălăgios – de-i zicem ”Glie” și ”Rând

orice se vede și-aude – a fost și va fi :

TAINA DACILOR – de la Zi spre-o-Altă Zi !

***

 

 NIMICNICIE

 

în Ograda Bisericii răsărìi

ca un Fir de Pălămidă… – …dar mai știi

cine și când te va smulge – -ori cruțà

ori nici măcar în seamă nu te-o băgà?

 

cât ai trăit – gândeai să spargi Ferestrele Frunții

abia spre Sfârșit apărură – în juru-ți – calmându-te – Cărunții

abia târziu de tot – crescură – din Umbre și Cuvânt – Munții

și-ai înțeles – din Limba Vulturilor – că nu ți-e scris să rămâi

că pe-aici ai răsărit – doar ca să ai – Vremelnic în Furtună – Căpătâi…

 

deja – Pleava din tine dăduse pe dinafară

de-atâtea Riguroase Neputințe – te făceai Foc și Pară :

dar nimic – nici cât o Cărămidă – n-ai ars – ci doar ai plutit

nici cât un Nor – nici cât Umbra-de-Gând – nici cât un Bătrân Mit :

 

Puf de Păpădie – îngâmfată și zurlie

peste-Oceanul de Cruci – din Văi  - din Păduri și Câmpie…

…și te-ai dus – te-ai răsucit și supus – oricărui mai de Doamne-ajută – Vânt…

…tocmai în Cerul Gurii simțeai – tot mai amară : distanța dintre Cer și Pământ…

 

…nu mai e Timp de Răstigniri – de Minuni și Revizuiri :

în Clopotnița Părăsitei Biserici – din Semințe duse – prin Lumi – de-Naripați Musafiri

atâtea Buruieni au crescut în Locu-ți – că nu mai e Rost de Priviri…

***

 

                                                                               Adrian Botez

 

 

 

 

Comments are closed.

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi

Comments Off
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Statistici accesare

Online: 0
Vizualizari : 27363

Ultimele Comentarii