Cuvânt și iubire

Mocirla mentală cu care românii au fost atacaţi şi infectaţi după 1990 le-a adus imense prejudicii, cel al deteriorării morale fiind major. Contrar îndemnului din imnul naţional – de la a cărei intonare publică-oficială s-au împlinit 164 de ani – românii, dezbinaţi astăzi mai mult decât oricând, trăiesc într-o adormire condamnabilă, iar în rarele momente de „deşteptare” luptă cu o încrâncenată înverşunare chiar împotriva propriilor interese. Valoroasa publicaţie românească „Condeiul ardelean” a dat publicităţii un articol incitant: „Prejudecăţile maghiarofobe şi adevărul despre ele”[1]. Întrebuinţând un întreg arsenal de metode persuasive, autorul încearcă să inducă în subconştientul cititorului ideea că românii sunt răi, intoleranţi şi exagerează atunci când îndreptă degetul arătător spre vreun iredentist exaltat.

Voi comenta câteva din afirmaţiile domnului Tihamér Czika, semnatarul articolului în cauză:
„Ungaria ca stat […] nu şi-a manifestat oficial niciodată interesul, nici politic, nici juridic pentru re-anexarea Transilvaniei… după anul 1947. În acel an, prin semnarea tratatelor de la Paris care au încheiat al II-lea Război Mondial statul ungar a recunoscut graniţele actuale…” … vrând, nevrând, fiind obligat. În prezent, „Ungaria ca stat” vrea pământul românesc pe bucăţi.

„Marea majoritate a maghiarilor din România vorbesc româneşte la un nivel satisfăcător sau foarte bun.”
Să nu uităm că în ţara de care vorbeşte autorul articolului, limba oficială este limba română, prevedere stabilită prin Constituţia României, iar minorităţile sunt obligate să înveţe, pe lângă limba maternă şi pe cea a statului în care trăiesc.

„ Există maghiari care sunt aroganţi şi îi privesc pe români de sus, cum există şi români care sunt aroganţi şi îi privesc pe maghiari de sus. Aceşti oameni sunt însă în minoritate de ambele părţi.”
Corect, dar cum spune o zicală românească „ajunge o lingură de mizerie ca să strice un butoi cu varză”…

„UDMR nu este o organizaţie extremistă. Pur şi simplu nu este. Nu are mesaje şovine, anti-româneşti, sau anti-alte naţiuni sau grupuri etnice, religioase, sexuale, etc. […] UDMR este o organizaţie politică care îşi desfăşoară toată activitatea respectând legile României.”
Inexact! U.D.M.R. s-a declarat, în 1990, ca uniune culturală etnică, având un statut oarecum similar cu cel de la „Vatra Românească”. Din cei 22 de ani postdecembrişti, U.D.M.R. a funcţionat contrar prevederilor Constituţiei, ca partid politic (?). U.D.M.R. se erijează (în mod nejustificat) în reprezentant unic al maghiarimii din România, mulţi etnici maghiari având alte opţiuni politice.

„Csibi Barna, funcţionar public la Direcţia Finanţelor Publice Harghita şi lider al Plutonului Secuiesc din cadrul Batalionului «Wass Albert» al Gărzii Maghiare din Miercurea Ciuc, a organizat la Cluj-Napoca, cu ocazia zilei maghiarilor din 2012, o manifestare de protest împotriva Tratatului de la Trianon, prin prevederile căruia Transilvania a revenit României, prilej cu care a scandat mai multe lozinci antievreieşti şi xenofobe: «Să dispară toţi jidanii împuţiţi!», «Să dispară toţi duşmanii care sunt aici, să luptăm pentru Ardeal!». Acelaşi personaj agreat şi încurajat de U.D.M.R. a organizat mai multe acţiuni cu caracter xenofob fie împotriva poetului Mihai Eminescu, fie împotriva României, în cursul anului 2011. Din aluziile sale tendenţioase rezultă ideea cum că românii ar trebui să intre în Covasna şi Harghita doar pe bază de paşaport.” (Evenimentul Zilei) Individul cu pricina, susţinut şi încurajat de U.D.M.R., a fost scos de sub urmărire penală fiindcă s-ar fi aflat „la prima confruntare cu legea”.

„Garda Maghiară – Plutonul Secuiesc.[2] Este falanga din România a organizaţiei paramilitare din Ungaria. Plutonul secuiesc este încadrat în Batalionul „Wass Albert”, cu comandamentul la Gyor, Ungaria. Pentru că organizaţia a fost scoasă în ilegalitate în ţara vecină, activitatea gărzii este transferată în Transilvania. Cel mai propice loc este zona locuită de secui. Ofiţerul de relaţii cu presa al Gărzii, Nandor Kerestes nu vorbeşte bine româneşte, dar declaraţiile sale sunt edificatoare: „Noi aparţinem de Ungaria, de Batalionul Wass Albert din Ungaria. Când cineva devine membru, depune şi jurământul pe coroana sfântă ungară”. „Ei ne ajută cu tot ce cerem. Toţi avem grade militare: plutonier, căpitan… Gradele se dau în Ungaria”. Încorporările în Plutonul secuiesc (subunitate a Gărzii Maghiare, ce aparţine de batalionul „Wass Albert”, de la Gyor-Ungaria) sunt făcute după anumite tipare:
– Orice potenţial nou membru este în prealabil monitorizat o anumită perioadă de timp. De asemenea, se culeg informaţii despre persoana vizată, astfel încât profilul acesteia să corespundă activităţii şi obiectivelor Gărzii. […]. Candidatul trebuie să completeze mai multe chestionare […], două capitole cu întrebări-capcană, dar şi cu întrebări prin care se urmăreşte obţinerea unor informaţii esenţiale:
– „Vrei să devii gardist? Dispui de bocanci negri, pantaloni de instrucţie, cămaşă albă, vestă şi şapcă? […] Ai făcut armata?, Dacă da, ce grad şi la ce armă?, […] Dacă practică „sporturi speciale» sau dacă ar fi dispus să-şi rişte viaţa în contextul în care, «într-un cadru constituţional, ar fi nevoie de militari».[…] Pe ce plan poate Garda Maghiară şi naţiunea să conteze pe dumneavoastră şi pe ce plan doriţi să vă desfăşuraţi activitatea alături de noi?” etc.
– […]„«Garda Maghiară – Plutonul Secuiesc», îşi declară obiectivele civice şi culturale, membrii Gărzii Maghiare recunosc faptul că principalul scop este autonomia, confundată de multe ori cu independenţa. O celulă a Plutonului Secuiesc, este frecvent semnalată făcând antrenamente de luptă atât în oraş, în spatele Liceului «Gabor Aron», cât şi în munţi, la Valea Uzului, în condiţii extreme. […]. Membrii Gărzii Maghiare marchează locurile «plantând» cruci apostolice (dublu barate), cu însemnele organizaţiei şi cu hărţi ale Ungariei mari, deşi public încearcă să convingă delimitarea lor de aspiraţiile revizioniste. Antrenamentele «speciale» sunt justificate prin necesitatea de a avea membri pregătiţi pentru orice situaţie. După o perioadă de monitorizare discretă, persoanele recrutate de Garda Maghiară – Plutonul Secuiesc sunt testate, iar după instrucţie depun jurământul pe sfânta coroană ungară.”[3] După cum se poate constata, asemenea gardistului românofob Csibi Barna, Tihamér Czika nu recunoaşte caracterul paramilitar al antrenamentelor efectuate.

Cele de mai sus demonstrează din plin că U.D.M.R. este organizaţie extremistă, tolerată de „puterile” aflate la guvernare, din motive pur oportuniste. Satana – cu sau fără sutană (László Tőkés) – este un extremist românofob, şi nu unul oarecare, agent dovedit al unei ţări străine, imoral, după cum afirmă fosta lui soţie şi de o „bună intenţie” pusă sub o groază de semne de întrebare. Fiind europarlamentar din partea României (o enormă greşeală antiromânească), a adus grave prejudicii statului pe care îl reprezintă, a jurat credinţă Ungariei şi a îndemnat etnicii maghiari din România la nesupunere civică şi la ieşirea în stradă. Cum s-o fi chemând aşa ceva după canoanele Uniunii Europene? Apel la înţelegere interetnică? U.D.M.R. a stat căţărată la guvernare 20 din cei 22 de ani de după „potop”, indiferent cu cine a făcut alianţă şi ce culoare au avut partenerii aflaţi la putere. Ce contribuţie a avut la prosperarea întregii populaţii a României în aceste două decenii? L-am putea întreba pe îmbogăţitul peste noapte (asemenea multor altora – fără deosebire etnică de rasă sau religie), pe Verestoy Attila şi pe bunii lui „colegi” în ale subminării economiei naţionale a României, dar nu ne va răspunde. Sperăm totuşi că într-un viitor nu prea îndepărtat, vor ţine companie fostului prim ministru, aflat în prezent în custodia statului.

„… o minoritate de talia maghiarimii din România într-un alt context probabil şi-ar fi putut clădi un stat suveran.”
Ideea care îi frământă pe iredentiştii unguri, care îl roade inclusiv pe domnul Tihamér Czika, a ieşit ca uleiul la suprafaţa apei, desconspirând, deopotrivă, intenţiile proprii şi pe cele ale unor co-etnici ai săi: „şi-ar fi putut clădi un stat suveran.”

„De ce nu pot fi ungurii precum celelalte minorităţi din România?”
Întrebare justificată. În timp ce, în unele zone ale ţării, românii, minoritari sunt supuşi discriminării etnice în propria ţară, U.D.M.R. creează ghetouri spirituale şi vrea privilegii, nu drepturi. Însăşi U.E. a recunoscut că în România sunt acordate cele mai multe libertăţi naţionalităţilor minoritare din Europa.

„Diferenţa dintre maghiari şi celelalte minorităţi din România este una faptică: numărul…”
Şansele de convingere cu un asemenea argument sunt sortite eşecului, din start. Un singur etnic, aparţinînd oricărei naţii de pe planetă, trebuie să aibă aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi populaţia majoritară a României şi să respecte legile, datinile şi tradiţiile strămoşeşti. Nici mai multe, nici mai puţine. Şi ţiganii trebuie să se supună aceloraşi criterii, pentru a deveni respectaţi.

„Guvernul României este neprietenos, necivilizat şi barbar…”[4] Afirmaţia aparţine preşedintelui parlamentului Ungariei, venit în vizită de „prietenie” pe meleagurile româneşti, dar obrăznicia „Made in Hungary” depăşeşte orice uzanţe diplomatice. În ziua referendumului pentru demiterea Preşedintelui României, prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban şi-a permis să se adreseze etnicilor maghiari din Transilvania – cetăţeni români – îndemnându-i să nu meargă la vot. Imaginaţi-vă cum ar reacţiona oficialităţile Ungariei, dacă un demnitar român ar comite un abuz similar. Rezultatul ar fi o reclamaţie la „Înalta Poartă” de la Bruxelles şi declanşarea – sine die – a unui scandal internaţional. Astfel de „oficialităţi”, în ţările unde demnitatea naţională se află la loc de onoare, sunt declarate „Persona non grata”. La noi, NU! Guvernul României tace!

Până şi impostorul dovedit, „faimosul” Elie Wiesel” a reacţionat, înapoind distincţia acordată de Ungaria, motivând că prin declaraţiile oficialilor unguri interesele evreimii a fost lezate. Moştenirea Gojdu a fost cedată Ungariei de către un guvern de imbecili. Când fostul ambasador al României Dumitru Prunariu a intervenit pentru recuperarea Tezaurului României, MRU – papagalul de serviciu, pe post de ministru de Externe, l-a rechemat în ţară. De fiecare dată când se iveşte prilejul de a demonstra verticalitatea, Oficialii României tac. Ruşine!

„Debarasarea de prejudecăţile naţionaliste ar fi un bun început în această încercare.” … care ar trebui să plece chiar de la domnul Tihamér Czika şi de la inepţiile sale. Oare de Ip, de Traznea, de Albiţa şi de Diktatul de la Viena a auzit domnul în cauză? Dar de Trianon? Dar de „Nincs Kegyelem” a lui Ducso Csaba, Budapesta, 1939 din care citez: „Naţia ungară este cea mai splendidă realizare a rasei dominante mongole, care nu cunoaşte decât victoria. În noi fierbe sângele lui Attila, al lui Arpad şi al lui Ghinghis-Han…” Citatul este acceptat şi promovat discret de către U.D.M.R. şi ostentativ, de către trimişii statului vecin pe pământul românesc. Nu-mi ţin minte ca Ungaria să fi cerut scuze pentru crimele comise de armata horthystă, de „Crucile cu săgeţi” şi de alte organizaţii para-militare maghiaro-horthyste, în anul 1940, în nord-vestul Ardealului cedat abuziv, prin Diktat, Ungariei. Garda Maghiară, interzisă în Ungaria şi tolerată în România, îşi face de cap sub condamnabila oblăduire a „puterilor” instalate în epoca postceauşistă şi secondate cu obstinaţie de acelaşi U.D.M.R. Chiar negativ fiind, mă simt obligat să apreciez spiritul de unitate al maghiarilor susţinuţi pe faţă de Budapesta. Bucureştiul TACE, iar românii din ghetourile anumitor zone ale ţării sunt umiliţi şi condamnaţi să rabde. Până când? Evident, nu toţi maghiarii sunt asemenea celor comentaţi şi nici toţi românii nu sunt buni de pus la rană.

Referitor la recentul Referendum, citez: „Parlamentul României trebuie să intervină! Indiferent de rezultatul referendumului, Parlamentul trebuie să decidă refacerea listelor electorale. Aceste liste au fost întocmite cu ani în urmă și, după cum zic unii, cuprind numele multor persoane decedate. Acest lucru trebuie verificat: cât este de mare numărul persoanelor al căror nume nu trebuia să mai figureze pe listele electorale? După refacerea acestor liste se poate valida sau invalida și referendumul, raportând numărul celor care s-au prezentat la vot la numărul real al celor cu drept de vot.” [5]

În situaţia descrisă, apreciez că un nou imn al Ţării s-ar impune, titlul lui fiind mult mai adecvat momentului: Treziţi-vă, români!, iar de va fi cazul, „Treceţi batalioane române, Carpaţii!”… atâtea câte-au mai rămas.

Grafica – Ion Măldărescu

——————————————–

[1] Condeiul ardelean – http://www.condeiulardelean.ro/articol/prejudecatile-maghiarofobe-si-adevarul-despre-ele).
[2]Garda Maghiară se proclamă continuatoare a Partidului Crucii cu Săgeţi partid antisemit, fondat în 1935 şi scos în ilegalitate după doi ani din cauza violenţei şi a radicalismului. Ideologia partidului era inspirată din cea a N.S.D.A.P.. Garda Maghiară cere desfiinţarea Tratatului de la Trianon şi, implicit, refacerea Ungariei mari. Crucea cu săgeţi este folosită azi de gardişti. Un alt însemn este Crucea dublu barată a lui Ştefan – primul rege al Ungariei, şi drapelul lui Arpad – alb striat cu roşu. Arpad a fost unul dintre liderii unui trib ungro-finic. Membrii sunt organizaţi în batalioane şi plutoane, astfel încât să acopere teritoriul fostei Ungarii mari. De Transilvania se ocupă batalionul secuiesc „Wass Albert”, care are comandamentul la Gyor, în Ungaria.
[3] Adevrul.ro http://www.adevarul.ro/actualitate/evenime/Recrutari_in_Garda_Maghiara_juraminte_sfinte_si_ bocanci_negri_0_188381743.html
[4] Preşedintele Parlamentului Ungariei, Kover Laszlo.
[5] Ion Coja, 30 iulie 2012

Sursa : Revista ART – EMIS