Nicolae Hăucă, Cernăuţi : „Dinastia” Hurmuzachi
În ziua de 29 septembrie s-au împlinit 200 de ani de la naşterea renumitului istoric şi om politic, Eudoxiu Hurmuzachi,unul dintre cele mai viguroase mădulare ale ilustrei familii Hurmuachi, ce a jucat un rol deosebit de important în istoria Bucovinei nu numai prin faptul că a fost căpitan al Ţării Bucovinei. Alături de alte personalităţi de marcă ale neamului nostru el a participat la Revoluţia din 1848, iar în 1849 a făcut parte din delegaţia care a prezentat împăratului[1] un memoriu, în urma căruia Bucovina a fost recunoscută că entitate distinctă, cu drepturi egale cu ale celorlalte ducate ale Monarhiei austriece[2], fiind ruptă de Galiţia.
Eudoxiu Hurmuzachi a fost şi rămâne primul român care a făcut diverse cercetări în arhivele de la Viena, Pesta şi Lemberg, concretizându-şi marea sa pasiune pentru originea şi trecutul nostru în cele peste 6000 de documente deosebit de importante din istoria neamului românesc, pe care le-a adunat din diverse locuri ale Europei, ca un ctitor de seamă al istoriografiei româneşti moderne. După moartea sa, aceste documente au intrat în posesia Academiei Române, formând renumita „Colecţie Hurmuzachi”. La 2 august 1872 Eudoxiu Hurmuzachi a fost ales membru titular al Academiei Române. S-a stins din viaţă la 29 ianuarie 1874 la Cernăuţi. Este înmormântat în curtea bisericii din Cernăuca.
Cu prilejul acestui jubileu preşedintele Fundaţiei Culturale de Binefacere „Casa Limbii Române” din Cernăuţi, scriitorul academician Vasile Tărâţeanu, a reuşit în pofida diverselor oprelişti neîntemeiate, după o luptă de peste zece ani, să instaleze pe faţada imobilului cu numărul 15 de pe Strada Principală a oraşului Cernăuţi, vizavi de biserica Sfânta Parascheva, o deosebit de frumoasă placă memorială, având incrustate în granit chipurile bătrânului Doxache şi a soţiei lui Ilinca, precum şi a celor trei feciori ai lor mai mari – Eudoxiu, Gheorghe şi Alexandru, – distinse personalităţi ale vieţii culturale, politice şi ştiinţifice ale Bucovinei, care au locuit în casa cumpărată de Hurmuzăcheşti de la Familia Logotetti.
Trebuie să spunem că manifestarea din 29 septembrie a fost o frumoasă continuare a Colocviului ştiinţific internaţional „Personalităţi bucovinene”, organizat recent de Editura „Alexandru cel Bun”, în cadrul căruia profesori universitari din diverse centre ştiinţifice din România, Moldova şi Polonia au vorbit despre rolul Hurmuzăcheştilor în istoria poporului român de pretutindeni şi în special, din Ţara Fagilor. Dezvelirea plăcii memoriale a început cu un Te-Deum, oficiat de preotul Cristian Gabor, la care au participat nu numai reprezentanţi ai intelectualităţii cernăuţene, ci şi invitaţi de peste hotare, din România şi din Republica Moldova, au luat cuvântul, vorbind despre semnificaţia şi importanţa evenimentului, academicienii Anatolie Hurmuzachi de la Chişinău şi Vasile Tărâţeanu din Cernăuţi, scriitorii Mircea Lutic şi Ilie T. Zegrea din Cernăuţi, Ştefan Hostiuc de la Bucureşti, profesorul veteran Octavian Voronca din Mahala, preşedintele Ligii pentru apărarea drepturilor omului Arcadie Opaiţ din Cernăuţi ş.a.
Eforturile pe care le depune scriitorul Vasile Tărâţeanu, preşedinte al senatului Uniunii Interregionale „Comunitatea românească din Ucraina”, pentru înveşnicirea memoriei naţionale a românilor din regiunea Cernăuţi, merită toată lauda. Până acum el a reuşit să instaleze mai multe plăci memoriale pe diverse edificii din oraşul Cernăuţi, precum şi din satele Sinauţii de Jos, Carapciu pe Siret, raionul Hliboca, dedicate memoriei lui Mihai Eminescu, scriitorilor Vasile Leviţchi şi Dumitru Hrinciuc, profesorilor Vasile Tovarniţchi şi Mihai Jar, Cernăuţi. Credem că alte acţiuni de aceeaşi anvergură îşi aşteaptă rândul lor. Or, în Cernăuţi mai sunt încă atâtea şi atâtea locuri deosebit de importante încă neconsemnate.
Notă: Prof. Nicolae Hăucă este director al Agenţiei de presă „Euromedia” http://euromedia-ucraina.blogspot.com/ din Cernăuţi.
În fotografii: momente de la dezvelirea plăcii dedicate familiei Hurmuzachi.
——————————————————————————–
[1] Împaratul Franz Josef al Austriei.
[2] Austro-Ungaria, cunoscută și ca Monarhia Dunăreană (în limba germană: Donaumonarchie), nu s-a numit niciodată oficial „Imperiul Austro-Ungar”, ci Kaiserreich und Königreich Österreich-Ungarn (în germană) și Osztrák Birodalom és Magyar Királyság (în limba maghiară), adică „Imperiul austriac și regatul maghiar”. Vezi http://ro.wikipedia.org/wiki/Austro-Ungaria
Sursa: Revista ART – EMIS
