Remember Artur Silvestri – “Noi suntem România tainică”

23 Mar 2013 by m.gurza, Comments Off on Remember Artur Silvestri – “Noi suntem România tainică”

“La o intaie vedere si doar rasfoita in trecere spre a se obtine o concluzie sumara , cartea aceasta ar putea sa se infatiseze mai degraba ca un ” jurnal de editor ” ori , mai putin chiar , in felul unei simple culegeri de ” insemnari de lectura ” ce insotesc cand si cand cartile aparute in ideea de a intari asezarea autorului in literatura ori a contribui la o receptie mai ingaduitoare . Impresia se evidentiaza si , la drept vorbind, nici nu este gresita caci tot ce am adunat aici ilustreaza un efort de editor si de ” sustinator ” fara insa a se rezuma nicidecum la atat . Caci , in povestea nasterii acestor carti , ” cuvantul de intarire ” nu constituie decat momentul anterior plecarii in lume , de unde fiinta plapanda a cartii isi va incepe destinul ei si doar presupune , fara a-l desfasura , trudnicul proces in a-i gasi semnificatie , rost si chip , pentru a reusi sa fie , iesind din proiect ori ipoteza.


Exista , deci, o soarta a cartilor , un soroc al aparitiei lor in istorie si o poveste a felului cum acestea se nasc , ” isi fac loc ” si traiesc mult -uneori vesnic – ori se destrama inainte de a fi , uneori fara sa merite esecul si fara sa fie cunoscuta vreodata ” ipoteza care a fost ” . Soarta a facut ca aceste carti sa existe si, poate, unele dintre ele , sa aiba un viitor ce nu se poate astazi intrevedea precis desi la unele se poate banui. Si spre a le aduce in fiinta – fiindca trebuia sa se nasca – s-a gasit si o straduinta oarecare , venita in aceste cazuri de la mine . De fapt, putea sa vina de la oricine are buna-voire , dorinta de a participa la o actiune colectiva care presupune si anonimat si , pana la urma , un grad de jertfelnicie , asa cum imi spunea odata eminentul povatuitor Alexandru Nemoianu. Si, pe langa acestea : o oarecare pricepere , manifestata in timp si verificata in acest fel ; sau , si mai precis , o inspiratie in a dibui conturul , in a vedea in nevazut si in a descifra misterul formei posibile din materialul nedeslusit .


Caci oricat ar fi de neobisnuita , constituirea lor s-a produs in acest mod , aratand un fel de secret al intocmirii despre care vorbesc uneori si de fiecare data cu infiorare . Cele mai multe din acestea au fost initial o materie amorfa , lipsite de intentia de a se formula vreodata in datele unei carti . Numai piesele de teatru si prozele Marianei Braescu ( scrise demult si editate recent fara nici macar o virgula adaugata ) , eseul lui Francis Dessart despre Gandhi ( opera admirabila , produsa la tinerete ) si ” Clopotele Athosului ” de Bucur Chiriac (aparute anterior intr-o editie ceva mai veche ) existau ca forma definita si erau ” carti inedite “ce reclamau ingrijirea si munca de gradinar . Altele , precum strania alcatuire ” Dora -Dor “, de Antonia Iliescu , a fost aleasa de autoare , la fel cum a procedat si Aurelia Satcau , deindata ce i-am propus sa debuteze si sa devina, astfel , ” autor de carti” si nu doar de studii . In sfarsit, in cazul lui Alexandru Nemoianu , a carui opera se insiruie ca o nesfarsita predica de misionar in vremuri grele si unde cartile sunt “intrerupere episodica ” continuata si desfasurata in chiar clipa binecuvantata cand cartea apare , nici nu a trebuit sa existe vreo participare de editor sau de”ingrijitor” ci doar o mica si inevitabila cizelura ca de bijutier . Aceasta operatiune s-a facut in cea mai mare parte a cazurilor , uneori cu un mai pronuntat efort tradus in selectie si in principiul de oranduire insotit de titluri noi, sub-titluri de texte separate si , in numeroase cazuri , in chiar ” numele cartii ” . ” Hainele “lor le-am ales si , ca un croitor , le-am taiat cu mana mea ca sa devina aspectuoase si sa contribuie la un ” portret ” demn de a fi tinut minte .


Povestea fiecarei spete ar fi pasionanta in felul ei si mai mult ca sigur ca am s-o scriu in viitor , daca mi-o da Dumnezeu zile , caci ea va arata cum lucreaza un gradinar in lumea plantelor fragile ce isi cer dreptul la viata ; un ” gradinar bun ” , care stie ca in aceasta lume esentialul este sa lasi sa infloreasca o mie de flori iar pe cele ce nu pot, nu stiu cum sa faca si nu s-au gandit , sa le ajute sa existe inlaturand lastari , buruiana rea si paraziti fara inteles . Caci , la drept vorbind , acesta este sensul ce nadajduiesc sa fie dedus din citirea sirelor ce vor urma .


Vreme indelungata am ezitat sa vorbesc despre acestea si nici nu voiam sa aud cand mi se spunea cateodata sa le adun , spre a sluji, poate , si drept exemplu si cuvant de indrumare . Ma gandisem , si cred si astazi ca nu greseam , la anonimatul faptei bune si la rostul acesteia in a crea urme si in a fi de folos. Tot ce am avut de spus , am facut si nu am spus caci ” a face ” si nu ” a vorbi despre ceea ce urmeaza sa se faca ” este porunca noastra capitala si atitudinea care , creind efect , aduce un sens vietii noastre poate intamplatoare. Dar in lumea aceasta , plina de amagitori si inselatori ce nu gasesc scop decat in mica invarteala animata de o vanitate adeseori nemasurata desi rezemata pe nimic , mai de trebuinta ar fi sa se vada ca exista si gand bun dar si infaptuire , oricat de marunta la scara universala , pentru ca astfel sa capatam nadejdea ca inca nimic nu este pierdut .”

Incheiat astazi , 20 August 2007 , de ziua Sf. Prooroc Samuil si a Sf. Mucenici Sever si Iliodor

Artur Silvestri

http://artur-silvestri.com/

Comments are closed.

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi [&hellip

Comments Off on Cuvânt și Iubire

Follow Me!

Follow Me! Follow Me! Follow Me! Follow Me!
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Ultimele Comentarii