Cuvânt și iubire

Mulţi dintre făuritorii de lume nouă sunt români

În urmă cu şapte decenii, când Emil Cioran deplângea sterilitatea inteligenţei româneşti, marele savant Henry Coandă certifica dimensiunea reală a geniului românilor, afirmând: „Fericită acea naţie care să fi dat atâţia inventatori câţi a dat România în ultima sută de ani”! Dezvoltarea uluitoare a ştiinţei şi tehnologiei din zilele noastre (anticipată în Biblie de profetul Daniel, cap.12,4 cu cuvintele: „… la vremea sfârşitului cunoştinţa va creşte”) a schimbat societatea, viaţa şi munca oamenilor. La originea uriaşelor schimbări din lumea contemporanã se află inventatorii şi invenţiile lor, oamenii de acţiune a căror creativitate demonstrează mai mult ca oricând că omul a fost făcut desăvârşit, după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Este măgulitor pentru noi să constatăm că mulţi dintre aceşti făuritori de lume nouă sunt români. Incisivitatea minţii lor acoperă o multitudine de domenii, de la medicină, farmacie, biologie, ecologie, cosmetică, nanotehnologie, IT, agricultură, construcţii, la optoelectronică şi software, definind excepţionale daruri oferite de Dumnezeu României.

În România, aurul străluceşte şi în noroiul drumurilor

În concertul naţiunilor, românii au dominat ultimele saloane mondiale de inventicã şi au surclasat ţări cu tradiţie ca Germania şi Franţa. Cea mai prestigioasă manifestare tehnologică din lume este Salonul Internaţional al Invenţiilor de la Geneva. La ediţia 2001, toate cele 63 lucrări din România au fost medaliate (26 aur, 20 argint şi 17 bronz) impunând ţara noastră a doua oară consecutiv pe primul loc pe naţiuni. Perfomanţa a fost reeditatã în 2002, când au fost premiate toate cele 67 lucrări din România (15 aur, 31 argint şi 21 bronz), iar în anul 2003 au fost obţinute 9 medalii de aur,13 de argint şi 15 de bronz. La ediţiile 2009 şi 2013, cei 82 membri ai juriului au conferit marele premiu prin vot unanim inventatorului român Mircea Tudor, considerându-l inteligenţa tehnologică nr.1 a lumii, iar în 2010 şi 2012 chimistele Raluca-Ioana van Staden şi Elena David au fost apreciate drept „cea mai bună femeie inventator” de pe glob, iar medicul Alexandru Ciocâlteu a primit medalia de aur pentru descoperiri revoluţionare în terapia bolilor. Orientat spre cercetarea fundamentalã, Salonul Mondial al Inovãrii, Cercetării şi Noilor Tehnologii EUREKA de la Bruxelles a clasat România pe locul unu la ediţia 2001 (toate cele 129 invenţii noi, nemaiexpuse pânã atunci fiind premiate: 68 cu aur – din care 23 au primit menţiune specialã a juriului -, 45 cu argint şi 16 cu bronz) şi la ediţia 2002 (când,din 81 invenţii, a primit 46 medalii de aur, 5 medalii de aur cu menţiuni, 21 de argint şi 9 de bronz, plus 12 premii speciale). Sunt exemple demonstrative, nu exhaustive. Iatã deci cã nu numai „munţii noştri aur poartă”, cum spunea Octavian Goga, ci şi oamenii, realitate ce sublimează afirmaţia lui Nicolae Bălcescu: „În România, aurul străluceşte şi în noroiul drumurilor”.

România este considerată printre cele mai importante izvoare de inteligenţă ale lumii

La Olimpiada din Montreal 1976, gimnasta Nadia Comăneci a atins perfecţiunea mişcării, a uluit întreaga lume prin măiestria zborului trupului şi a învins computerul. În iulie 2003, vestea cã românii şi-au adjudecat securitatea sistemelor informative din întreaga lume a „înroşit” internetul (Microsoft, cea mai mare corporaţie de software de pe glob a cumpărat antivirusul românesc RAV, produs de compania Ge Cad). şi aceasta este încă puţin, căci, la finele lunii august 2003, participând la a XV-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Informatică (veritabil campionat mondial al inteligenţelor) de la Kenosha/ Wisconsin, tinerii informaticieni români au obţinut 2 medalii de aur şi 2 de argint, clasând România pe primul loc în lume. Elevii români participanţi la olimpiadele şcolare internaţionale din 2003 au câştigat 17 medalii de aur, 20 de argint şi 16 de bronz. Astrofiziciana Aurora Simionescu şi matematicianul Daniel Tãtaru sunt evaluaţi ca egalii lui Einstein prin valoarea descoperirilor lor despre Univers. Nu e de mirare că în imperiile Microsoft şi NASA, româna este a doua limbă vorbită, iar în prezent România este considerată printre cele mai importante izvoare de inteligenţă ale lumii.

Reputaţia cea mai mare a ţării noastre a fost câştigată pe tărâmul spiritului, înţelepciunii, ştiinţei şi culturii

„Fără seamăn pe pământ!” – ar spune Eminescu. Deşi importă forme fără fond într-o multitudine de domenii cu vectorul integrării, România posedă şi exportă valori de fond, dintre care inteligenţa creatoare este de departe cea mai importantă. De la inteligenţa nativã a copiilor daţi în adopţie, la inteligenţa aplicată în invenţii şi inovaţii şi la inteligenţa vie a omului obişnuit, acest dar divin ce izvorăşte fără măsură în România se revarsă în lume. Părându-se că prin aceasta sărăcim, s-a susţinut că „ne vindem ţara”; în realitate, întreaga omenire este binecuvântată prin România, mărturisindu-L pe Dumnezeu drept Creator şi Atotstăpân. Lucian Blaga şi Constantin Noica chiar se întrebau dacă nu ar fi mai benefic pentru omenire ca valorile ei sã fie integrate valorilor spirituale ale României. Chiar dacă românii s-au dovedit viteji de-a lungul vremii, iar în secolul al XX-lea s-au afirmat în întreceri sportive, reputaţia cea mai mare a ţării noastre a fost câştigată pe tărâmul spiritului, înţelepciunii, ştiinţei şi culturii.

Ei ştiu că deşi fac şi au mai mult, sunt mai puţin decât noi

Unitatea naţională şi dăinuirea noastră în vreme şi prin vremi sunt mai mult biruinţi de gând şi vorbă decât de pumn. Logos şi Ethos constituie condiţia superioară a fiinţeinoastre gânditoare şi afective, iar valorile de competiţie ţin mai puţin de felul nostru de a fi. „Când toţi oamenii vor alerga suta de metri în zece secunde – spunea râzând G.Călinescu – omenirea se va transforma în cal”. Geniile noastre făuresc lumi noi prin izvodirile minţii, nu prin joacă, de aceea eşecurile sportive trebuie sã ne lase indiferenţi. În ultimele trei decenii, Ungaria deţine primul loc în lume la coeficientul ELO, atât la bărbaţi cât şi la femei, dar ocupă primul loc în lume şi în tragicul top al sinuciderii, act clar de negare a lui Dumnezeu. Românii sunt campionii valorilor ziditoare ale Dragostei şi, purtând această demnitate, preţuim şi pe Autorul nostru, şi pe om, coroana creaţiunii Sale. Într-o lume ce-şi caută identitatea prin a face şi a avea, noi ne mândrim prin ceea ce suntem. „Ăstui neam nici roua nu se cade a-i zidire lacrimă la porţi” – zicea poetul. Faptul că cetăţenii altor naţii ne dispreţuiesc, că arbitrii ne fură, că o mulţime de structuri vor să ne controleze şi tot felul de organisme vor să ne integraze, mărturiseşte invidie. Ei ştiu că deşi fac şi au mai mult, sunt mai puţin decât noi.

Înainte de a fi creştini prin botez, suntem români prin naştere

Confruntarea omenirii cu o criză economică şi financiară de proporţii pare suportabilă doar pentru ţările supertehnologizate şi bogate. Cuvântul lui Dumnezeu ne asigură însă în Eclesiastul 7,12: „Căci ocrotire dă şi înţelepciunea, ocrotire dã şi argintul; dar un folos mai mult al ştiinţei este cã înţelepciunea ţine în viaţã pe cei ce o au” şi ne declară în Iov 28,28 că „frica de Domnul este înţelepciunea, depărtarea de rău este pricepere”. Ştiind astfel că sorgintea inteligenţei ţine de relaţia cu Dumnezeu, spunem lumii cu mândrie că suntem consacraţi prin vocaţia creştină a nobleţei noastre de neam. Cei mai mulţi dintre noi îşi irosesc talanţii şi clipa pentru că nu-şi cunosc această identitate şi nu sunt aroganţi pentru privilegiul de a fi român.

Exprimarea conştiinţei că, înainte de a avea opţiuni politice, este român prin naştere l-a costat viaţa pe Lucreţiu Pătrăşcanu. Condiţia cosmică de fii de Dumnezeu, de fraţi ai Domnului Isus Hristos, aristocraţi ai universului chemaţi să trăim veşnic rezoneazã fericit cu convingerea că, înainte de a fi creştini prin botez, suntem români prin naştere. Acest crez este invincibil. Vă invit să-l împărtăşiţi. Aşa să vă ajute Dumnezeu!

autor: Liviu Andreias

sursa: Revista Art-emis