Maurice Maeterlinck : Chansons XIV / Versiune de George Anca
Maurice Polydore Marie Bernard Maeterlinck (n. 29 august 1862, Gand – d. 6 mai 1949) a fost un poet, eseist și dramaturg belgian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1911.
Chansons
XIV
Les trois soeurs ont voulu mourir
Elles ont mis leurs couronnes d’or
Et sont allées chercher leur mort.
S’en sont allées vers la forêt:
« Forêt, donnez-nous notre mort,
Voici nos trois couronnes d’or. »
La forêt se mit à sourire
Et leur donna douze baisers
Qui leur montrèrent l’avenir.
Les trois soeurs ont voulu mourir
S’en sont allées chercher la mer
Trois ans après la rencontrèrent.
« Ô mer donnez-nous notre mort
Voici nos trois couronnes d’or. »
Et la mer se mit à pleurer
Et leur donna trois cents baisers
Qui leur montrèrent le passé.
Les trois soeurs ont voulu mourir
S’en sont allées chercher la ville
La trouvèrent au milieu d’une île.
« Ô ville donnez-nous notre mort
Voici nos trois couronnes d’or. »
Et la ville s’ouvrant à l’instant
Les couvrit de baisers ardents
Qui leur montrèrent le présent.
Maurice Maeterlinck
Cântece
XIV
Voind să moară cele trei
surori și-au pus coroanele
Plecând să afle moartea-le.
S-au îndreptat către pădure:
„Pădure, dă-ne moartea
Și-ai trei coroane de-aur partea”
S-a pus pe râs pădurea,
Și zece săruturi le da
Viitorul a li-l arăta.
Voind să moară cele trei
Surori spre mare porniră,
După trei ani o întâlniră.
„O, mare, dă-ne moartea
Și-ai trei coroane de-aur partea.”
Iar marea s-a pus pe plâns,
Trei sute săruturi le da
Trecutul a li-l arăta
Voind să moară cele trei
surori spre-oraș vântură,
găsindu-l într-o insulă.
„Oraș, oraș, dă-ne moartea
Și ai trei coroane de-aur partea.”
Iar orașul s-a deschis la moment
Săruturi dându-le ardent,
Uitați-vă la prezent.
Versiune de George Anca
Chansons
XIV
Les trois soeurs ont voulu mourir
Elles ont mis leurs couronnes d’or
Et sont allées chercher leur mort.
S’en sont allées vers la forêt:
« Forêt, donnez-nous notre mort,
Voici nos trois couronnes d’or. »
La forêt se mit à sourire
Et leur donna douze baisers
Qui leur montrèrent l’avenir.
Les trois soeurs ont voulu mourir
S’en sont allées chercher la mer
Trois ans après la rencontrèrent.
« Ô mer donnez-nous notre mort
Voici nos trois couronnes d’or. »
Et la mer se mit à pleurer
Et leur donna trois cents baisers
Qui leur montrèrent le passé.
Les trois soeurs ont voulu mourir
S’en sont allées chercher la ville
La trouvèrent au milieu d’une île.
« Ô ville donnez-nous notre mort
Voici nos trois couronnes d’or. »
Et la ville s’ouvrant à l’instant
Les couvrit de baisers ardents
Qui leur montrèrent le présent.
Maurice Maeterlinck
Cântece
XIV
Voind să moară cele trei
surori și-au pus coroanele
Plecând să afle moartea-le.
S-au îndreptat către pădure:
„Pădure, dă-ne moartea
Și-ai trei coroane de-aur partea”
S-a pus pe râs pădurea,
Și zece săruturi le da
Viitorul a li-l arăta.
Voind să moară cele trei
Surori spre mare porniră,
După trei ani o întâlniră.
„O, mare, dă-ne moartea
Și-ai trei coroane de-aur partea.”
Iar marea s-a pus pe plâns,
Trei sute săruturi le da
Trecutul a li-l arăta
Voind să moară cele trei
surori spre-oraș vântură,
găsindu-l într-o insulă.
„Oraș, oraș, dă-ne moartea
Și ai trei coroane de-aur partea.”
Iar orașul s-a deschis la moment
Săruturi dându-le ardent,
Uitați-vă la prezent.
Versiune de George Anca
