Mioara Hususan: Unde ești tu oare?
Unde ești tu oare?
Un petec de cer și un colț de rai
O melodie și un suflet de pai,
Într-o lume cu răutate și nimicnicii
Ajungi la gândul că, doar ele-s veșnicii!
Cu gândul, tu , iamă și du-mă departe,
Unde zarea se întâlnește cu marea,
Unde cerul e albastru infinit
Unde sufletul e plin și împlinit.
E greu să vezi frumos,
Unde lumea lasă privirea în jos.
E greu să vezi curat
Unde liniștea ajunge un grav păcat!
Privind la verdele ce mă înconjoară
La roșii și galbeni trandafiri,
La pasări ce plutesc pe cer și zboară
Mai este oare loc să te miri?
Un gând pe hârtie, astfel coboară
Umple spațiul și măsoară
Un vis cu trăire și culoare,
Într-o zi de aleasă sărbătoare.
Gândesc, ascult și privesc,
dorul încerc să-l ostoiesc
Și gândul zboară pe acel petec de cer
Mi-ajunge ziua și nimic nu mai cer !
(Mioara Hususan/1 sept2013)
Portret de Ilie Paul
