George Anca: Leviathan și Dispot

30 Sep 2013 by m.gurza, Comments Off on George Anca: Leviathan și Dispot

Nostrates, compatrioți, Holger Pedersen. Gym deformator de oase. Rock you. S-au blocat pe ceva mărunți. Meteoriți în căutarea gravitației. The art of sophistry (Hobbes). Și acum sunt comunist (Taoistu). Aplauze. Indiferentia mortis. Popor căruia i se întâmplă lucruri, în loc să le facă să se întâmple (Sorin).

Labirintul scuipă cartea tabu. Aruncare de pe Fuji în hăul rezervat sinucigașilor. Paul Claudel în Pacific. Margaret iubind-o pe Ruth. Ucidere de Axă și de Românie. Vacanțe de personalități. Din profeți, la strană, în catacombă. Îmi ustur ochii la boul de calc. Panicarea propriei vieți, ce și India copilăriei, de fusesei liederiță în capul nostru.

Bumerang alungat. A nu fi avut urmași? Mata știi dedesubturi și le taci, nici mie nu mi le spui. Lemne tăiate pe interziși. Alt Budai? O, te voi copia diseminat, n-am să te rândui. I-aș pasa Virginiei tutun indian. Cafeaua gâtuită. Lăcrimează gâtul.

Se lasă la o parte o operă pentru o carte-cartă-hartă-moartă. Se născuse-crescuse cu cartea, o trecuse prin doctorat, sub oblăduirea totemului-sinucidere. N-am decât să ficționez premise, că-l traduc ca pe Faust, cu doctrina, cine citește? Ghibu nu putuse să nu vadă la el un utraquism de regat. Își plănuise destinul. Oprit la meserie psiho-etnică. O minte deranjantă. Mister ce-l va fi costat renegarea. Calc dedublat, franțuzire, xenopolism? În Mexico? Ah, Laura, de venisei în atelier la Carlos.

Tot ce se vede-aude, rejucat în paroxism. Rare păreri, multe tăceri. Motivele acestei alăturări de nume ar putea fi găsite, separat, în destinul și opera celor doi, marcate de război, sinucidere, metodă. Ce apărare atâtei viziuni, nici tu ieremiadă, nu catharsis, raționalitate francă. Textul poate avea, în pretext, generalitate (că fără Eminescu, și abia n-a mai urmat – așa s-o fi întâmplând – de n-o fi perseverat patriotic în broșuri). Birou de presă, birou de război. Personae. Cine ce înregistrează?

Sabia ascunsă taie plecăciune

dodia antantă mantrele supune

Show harașo. Ne vedem de oase, Hristoase. Vă bate gândul și cădeți, castanelor, surorilor. N-am subiect. Sună, din Estoril, Mihaela Nora. Alege Katharsis, de Pitagora. Rare veverițe, nici ghinde în an. Întâmplări din magnetism. Dascălu-Hobbes, ăsta e subiect de duminică.

Secure, sakura, cireș înflorit. Over-supply nightmare. Parohiași ca dronele. Toamna merelor. Scos spectacolul Roșu Împărat – Verde Împărat (comunist, legionar), cântecul Du-mă-acasă, măi tramvai și roșu aprins de necuprins (ruși). Basne?

*

Simion Dascălu

De izvodirea moldovénilor, de unde au venit într-acéste locuri

Scrie létopisețul cel ungurescu că oarecându pre acéste locuri au fostu lăcuind tătarii. Mai plodindu-să și înmulțindu-să și lățindu-să, s-au tinsu de au trecut și preste munte, la Ardeal. Și împingăndu pe unguri din ocinile sale, n-au mai putut suferi, ce singur Laslău craiul ungurescu, cari-i zic filosof, s-au sculat de s-au dus la Împăratul Râmului, de ș-au cerșut oaste întru ajutoriu împrotiva vrăjmașilor săi. Ce împăratul Râmului alt ajutoriu nu i-au făgăduit, ce i-au dat răspunsu într-acesta chip, de i-au zis: “Eu suntu jurat, cândŭ am stătut la împărăție, om de sabiia mea și de județul mieu să nu moară. Pentru acéia oameni răi s-au făcut în țara mea și câte temnițe am, toate suntu pline de dânșii și nu mai am ce le face, ci ți-i voi da ție, să faci izbândă cu dânșii și eu să-mi curățescu țara de dânșii. Iară în țara mea să nu-i mai aduci, că ți-iu dăruiescu ție.” Și de sârgu învăță de-i strânseră pre toți la un loc de pretitinderile și i-au însemnatu pre toți, de i-au arsu împrejurul capului de leau pârjolit părul ca unor tălhari, cu un hier arsu, care semnu trăiește și pănă astăzi în Țara Moldovei și la Maramoroș, de să cevluiescu oamenii prejur cap. Décii Laslău craiu, daca au luat acel ajutoriu tălhărescu de la Împăratul Râmului, au silit la Țara Ungurească și décii pre câșlegile Născutului, cu toată putérea sa s-au apucat de tătari a-i bate și a-i goni, de i-au trecut munte în ceasta parte pre la Rodna, pre care cale și sémne prin stânci de piatră în doao locuri să află făcute de Laslău craiul. Și așa gonindu-i prin munți, scos-au și pre acești tătari, carii au fostu lăcuitori la Moldova, de i-au trecut apa Sirétiului. Acolea Laslău craiu ce să chiamă leșaște Stanislav, stându în țărmurile apei, au strigatu unguréște: “Sirétem, sirétem”, ce să zice rumânéște, place-mi, place-mi, sau cum ai zice pre limba noastră: “Așa-mi place, așa”. Mai apoi, daca s-au discălicat țară, după cuvântul craiului, ce au zis, sirétem, au pus nume apei Sirétiul. Și după multă goană ce au gonit pre tătari i-au gonit și i-au trecut preste Nistru, la Crâmu, unde și pănă astăzi trăiescu, de acolo s-au întorsu Laslău crai îndărătu cu mare laudă șl biruință. Și sosindu la scaunul său în zioa de lăsatul secului, cerșutu-ș-au blagoslovenie de la vlădicii săi, să-l lase trei zile să se veselească cu doamnă-sa și cu boierii săi. Și așa l-au blagoslovit, de au lăsat sec marți, cu toată curtea sa, care obiceai să ține la légea lor și pănă astăzi, de lasă sec marți.

Ce această povéste a lui Laslău crai ce spune că au gonit pre cești tătari nu a-o scos Uréchie vornicul, din létopisățul cel leșescŭ, ci eu Simeon Dascalul o amu izvodit din létopisățul cel unguresc, care poveste o am socotit pre sémne ce arată, că poate fi adevărată.

*

Thomas Hobbes:

… The savages of America are not without some good moral sentences; also they have a little arithmetic, to add and divide in numbers not too great; but they are not therefore philosophers.

… Leisure is the mother of philosophy; and Commonwealth, the mother of peace and leisure.

… The Gymnosophists of India, the Magi of Persia, and the Priests of Chaldaea and Egypt are counted the most ancient philosophers; and those countries were the most ancient of kingdoms.

… And if any man by the ingenuity of his own nature had attained to any degree of perfection therein, he was commonly thought a magician, and his art diabolical.

There is a certain philosophia prima on which all other philosophy ought to depend; and consisteth principally in right limiting of the significations of such appellations, or names, as are of all others the most universal; which limitations serve to avoid ambiguity and equivocation in reasoning, and are commonly called definitions; such as are the definitions of body, time, place, matter, form, essence, subject, substance, accident, power, act, finite, infinite, quantity, quality, motion, action, passion, and diverse others, necessary to the explaining of a man’s conceptions concerning the nature and generation of bodies.

… There is a certain philosophia prima on which all other philosophy ought to depend; and consisteth principally in right limiting of the significations of such appellations, or names, as are of all others the most universal; which limitations serve to avoid ambiguity and equivocation in reasoning, and are commonly called definitions; such as are the definitions of body, time, place, matter, form, essence, subject, substance, accident, power, act, finite, infinite, quantity, quality, motion, action, passion, and diverse others, necessary to the explaining of a man’s conceptions concerning the nature and generation of bodies.

… so the Latins use their verb est, and the Greeks their esti through all its declinations.

… also corporeity, walking, speaking, life, sight, and the like, that signify just the same, are the names of nothing;

… creatur infundendo and creando infunditur: that is, “It is created by pouring it in,” and “poured in by creation.”

… sympathy, antipathy, antiperistasis

… a continual abstinence from women, under the name of continual chastity, continence, and purity.

… and so make marriage a sin, or at least a thing so impure and unclean as to render a man unfit for the altar

… not men should govern, but the laws

… If I find myself amongst the idolaters of America, shall I that am a Christian, though not in orders, think it a sin to preach Jesus Christ, till I have received orders from Rome?

… More examples of vain philosophy, brought into religion by the doctors of School divinity, might be produced; but other men may if they please observe them of themselves. I shall only add this, that the writings of School divines are nothing else, for the most part, but insignificant trains of strange and barbarous words, or words otherwise used than in the common use of the Latin tongue; such as would pose Cicero, and Varro, and all the grammarians of ancient Rome. Which, if any man would see proved, let him (as I have said once before) see whether he can translate any School divine into any of the modern tongues, as French, English, or any other copious language: for that which cannot in most of these be made intelligible is not intelligible in the Latin. Which insignificancy of language, though I cannot note it for false philosophy, yet it hath a quality, not only to hide the truth, but also to make men think they have it, and desist from further search.

… though they call it God’s right, is but usurpation.

 

*

Simion Dascălu

Cându au pierit némții lui Dispot

Aicea nu să potrivesc la povéste cronicarii leșești. Cronicariul leșescu Marțin Pașcovschii scrie că s-au rădicat Ianoșu craiul ungurescu întracéia vréme cu câtăva oaste și apropiindu-să la hranița Ardealului suptu munți, înțelegându de aceasta boierii moldovenești, fiindu vicléni domnusău, avură prileju ca să împuțineze oastea lui Dispot vodă, ca să trimiță oastea dispre hranița ungurească, să fie de strajă. Și așa au trimis Dispot némții săi, carii era slujitori la dânsul și pre o samă de moldovéni. Și cu dânșii au trimis pre Tomșa hatmanul și pre Moțoc vornicul și alții cu dânșii, carii avându viclenie ascunsă la inima sa asupra domnului său, au învățatu cu taină pre moldoveni, carii noaptea, daca au adormit némții, i-au împresuratu moldovénii și pre toți i-au tăiatu, ne avându ei nici o grijă dispre soțiile sale.

Într-acéia vréme fiindu Dispot vodă închis în cetatea Sucévii de frica lui Vișnovețschii, că nici Vișnovețschii nu era departe, de sârgu s-au vârtejit Tomșa cu Moțoc și cu moldovénii și au încunjurat cetatea, că ungurii lui Dispot încă-i plecase Tomșa spre sine. Iară Dispot vodă numai ce rămăsése cu pedestrași. Și puindu Tomșa strajă pregiur cetate, au ieșit înaintea lui Vișnovețschii la Sirétiu, cum să va pomeni mai jos. ==Simion Dascălul: Bielschii cronicariul leșescu această povéste ce scrie mai sus pentru moartea acestor némți nu o scrie așa precum o scrie Marțin Pașcovschii, ce scrie ==într-alt chip, de să tocméște cu létopisețul cestu moldovenescu, cum vei vedea, cetin du înainte

Tomșa hatmanul, daca ș-au tocmitu lucrurile sale céle de viclenie dispre domnu-său, Dispot vodă, înțelegându că Vișnovețschii va să intre în țară, datu-i-au știre de Vișnovețschii cum vine, zicându că au chiemat într-ajutoriu și pre tătari, carii au intratu în țară și au poftitu să-i dea lefecii lui, némții, ca să iasă cu dânșii împotriva tătarălor și apoi să va întoarce împotriva lui Vișnovețschii. De care lucru ascultându-l Dispot vodă, datu-i-au lefecii săi, némții, pe carii daca i-au apucat Tomșa la mâna sa, au purces cu oaste în jos și au trecut Prutul pre la Frățiléni și tabăra ș-au pus la sat la Săpoténi. Și daca s-au așezat acolo, la vréme de mas, Tomșa și cu alți împotrivitori ai săi au sfătuit în ce chip vor putea pleca némții, ca să fie întru una cu dânșii asupra lui Dispot. Ce știind că némții unde slujăscu, cu direptate slujăsc domnu-său și nu pre lesne îi vor pleca, ci aflară să trimiță iscoade pre ascunsu, să nu știe némții, să să facă a să duce împotriva tătarilor, mai apoi întorcându-să, să aducă véste bună, cum tătarii s-au întorsu înapoi. Și cându fu a doao zi, făcură véste că s-au întorsu tătarii și pentru bucurie ziseră boierii să să veselească toți și cinstiră pre némți, pănă îi îmbătară și priste noapte îi uciseră pre toți.

Comments are closed.

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi [&hellip

Comments Off on Cuvânt și Iubire

Follow Me!

Follow Me! Follow Me! Follow Me! Follow Me!
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Ultimele Comentarii