Sandu Cătinean: Când vei urca cărarea la Prislop…
Când vei urca cărarea la Prislop
( Sfântului nostru – Părintele Boca Arsenie )
Când vei urca cărarea la Prislop
Să nu te miri de vântul nu mai bate
De undeva din Cer, te-aude-un Sfânt
Tu-nclină capul jos, de ai păcate !
De cum ai rătăcit prin prima poartă
Ai să te simţi privit mai insistent
De undeva, din ramurile fine
Doi ochi tăcuţi, te-or cerceta atent
Înclină capul mai adânc în rugă
Şi gândul ţi-l îndreaptă spre trecut
De undeva, din mijlocul pădurii
Ai să te simţi de îngeri petrecut
Să nu vorbeşti cu nimeni despre asta
Suspinele adânc să-nnăbuşeşti
Ascultă numai îngerii cum cântă
Şi-ncearcă doar la glie să priveşti
Apoi, la Sfântul Nost când ai s-ajungi
Priveşte crucea cu nespusă milă
De undeva, din sufletu-ţi pierdut
De-al tău păcat te-a apuca doar silă
Înclină-te adânc, pân la pământ
Şopteşte numa-ncet ce vrei a spune
Sărută crucea Sfântului Tăcut, încet,
De-ai fost deschis, vedea-vei o minune
Şi-apoi, când răul ce-ai avut s-a dus
Să nu mai uiţi, pe buni să nu-i mai cerţi !
Şi-orice necaz te-a căuta de-acuma
Tu spune-ncet : „Părinte, să mă ierţi” !
Sandu Cătinean din Bonţida
