“Teroarea Cîrpacilor, nepotismul parlamentar şi Germania la control, Editorial, Stuttgart, Maria Diana Popescu”
“O parte din frumosul oraş Timişoara se află în mâinile mafiei imobiliare, iar instituţiile statului pasează responsabilitatea de la una la alta, deşi o serie de politicieni, notari, judecători, instanţe, funcţionari din primării, finanţe, de la cadastru şi arhivele statului, au făcut jocul retrocedărilor cot la cot cu mafioţii, toţi cu bine(ne)cuvenitul ciolan, cedând drepturile devenite litigioase samsarilor, clanurilor ţigăneşti. Corupţia generalizată a dat naştere unei altfel de puteri mafiote, mult mai periculoasă şi mai greu de stârpit. După lovitura de stat de la 1989, majoritatea clădirilor istorice din Timişoara au ajuns în proprietatea diverselor clanuri ţigăneşti. O anchetă realizată de Mediafax arată că, dintre cele 938 de clădiri cu statut de monument istoric, câteva sute au intrat deja în posesia samsarilor imobiliari. Un caz recent, strigător la cer, este Spitalul de Copii, evacuat sub teroare de clanul Cîrpaci. Un document al Direcţiei Judeţene de Finanţe Timiş menţionează că acest clan a luat în posesie 144 de clădiri, majoritatea în centrul Timişoarei.
Nepotismul, lege în Parlament
De parcă nu ar fi de ajuns, iată că şi germanii cumpără la foc automat terenuri arabile în Romînia! Ce huzur pe noi! Economia românească a crescut peste aşteptări, declară specialiştii în raportări fictive (care economie, nu ştiu). Care creşteri, că românii sânt tot mai săraci, iar nepotismul a devenit lege nescrisă în Palatul Parlamentului. Mai mulţi deputaţi şi-au angajat rudele la cabinet, acestea obţinând venituri necuvenite. Parlamentarii români găsiţi incompatibili sau în stare de conflict de interese îşi iau singuri apărarea, susţinând că legea se referă doar la funcţionarii publici, nu la aleşii neamului şi că în urmă cu câţiva ani când şi-au promovat rudele nu exista A.N.I, iar legile nu se aplică retroactiv. Măi să fie! Legea conflictului de interese a fost aprobată de Guvernul lui Năstase, în 2003, ca şi condiţie a viitoarei aderări la U.E. Articolul 70 din Legea nr. 161/2003 stipulează negru pe alb: “Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative”. Cu toată legea la vedere, avem peste 6.000 de cazuri de incompatibilităţi şi conflicte de interese şi 50 de cazuri de aleşi cu averi nejustificate. începând cu 2008 şi până în prezent, ANI a finalizat 6.014 cauze de incompatibilităţi, conflicte de interese sau a descoperit averi nejustificate. Dintre acestea, 50 de cazuri sunt cu averi nejustificate. În foarte puţine cazuri există hotărâri definitive şi irevocabile ale instanţelor de judecată. Restul, pe furiş, popamin, gropamin şi amin, amin! Între cei cu probleme în a-şi justifica averea se află fostul ministru Dan Ioan Popescu (aproape 1 milion de euro – procesul a fost reluat) şi Vanghelie, şeful Sectorului 5 al Capitalei, care nu poate justifica, susţine A.N.I., 180.000 de euro.
Legea “Destrămării României”
Asta nu-i nimic pe lângă ceea ce prognozează Legea descentralizării! Mai bine spus Legea “Destrămării mascate a României” care, încălcând art. 1 din Constituţie, pune în pericol statul de drept, “statul naţional, independent, unitar şi indivizibil”, pentru că suveranitatea a fost cedată deja. Prin această lege se încearcă destabilizarea unităţii statului şi dezintegrarea României. Puterea decizională care, în mod constituţional ar trebui să rămână statului şi guvernului, transformă consiliile judeţene (deocamdată, apoi regionale), în guverne locale. Adică doreşti să realizezi ceva un proiect acolo, mititel, nu mai poţi decât cu aprobarea mafiei. Cui foloseşte regionalizarea în această situaţie de criză? Cu siguranţă baronilor locali, “Cîrpacilor” şi protipendadei politice, nu cetăţenilor români! Şi mai cu seamă celor doi aspiranţi la zidurile Cotroceniului, parteneri care la anul au nevoie ca de oxigen de susţinerea baronilor locali. Fără ei, şansa victoriei devine o fantomă. Iar fantoma care nu doarme, zâmbeşte de sub be-ne-re-le deja pregătite cu ştampila Bilderberg. La momentul potrivit îşi va da masca jos şi va alunga marionetele uzate spre alte coteţe.
La control cu Germania!
Întorcându-mă la Germania, cum să nu fie prezenţi investitorii lor în agricultura noastră, dacă iau aproape pe degeaba terenurile româneşti, preţul fiind subevaluat în comparaţie cu cel din Vest. Oare întâmplător? Nicidecum. Un hectar arabil poate fi achiziţionat în România cu un preţ între 2.000 şi 5.000 de euro, iar în Germania preţurile sunt cuprinse între 16.000 şi 25.000 de euro pentru aceeaşi suprafaţă. Şi ce terenuri arabile avem noi! Pentru că tot ce se vinde în Europa provine din Germania, asta însemnând că Germania trăieşte numai din exporturi, ştabii Uniunii i-au solicitat buzunarele la control. Aproape 70% din exporturile Germaniei au ca destinaţie ţări europene. În urma criticilor numeroase referitoare la excedentul de cont curent (la nivelul de 7% din P.I.B. este al doilea ca mărime din zona euro şi limitează exporturile altor ţări din regiune), cea mai mare putere a Uniunii este investigată de Comisia Europeană din cauza excedentului comercial. Anul trecut a înregistrat un excedent de 188 de miliarde de euro. Trezoreria S.U.A şi F.M.I. au criticat dur excedentul comercial german, care, spun ei, frânează creşterea economiei europene şi mondiale. Aşa se întâmplă când devii hapsân! La fel vor păţi şi S.U.A. şi F.M.I, maeştri în modul de acaparare a resurselor financiare şi a bogăţiile statelor prinse în capcană. “
Maria Diana Popescu, Agero
