Maria Teleormăneanu: Simpozion Internațional Mihai Eminescu/ Petofi Sandor 2014

28 Jul 2014 by admin, Comments Off on Maria Teleormăneanu: Simpozion Internațional Mihai Eminescu/ Petofi Sandor 2014

La Dumbrăvița, colț de rai, cu tradiție în cultura românească, a avut loc o minunată sărbătoare, care pentru câteva ore ne-am propus să ne întoarcem în spiritualitatea românească, comemorând : 125 de ani de la trecerea în neființă, a Luceafărului poeziei românești Mihai Eminescu,un Simbol al Națiunii Române și 165 de ani de la dispariția  pe câmpul de luptă a poetului revoluționar maghiar Petofi Sandor.

Întreaga așezare Dumbrăvița trăiește prin dragoste  față de trecut, prin mândria prezentului și prin speranța Viitorului.

Acest miracol al zilelor noastre, Dumbrăvița de Timiș,în ziua de 16 iunie 2014, a cunoscut fervoarea comemorării celui mai Mare Poet Român MIHAI EMINESCU, Luceafărul tuturor Românilor, Zeul tutelar al Neamului Românesc.

Dumbrăvița, pentru câteva ore, a fost capitala poeziei, capitala promovării toleranței și dialogului prin cultură, fiind comemorați doi mari poeți europeni și universali.

Întâlnirea a fost organizată de As. Cult. „Aripi de înger” Dumbrăvița președintă, poeta și pictorița Mariana Sperlea, inițiator  scriitor Constantin Sperlea, sub egida Primăriei Comunei Dumbrăvița, a  Consiliului Local Dumbrăvița, în colaborare cu Școala Gimnazială Dumbrăvița și Consiliul Județean Timiș.

La ora 11 00, invitați de seamă din Timișoara și înprejurimi, poeți , scriitori, simpatizanți ai culturii dumbrăvițene, elevi și părinți s-au adunat în fața școlii, pe platoul busturilor. Dir. aj. Deneș Ildiko mulțumeșe invitaților de seamă din platou pentru participarea la eveniment și salută venirea oaspeților maghiari din Szentesz.  Dă cuvântul dlui. primar Victor Malac, care spune bun venit la Dumbrăvița tuturor oaspeților și invitaților din Timișoara și împrjurimi.

Domnul primar vorbește despre însemnătatea simpozionului pentru Dumbrăvița fiind a V a ediție de comemorare a celor doi poeți de talie națională și europeană.  Mulțumește organizatorilor, familiei Marina si Constantin Sperlea care au fost,  de la dezvelirea busturilor ,sufletul  întregii acivități culturale ale comunei Dumbrăvița.  Mulțumește tuturor participanților la acest eveniment deosebit pentru Dumbrăvița, aduce mulțumiri profesorilor școlii, care s-au implicat în ralizarea programului și învită cele două grupuri de elevi îmbrăcați în costume populare românești și maghiare, să depună coroane de flori la bustul comemoraților .

Un sobor de preoți  : pr. ortodox Vasile Baboș, pr. Adrian Nicola și pr. catolic Mate Lajos, pr. ref. Szucs Andrasz Otto, au susținut un Tedeum în română și maghiară încheind cu Tatăl Nostru, și întreg auditoriu. Au luat cuvântul preotul Vasile Baboș , vorbind despre Eminescu.  În cuvântul său pr. ref. Szucs, a urat bun venit oaspeților maghiari la Dumbrăvița și a vorbit despre viața scurtă a lui Petofi, dar cu un volum mare de creații poetice.

A luat cuvântul organizatorul Simpozionului Eminescu/Petofi, scriitorul Constantin Sperlea, urează bun venit la Dumbrăvița a invitaților și oaspeților.  Discuțiile  și lucrările simpozionului,  se vor desfășurat pe două secțiuni : Eminescu în sala festivă a Primăriei , iar Petofi într-o sală a Școlii Gimnaziale.

Organizatorul Constantin Sperlea, invită participanții să vizioneze : Expoziția de carte rară  și tablouri Eminescu , a prof. universitar dr. Ion Iliescu, împătimit eminescolog.

Întregul program a fost înregistrat de către Tv. Europa Nova și Behela Tv. Dumbrăvița care poate fi vizualizat pe internet „behela tv@.ro”, iar Tv. Europa Nova a transmis pe 17 06 2014, pe canalul de cultură, evenimentul de la Dumbrăvița și interviul Dlui. Prof. Univ. dr Ion Iliescu la expoziția de carte rară și tablouri Eminescu, ce a avut un succes deplin.

Ora 12,00 , oaspeții și invitații au fost poftiți în sala căminului cultural la un spectacol,susținut de elevii Șc. Gimnaziale Dumbrăvița, îndrumați de profesorii de Limba Română : prof.Violina Luca,prof. Guia Ioana, prof. Narcisa Resiga, prof limba maghiară  dir. aj.Deneș Ildiko, fiind răsplătiți penru spectacolul prezentat cu aplauze la scenă deschisă de participanții la simpozion.

La orele 12,30 au fost îndrumați spre sala festivă a primăriei pentru discuții în plen despre Eminescu,iar oaspeții maghiari în sala de clasă maghiară, moderator înv. Deneș Ildiko.

Rolul de moderator la secțiunea Eminescu i-a revenit organizatorului Constantin Sperlea,care a scuzat lipsa moderatoarei de drept,pictorița și poeta Mariana Sperlea, care este în incapacitatea de a fi prezentă,din motive de sănătate.

Printre cei prezenți amintim pe eminescolog  prof. univ.dr. Ion Iliescu, prof. univ. dr Dumitru Mnerie, prof. dr. Eliza Ruse, conf. Univ.dr. I. V. Boldureanu, poeta Mariana Gurza, poet și critic literar Mariana Strungă, red. șef. „Coloana Infinitului” Monica  M Condan, poetă Maria Martinescu Sadovan, poetă în grai Livia Ilcău, prof. ing. dr Horia Ciocârlie,  prozator Armand Sperlea , Antuza Dârlea, Luminița Doina Radu și alții.

Poeta Maria Martinescu Sadovan în stilul caracteristic și vocea caldă câtă :„O mamă dulce mamă”, versuri Mihai Eminescu compoziția Maria Martinescu Sadovan și„ Mai am un singur dor”pe versuri M. Eminescu cu două compoziții:  Mihai Eminescu decedează joi 15 iunie 1889 la Caritas  și corpul neînsuflețit este dus la Biserica Sf. Gheorghe din București.

Sâmbătă 17 iunie 1889,după slujba de pomenire și adunarea de doliu, corul bisericii condus de Constantin Alexandru Bărcănescu a interpretat romanța„Mai am un singur dor,” compoziția lui C. Al. Bărcănescu pe versuri de Mihai Eminescu ,după care sicriul a fost așezat pe un car funerar, tras de doi cai.

În drum spre cimitir, cortegiul funerar, a oprit în fața Universității, unde deputatul consevator, junimist Laurian a ținut o cuvântare cu următorul final:

„Te-ai stins prea devreme prietene,

Dar, te-ai stins după ce ai revărsat valuri de lumină în cugetarea românească.

În această lumină va sta Vejnica Ta Pomenire”.Apoi corul condus de C. Al. Bărcănescu a intonat romanța „Mai am un singur dor” pe versurile lui Mihai Eminescu. Această variantă nu a fost difuzată niciodată și nu se cunoaște astăzi, dar că romanța „Mai am un singur dor” se păstrează într-un lăcaș de cultură din Brăila, orașul unde s-a născut C. Al. Bărcănescu.

A doua versiune a romanței „Mai am un singur dor” care s-a tipărit în mii și mii de exemplare și care a fost transmisă prin viu grai de la o generație la alta și pe care o cunoaștem astăzi, are ca autor pe copozitorul Guleilim Sorban , tatăl reputatului învățat Raoul Sorban din Cluj.

Guleilim Sorban s-a născut la 2 februarie 1876 în Arad. După moartea tatălui 1890, mama sa se stebilește la Gherla în casa  cunoscutului Mihail Sorban, pictor și compozitor de muzică bisericească. Guleilim urmează studiile de drept și muzică la Cluj, apoi merge la Viena unde are coleg pe compozitorul lugojan Tiberiu Brediceanu.

În 1896, G. Sorban publică:

„10 cântări poporali din Transivania” și tot în acest an 1896 compune în casa lui GHE. Pop de Băsești,romanța „Mai am un singur dor”  pe versuri de M. Eminescu.

În 1897, student la Viena, unde studiază pianul și compoziția la Conservatorul Kaiser,compune romanțele : „Pe lângă plopii fără soț” – versuri M. Eminescu , „Numai una” și  „Pe umeri pletele-i curg râu” pe versuri Ghe. Coșbuc, care împreună cu „Mai am un singur dor”  au fost achiziționate de casa de discuri G. G. Roder din Lipsca și multiplicate în mii de exemplare , sub formă de carte poștală, făcând ocolul pământului.

Numele poetului Mihai Eminescu și al compozitorului Guleilim Sorban, au fost pe buzele melomanilor din toată lumea.

Poeta în grai Livia Ilcău a pus pe note poezia Marianei Sperlea „Mireasa din tei” despre M. Eminescu pe care o prezintă în primă audiție la Simpozion.

Neavând un program impus, au vorbit : Prof. dr Eliza Ruse , despre viața lui Eminescu și prietenia dintre Eminescu și Ioan Slavici.

Red. șef  „Coloana Infinitului” Monica M. Condan, a vorbit despre filozofia  în poezia eminesciană.

 În discursul său de 60 minute Conf.dr. Ioan Viorel Boldureanu a adus elemente noi despre viața și opera lui M. Eminescu și mai ales despre ziaristica desfășurată la Timpul.

Prof. Univ. dr. Ion Iliescu, poate cel mai longeviv eminescolog, a vorbit despre viața lui Eminescu în peroada studenției la Viena.

A mai luat cuvântul Pogany Andrei, vorbind despre viața lui Petofi și despre M.Eminescu, făcând o analogie, deși au trăit în perioade diferite.

Salutăm în mijlocul nostru participarea unui grup de studenți străini, care studiază în Timișoara, conduși de două asistente preparator, dna. Eliana Popeți și Silvia Takacs cu studenți din Ungaria și un Peruan care studiază cu mare plăcere viața și opera lui Eminescu.

Peruanul, Guillermo Alva Delgado a prezentat-cum este văzut Eminescu pe internetul Amercii de sud și în special în Spania și tările ce vorbesc Limba Spaniolă. Studenții maghiari care studiază în Timișoara : Carina Vitalis și Medard Bucin au vorbit despre, cum a pătruns Petofi Sandor în Transilvania cu opera sa și impactul cu oamenii locului.

Participanții au primit : Diplome Comemorative. – Medalion Eminescu și Medalon Petofi, cărți poștale Eminescu și cărți poștale Petofi.

Comemorarea celor două personalități poetice, ca expresie a gândiri românești, a fost o sinteză extraordinară de românism, aducând EUROPA acasă la Dumbrăvița.

 MARIA TELEORMĂNEANU

De văzut și : http://telenova.ro/stiri/2014/06/simpozionul-international-eminescu-petofi-2014/

http://www.behelatv.ro/emisiune/471

 

Nota mea: O manifestare de suflet! Felicitări familiei Sperlea ! Este cea mai frumosă și onorantă medalie primită! Mulțumiri!

Mariana Gurza

 

 

Comments are closed.

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi [&hellip

Comments Off on Cuvânt și Iubire

Follow Me!

Follow Me! Follow Me! Follow Me! Follow Me!
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Ultimele Comentarii