George Anca: Skeleton
2005
convertibili
convertibili din ochi s-or întoarce și
sașii noi pe loc în real politik mureșeni
begonia in the forefront of their minds
când și discutasem cu înțepăcioasa
sărbători ne-om fi zile frumoase zicându-ne
traducerea fericirilor nici iar chiar comunism
naciones unidas potop union europea crisis
spălându-ne de bobi pe fundul oceanului
nevedemuri năruite vreun haz a mai dăula
din Craiova până-n Iași trenul martie cu sași
te numeri neam indescifrabil în Herodot
pui degetul ca-n poeziile mele fără poezie
mi-o fi plăcut și la Cluj oarece rece
sanctuarul fără animale vii nici moarte
se suflecaseră simțind cutremurul
în deosebirea ouălor din mangrove
nesinguri și-om fugi adaos renunțării
te voi privi fierbinte cum nu mă vei iubi
nici ochii să-mi închidă prihana fără zi
paralogism de nu paralizie împrejur
Satinder are you with us intimează
Ralița trio disaster pain suffering a
tiradă cum s-o descurce povârnișurile
după duduiala activiștilor vilici
*
pe el să-l omori și pânza să i-o iei
l-au pus ucigănii să facă pânză pe apă
el numai la norocos își face pânza
paing din două femei paing din rouă
șoarecul a făcut bortă la corabie
șarpele a vârât coada muscalul vede
un șoricuț ieșind din gura omului
pod pe sabie sub copac o comoară
arde focu-n paie ude patru-n tine trei în mine
cine-a stârnit căpitani putrezi-i-ar trupu-n pari
la Cernăuțul rotund unde voinicii se tund
neamț în lanț odolean dintr-un neam pui de chin
cât a maiorit voinici a cătănit neveste-a văduvit
fete mari a-mbătrânit aibă casa racului
și hrana gândacului cine m-a cătănit
și-am trecut țara turcească părinții să mă jelească
*
așa și viața pe netrăite întrezidită vocațional
altei patimi pe înserat nesăratei dihonii
abia claia paielor de in țesătură tunicilor
din trenul celălalt de Timișoara șură
probabil România nu mai există
decât ca o neprimire tezaurizabilă
noi nu vom fi existând ancestral
pe o comandă în contumacie
iarna asta ne închinăm cu dreapta
ăștia bătrâni rușinați noroc de fizicieni
ne temem de noi nu ne temem de voi
ne simțim acasă în lunecarea de teren
mister dinaintea veciilor apropiate etnic
ne-om mângâia sub ce ocupație oculpabili
ni se pare de cincisprezece de o sută cincizeci
vreme nu e de dormit nici trezia imn
terror horror double in Romanian (r)evolution
why no blood as bloodshed is still mistery
some statements as season’s threats or else
hopurele popurele sperănțele there is no hope tide
*
n-a plecat dintre noi era vorba că abia a venit
și așa nu se cunoaște ceața din ceață
plecații nu-s exod rămașii o perpetuitate
care pe unde nici înțărcătorul alor lui
mitul se va reproșa altui poet fără elefant
niciun animal mort în afara omului
ne și învățarăm nonconflict cât a nu mai duela
zăpezile cu o cădere de voie cu antipozii
aș plânge alunița zânei pe apa la cer
cu trupurile atol compasiunii
mijloc perimat sub o suferință oceanică
purificare de lume în locul intoxicării
nicio filosofie gentlemen nu ne surâde
din floarea morții înălțată tsunami
de neînvinovățit nici cultificat
o teroare naturală ubicuă moral
ne așezăm la casa noastră în cămașa săracului
lasă că și bogatul ne înoată câinește
cerșetorii sărăcind îmbogățindu-ne
tineri băuți pritocind națiunea
orele nucleare le-am tot amânat seismic
ori plecăm ori rămânem pe anunț de seamă
salut quasianonim retrofractală părtinire
ne-om întâlni din ce în ce mai nedușmani
am proclama concordia de-o Holika alpină
cât de fleșcăiți și poate fără de tineri
ori cine știa admisia însăși o milostivenie
a recunoaștere iar pe după frumusețe
sub dictatură mai apoi în nostalgia dictaturii
frumusețea popoarelor inclusivă (ne)recunoașterea
scăparea de revoluție în evoluție via Băsescu
sfătuit cât ne-or duce pânzele rânzele
n-am venit eu ceva mă va fi adus
ca și-n ianuarie 90 era ministru Șora
Trento occupata universitatea tibu Montecarlo
Firenze occupata Scalfaro a dat mâna cu Ceaușescu
sună strachina și câinii dinspre nuntă cimitir
cum izvorăște apa așa să izvorască pânea
de dragoste uitându-te prin sâtă la răsărit de soare
a uita mortul te uiți prin sâtă la lună
te uiți prin sâtă la țintirim pe cap pânea subțire ca părul
prin sâtă să nu te uiți că orbești o ceață pe zăpadă sus
de ești deochiat de codru de ești deochiat de apă
de la mine descântecul de la Dumnezeu și leacul și veacul
căpitanii-s duși la târg la Râureni să-și cumpere bouleni
dă-ne Ioană merele că și noi îți dăm mielele
hai tu doamnă Rosalină floare dalbă din grădină
să fie de sufletul mortului și de sănătatea dumitale
nedeea
nedeea cu Medeea neomorâți băieți
copiii se răriră în propria salină
doar nu ne-or prăfui arhanghelii
să ne trezim la vechi petreceri ancestrale
alarmele ne îmbogățesc repertoriul
ăștia-l au pe Ranganathan în bibliografie
la crucile lui Ion pe culme ulm la miră
mi-am și înscris elegia la facultate
muzicalizam stresul în voci benigne
amvonul ni-l lăsam colinelor umăr
altarul alterității în penumbră pronaos
sub nord încoifat peste cupole șase
cât n-a mai dat veteranilor salutul
corul școlii înspumată derivă
la porțile închise ale catedralei
cu frică de Hristos până-n șapte
avem loc
avem loc mai toți în propria Americă
ne-om călca la palcoscenico opera
umeri în înflorire monumente contrare
și vom exploda într-o înserare
la turnavitarea bucătarilor cuțitari
nu te mai uita după coada de iepure
se vede cu ochiul liber ochiul orb
ochirea pace în plus turnată hududoi
la o umbră de pădure netăiați
ne mai crește frunza să ne recunoască
se disculpă disperatelor cocoșul
mai și rămase poșta în America
2006
praful de pușcă
praful de pușcă inofensiv
lucra la fabrica de mozaicuri
recita în cafenele une charogne
oprește-n loc un vrai dieu
polissez repolissez avec Boileau
les lesbiennes les fleurs du mal
oroarea mângâierii calculate
diavolul pierde prinsoarea îngerilor
fetele de la teologie scriseră Balzac
Tolstoi Goethe Heliade Alexandrescu
pene de secol rar Ciorănescu
procetirea asupra revoluțiilor împăraților
dispopularea prin absența iubitei
apărare străină dinte saturnian
damnat antinomic arracheur de dents
calcinat crenom sacre nom de Dieu
les neiges d’antan viața anterioară
ninge pârtie la hambarul cu lemne
fumul pe horn semn de noapte geroasă
pe lângă sobă la cărți hibernare totală
în aceste timpuri nimic nu mai este
ca înainte nici măcar zăpezile
sfințenia vieții devine de altădată
ne transformăm în bulgări de gheață
locul
locul supără delocul
Stamatu și Zigu la fel de Baciu
la pachet cu Micescu în
casa cui pe cui la antipod
Fotino drept deștept
Alecu studențește
periferie păstrătoare
de românească Parisul
respirând nori Pacific Brașov
pe românește trecâd Elisabeta
de la Crainic la Voitec neînapoi
în onoarea baciului rabinic
mă uitam
mă uitam capete din apă ba
ieșeni în așternut sub otomani
să aibă rușii peste cine da
ținută la secret învățătura
tot ce e pe pământ va pieri
scrie în coran și-n biblie da
da eu am citit coranul în tren
spre Iași biblia toată viața
Hitchins de Druță neistoric
etno-simbolic modern socialist
regionalisme legionarisme
frumusețile arhaității fără carte
2006
nearsă prescura
nearsă prescura curăturii
din visul cailor pe moarte
nesocotită coasta Predii
în accidentul plutonic
armata mai omoare
tot din America basul
scopită omenire soro
albină căpăcirii
jupânul salivându-și bătrânețea
clasorului de muncitorime
reslavizând jivinele justițiare
din balamaua nedreptății
pe tărâm fost românesc
în troaca de după găini
câini pe samurai la murat
o sperietură mormântală
simpatie ratată mortalitate
de nație pe excludere din sine
am trăit degeaba a muri așijderi
să nu fi fost dorit pe nelume
te-ai mai cauționa causticei
viziuni de vizavi de-a clorura
ne stă mintea ca în tango
generația nu ne bifează
penanță unguenți
pe Roma nelipiți
trecurăm de mască
ne mursecă fiara
auberge
auberge très proche
mergem în altă parte
a doua zi neliber
pour t’assassiné
habillé toi il descends
dans un instant
Martini elle vomite
venită după cocaină
vreau să-ți fiu grădinar
biserica pe jardinage
părinți morți de arsenic
plimbați la concert
pe film maman
pas trop champagne
neîmpușcat-o
pour l’amour
unde ești je te cherche
parmi les hombres
vieux Porto gurilleros
bun precum caviarul
ma place n’est pas ici
je t’expliquerai demain
record de sinucideri
le sénéchal fusillé
mi-am ucis patronii
femeia că detestă
pe Iisus bătrânul
doi saci de morcovi
eliberați prizonierii
agglomération incroyable
aux herbes du jardin
respinse idei exterioare
nesomnul acordului
nesomnul acordului cultural
cu India acelorași securiști
via centrul cultural maghiar
după casa de cultură sovietică
păi nene Eliade bhavan
zisese rectorul în Șantiniketan
mai pe aduse acasă aculturație
yoga pe deconstrucție Eminescu
absența Indiei din programul de guvernare
pe străini o reincludere în Troia
spre Islanda că daneze caricaturile
unde s-o mai simboliza uciderea dublă
scris câmp de-o liberare spăsită
ai sărăciei fără prescriere retro
va fi murit orice cultură
iar a viitorului numai moarte
ce să mai transcrii Italia
alienarea culturii indiene în România
și a ăsteia acolo ne-om strepezi paza
o duminică pe împăcate neparfumuri
fierbere torceai
fierbere torceai vere Tudorică
sumbre culorile acum pastel
din vise împușcate rest banchet
cum începea câinele vandaluz
citesc din Vatican acele ceasurilor
retează ochii de iarbă mare
vikingi în copie sudară
a câta Ucraină pe Insula Șerpilor
n-au aur orcii amorezato de elfi
traduse rune zadarului insonor
adaos adios ola culoare pastelată
de glonțul oniric bunuelian
așa cum coridoarele securității
duc în istoria lui Alex Ștefănescu via
Păunescu Dinescu Butulescu Băsescu
nu i-am răspuns la chestionar
slăvindu-mi ucigașii cum nici
cu Ulici nu-mi fusese rușine
când ai rămas și fără furie
spre scriitoarea Monika Lewinski
abia nesfârșirea
abia nesfârșirea picajului
masa rotundă în Camelot
ceață de ceartă colombinelor
pleoape zburătăcind
rânduială-ntre monologuri
prin cimitirul în construcție
minus filosofia de harană
învârtejirile de un omăt
ce ne mai așteaptă în serai azil
asimetric aptă capra din Mizil
crimă generală caravanseraiul
luna-mpleticită jos din tanc sus raiul
neplecați din Corint
neplecați din Corint copiii Medeei
miroase mireasă că ne sinucidem
tu nu te lași de mine ți-ar fi milă
abia nu procesez oedipenia
de vorbă fără filosofie te sinucizi
Ricœur en reconnaisance d’humanité
le tragique et la promesse
herméneutique esthétique
mama înțelese a doua lasă-l
ba nu fata că de ce o compară
grup dispers ăștia să nu se bată
nevii economisiți cerului
conubiu din povestite lacrimi
ibseniene pe muzică de Grieg
la focul mării surcea pustnică
neviolată în cadă publică
Lakshmi
Lakshmi în persoana Silviei
de-mi dădu tratatul de canto
skalzi în fiord se reincarnară
Sumer silabisit pe nume
derâdere Derrida cu Margret
florile se întorc în grădină
prima pușcărie la 12 ani
la capătul celălalt în Oslo
ne-om fi schimbat în celălalt
mântui scrisori rupt de Sicilia
Garm urlă la Gnipahellir în Edda
cătușe sar și lupul fuge liber
Varanasi explodat în sfințenie
nu mă durea tu din pierderea mea
cum și cartea tu se numește
Thérèse destrăbălându-se cu John
consulul lângă Kostunița
Skoplje cu pactul de stabilitate
a înțelege mândria înfrângerii
Kosovopolje greu legi vorbe
nu ne-ar adormi aluatul
în mai laudă-ne doamne
ne-o trezi fresca lui Țepeș
icoane dezdoite în sânge
skeleton
skeleton graseiat de Zoe
spiralează invaziile
învârtejindu-ne sub halire
ce să mai facem cu primăvara
perdele ștergeți oglinda
hai pe coastă vijelie
Luther în căruța la dietă
cu țăranii și evreii ce-ai avut
conspicuous André Beteille
acum și socru când mă aștepta
la ușă să ne ducem la crematoriu
Sisir a recitat din Gita lui NN
var nestins pe cărare norvegă
învață-ți spălătorul cu gulerul
am prinde necunoștința de sine
în Glasgow cu eschimoși sanscriți
ne de gheață ne dezgheață
Medeea din nou Amadeea
naufragiu de neînfrunzire
alb carnasierilor instinctul
George Anca
