George Anca: Începem împătrirea

28 Jul 2015 by admin, Comments Off on George Anca: Începem împătrirea

începem împătrirea

 

începem împătrirea de pe urmă

nicio cobe ne pe dobe

jucăm în lobodă slobodă

ni se nemureşte usturoiul

 

numai voi beţiei sticluiţi ferment

circulaţia vă bate firmament

povestesc şi costul mistic mi-l amin

domul karmă orga cina fără cin

 

şi s-or devibra în copcier cepoase

aş lăcrima lacrime de raia

până m-ar întoarce stomac

scatoalca proteicei corcituri

 

aş mai şti şi cine-şi ţine-n braţe somnul

progeniturii blonde măricele

cu vise mai de drag şi două

făcându-se femeia şi fecioara ei

 

pozele aterizate pe ţipla învârtită

pe bagaje maşinal planeta

liniştii dacă nu există nu suntem

şi tocmai eroizam tulburătorii

 

marca mobilului casa de modă

de vacanţă un snobism cu bombe

ne ţigănim volens nolens de ce n-or fura

şi tata mare bâzâloncul din drac

 

taică te-a trăznit Dumnezeu de bun

ce erai să crezi în el nebun

să credem şi noi în tine ca tine sus

de trăznet carbonizat

 

n-am suflu din tinereţe de când nu mă

mai opresc şi cotcodăceala ouălor

are lumea rând la codobaturi

ne împuşcă dacă avem noroc

 

văzând şi făcând ci păcat

de preamultele rele intenţii

o duşmănie toată România

pe cumpenele samsarilor

 

tocmai că norocul ne-ar petrece

ca-n fine de luceafăr ucis

şi să ne începem devorarea

cu devoratorii din veac

 

pe o dreptate harnică porunci

neascultate răzbunând

ne-am şi trezi cu cântec

înainte marş Parkinson

 

anistorismul cui te întreabă Barbule

uite bade în oglindă castelul casta

mai veche dimie bisericoasă

tâmplele şi ale Gherghinei

 

aşa dacă le iei la rând

mori şi nu-ţi trăieşti nimicnicia

din fir a păr cât îţi bagă pe gât

deştepţii din pentada grada

 

conferinţa mea despre Eminescu auzit

la Ioan Alexandru Harbhajan Singh Vinod

n-ai vorbit de Eminescu să mă omoare

un cod de prioritate româno-indiană

 

ăla Cain ăla el şi Eminescu

zisesem în gând obraznicul

mai şi cita pe Sartre ca mine

cu experienţa cu adevărul Gandhi

 

umflam nu potul pedanţa impedanţa o indianitate

pe gustul analitic nu stocul tot un film

mai un somn mai o proiecţiune de ispăşire

escapismul cununiei de toamnă

 

luxaţia Luxiţei pe gheaţa uliţei

ne socializă pe picioare de lut

cu pesimism până la invitaţia

în lux şi furculiţă fiartă

 

dacă aş aduna m-aş aduna şi nici Adonai

nu m-ar mai întărâta luceferiza

ne datorăm o palmă de întruchipare

arată şi nerăsărită frigului

 

puterile neglumeţe iar tremur

cina din cer beţie de tată

că mama mai şi plângea

nouă iapa bătrână în şa

 

neştiinţa făcutului pe diferenţialele

de prisos ale aşteptării tonalităţi

de alergasem tot aeroportul Marsiliei

să nu pierd şi omisesei Constanţa nu pe mine

 

vedem condamnarea pe cer ceaţă

luna nouă pe albi călare

noapte şi zi pe deşălate

iarna de la noi du-o

 

destulă sănătate pe viaţă

de n-am lăsa-o cu moarte

instantanee pretext şi

viaţa noastră omorârii continue

 

cafea v-aş bea din respect vara

Florenţa iarna Milano şi

la Roma tocmai când Lia

sunase că mă vor pe acolo

 

încă o dublă şi ajung în 2006 mă iau de dârlogi

mi-oi fi dorind un timp de netrăit

extensii de somnolenţă suza nomo

nu-mi întorc sângii perenitatea

 

când am dansat singur pe zăpadă

cu bradul în pădurea Cavedago am fost eu

nu ieri alaltăieri alte asemănări

cu personajul personal îmi uit

 

ponton poltron să şezi pe tron aton

apele nemaicurgătoare stelelor stătute

o rarefiere a sfârşitului de lume

parcă nu ne-ar veni la socoteală glia

 

plimb limba pelinului pe limb

nestrâmbătatea înfieze-mă

din centru pe raza rătăcirii

cu fatalitatea limanului

 

colecţia de bancuri ale criminalilor

pârâţi îl căutau animalele

nu-şi dădeau seama îl credeau

bun tocmai pe teroristul Humayun

 

nici o ofertă la parafurie

farfuria nici plină nici goală

capul mi s-a aplatizat

un disc de brânză topită

 

înceată referinţă tranşarea în tranşeu

a luptei mai mult morţi de plictiseală

pe saturaţia de caracatiţă

ne plăcuse cucuta de Cucuteni

 

ce alţii dacă nouă ne miroase

nu ţiganiada plumbul dacului

supăraţi de calicia prostului

cu spinarea scuipată colant

 

mai curioasă libelulă peste lăcustă urs pe rus

păstrăvăria în criză câinii la grătar

ia animalelor maul pe cunoscute

într-o rărire hibernală în draci

 

n-am sinea nu ruşinea împăcării

în pungăşita încercare martir

avându-l pe Iancu lasă că

la furat nu te duci de psihologie

 

vă vin femei în prag din Andalo

a vă spune două cuvinte paganelle

şi a ne interesa de ale noastre

din Andalo în alandala dalmată

 

lucruri mari diferite fraţilor

meritarea trăitei finale

în persoană spre avatarul

de graţie al patriei mamale

 

săracul arestat pe prima

pagină în zorul ultimei ce relative dreve

întoarce-te pe partea verde

până la primăvară hoarde

 

du-ţi şi brăduţi şi drăguţi în copca

seninătăţii parabolice cu interpret

nu epicizez vreo insinuare

şi cât să ne rezervăm

 

adică tango sânge de cap ce cântec

a mai compune tânărul mărului

văd eu şi la examen crampa teoretizată

o bunăvoie de trecut timpul

 

nici o clipă de planuri tam-tam

implantat săptămânalităţii transcrie

ghettoizarea serândurilor pe teşire

creştete imposibile scrisului lui Anca

 

pe când cu degetele pana pielii stilul literei

şi întârziere convalescenţa nemaisosită

dinţii scoşi strângându-se în moară

ne simpatizăm dezveninarea

 

deşteptele-alea de nu le-aş pune

să dea şi ele din gura scrisului

măcar a vascrisului bârfelnic

să le văd atunci înclinul

 

mulţi negri de-o rasă cu toţi ceilalţi

celulari în pantofi şi blugi

concentrări mondiale risipă de margini

un coclaur păcănitoare păcălindu-l

 

apatic Malpensa comparabil

ştiutului casnic în trezire

că nu ne-o fi picnit ceaţa la sol

ne-ai anunţa fără parasol

 

plecam ieri nu mă mai suiam pe dom

iar căzut ce legendă adeverind

cât să vă povestesc şi poze cu

sfinţi de pază câte unul câte mulţi

 

aerul umanizat câte-un leu

culcat cilindric rare care

ne stilizăm zilnicia stingândă

de-o pedanterie netematică

 

pretenţia mi-o hrănesc închipuit

greşesc în intimitate şi mă susţin

de cu o scriere încă şi publicată

în acelaşi global Cişmigiu

 

om fi noi pe mal cu Africa

ni s-o fi întunecând raiul

o benignitate potentantă

cu fata coadei linse

 

poate nu vrei să (mă) anunţi nea Gheorghe

doreşte în nori vorbeşte Moscova bis

tocmai că am tăcut de-al dracului

nici n-am mai ţipat din gură de Arbatov

 

su sociodemocrazie ed egualitarismo

Berlusco sinistra e miseria e morte

Albero paradiso per i martiri cristiani e per i guerrieri islamici

eros e discordi eros e thanatos

 

Pado-Schio Pio proselitismo la liberta di persuadere

hoopla danza con la guera Condi în 2008 zice Dick

Maradona si esibisce in 100 Rimbalzi sulla Pancu

noi donne amiamo il tango noi uomini il tanga

 

foaia cu mămică Medeei oedipice

şi mai că-mi plec ajungerea pre

mă şi contrez nonsensului

ce m-a născut adâncă tinereţe

 

mi-a mai rămas avionul pe foile aste

leşinată confesionalitate poate construcţie

după deconstruirea de capul Saharei

când în fine voi fi înţeles la moacă

 

mai simplă spălăceala ampicilină mânjit ilicit

mă primirăţi sub 15 băsc băşit nu mă

mirosirăţi capul cât îmi mai rămâne

umerii nu-l mai cărăbănesc

 

îmi prelungisem euforia sângelui

acum pe a terorii bucuroase

când va mai fi ea România mare iar frig

şi pumni la loc de o întoarcere belă

 

treabă de ger pe uşa autobuzului

la fenestrină mai stăm de vorbă

Enescu la venire născătoarea Iliescu

la întoarcere din două una Condi

 

nu adică te-am găsit (decât) poezie pe oranj

giulgiu îngheţatului de fugă în lene

precum ne grămădiră părinţii în lume

şi eu mă scriu pe peretele Israel

 

aluzii rare ore duble ori

întreruperi de aluzia lusiadă

caravana retro colaps

lapsus calami calamar

 

om auzi cochetărie tensionată

în harabaua aproape rece

cum am vâjâi urechile schiului

de bine ce ne globalizăm sportiv

 

ţine-mă costo la preţ de cost

comunicare raportoare

de-o atenţie când merge

pe neînchise intangibilitate

 

tocmai când mă cred ce necaz

de ne râs mai lasă business

la venire pe finestrină la cerere

de-o pleoşti pe a coridorului

 

ai noştri sub ai lor de plecare

ce invitaţii vor mai fi rămas

în sufrageria sufragiului

calambururi pe viaţă habsburge

 

găsisem patima compătimită mită

indiscutabilă sapienţă fizică scrii

come no vorba ăstuia mi raccomando

păi stai de vorbă mână pupată

 

stanţa instanţa de drum aripat

stinsă ziua dintâi a ultimei săptămâni

cu o zi în Italia pe întâmplate

şi-mi rămâne evanghelismul la ochi

 

am căzut formal m-am ridicat viral

tango band Tanzi Nestor Kirkhner

pe frazare cu Jorge Luis Borges

pe prima în il Giornale Sara

 

vesta de salvare vagente înot în pământ

aripa ceţii pe aripa nevederii aripii avia

din Pavia şi câte povestite nepovestitele

de-a profetizabile gesturi nouăzeci de grade

 

papagali acelaşi rol din replici de var

varieteu conclasabil balamuci

pământul jos un orb în maţe

cu bastonul ceaţă de laţe

 

sus ăl mai soare cruce pe alb

nunţi de natură vaporoasă grunjind

ajung să mă respect dacă nu fac întrebarea

per partire usa la testa keep your head up

 

am tot renunţat să dau din coate

până la sfârşit de cursă mă calcă

o iapă moartă pe bătături şi ex voto

fără ani înainte sar pe pârtie

 

piaţa nu mă ţine n-o ţin pentru noua

Europă vechea Românie prepostcomunistă

joaca ne îngroapă în necunoştinţă

mai schiţez eu ceva de-a caietul

 

simţirea imortală incomensurabilitate

zăpada din pădure plagiată de nori

brazi razele soarelui cetini

dansul din aripi washingtoniene

 

nespusă susţinerea câte un pumn lui Gică

pe nevăzute bă mă făcurăţi

să nu mă mai jeneze anii

pe la mijloc bine plutonul vostru

 

ghergher chercher clercler

pas fals nimeni în Europa

o latinitate la offside

stăm într-o caracatiţă de cratiţă

 

conace gonace ruini împrospătabile

şi-n Chindia îmi conăscusem mormânt

pe undeva sondată de-al turlelor

de vreme până mai târziu şi dicteu

 

cap la cap aşteptările până la una

saturaţia adaptării de-o bobeam

atâta soare deasupra norilor

cum şi a norocului diaspora

 

simplific lucrurile de sentiment

te întreb care e făcătura aia

după ce mi-aţi murit nici melancolie

o indiferenţă condamnare la moarte

 

în luni cât în ani azi e luni

şi nu fac decât să mă întorc

în triumfătoare neputinţă

patriot ca Leopardi şi Eminescu

 

psihogramă cu garnitură la şansă

p-ăsta-l bătu soarele-n cap Veneţia

Adriatica Pula Zagreb Bucureşti

cerul adriatic marea cumulată calzo

 

caldo smara araldo pe duse

aduse concomitenţa supuneri

împleticirilor verbale nime

nu-n ţiuitul liniştii opliniştii

 

insule arhipelag de-a fior încălzit

nelocuire colorată pescăreşte

şi tu vapor ca luna pe Andalo

chiar seamănă şi restul inseminării

 

Odiseu fantezia caravanelor insulare

din ce zăpadă ne tragem turbulenţa

plictis de munţi şi valuri ah insulele

orezării vâslite costală ceară

 

domul zdrenţelor contractate cărunt

am scris ce mi-am auzit şi cu ochii

voci cu nemiluita aliluiesc

vale dilatărilor incognito dolomite

 

adio la zăpadă pe ziua de mâine

saţ candid sfera sfertului permis

murim cu noi în necorespundere

şi ce de nepremieri pe râcă

 

le zic carte şi-o fi poezie de voci

mai mult munţi Balcanii de jos

cerul pe ei rărime albastră

până mai numărăm soarelui pete

 

n-are cine te întrece dragoste din ce berbece

cine n-a auzit de mine nici n-a vrut

nici eu n-am auzit munţilor

cetnicii distraşi navigaţiei

 

celnici ălor cetnici şi o noapte

pe acasă după nouă trentine

treimi împietrite religios fojgăială

plăcile tectonice sub tsunami

 

şi mitsubishi ţuşti muşti fruşti

pe-a norilor cordanţă iar

cotoroanţa împrăştiată cântec

nici calmul nu se mai merită

 

scrisori lui Momajandadi

presei abstract nota mea

telefon de intervievare

sfătuiri pe rezonabilitate

 

în ’90 m-am dus cu fata în tv

basarabiologul mort de tânăr

punea întrebările şi în bibliotecă

a la Micescu la adunare

 

prea multe lucruri frumoase sub mare urâciune

o mare frumuseţe de n-ar urâţi lucrurile

adevărat internaţional mă făcuse mme Dando

de mă desfăcuse brentanul italian

 

i-am dat un namaste şi i-a plăcut

eu cu India studenţii mei cu Valahia

şi mai recităm tot religie

de ornamentaţie exotică

 

să mă pronunţ dar nu-mi sunt cititor

oi fi prins la minte ceva mai de greb

degrab’ convers restituitorilor

li s-a urcat la cap împărăţia

 

vulturi bufniţe gorilem pumn cherem

decapitale vestale Bethleem

teanc de capete ţuculesciene ochimi

un Andaman tot Hanuman hău uman

 

cerbar curb crab barcaz carbonizat

lectura spargerii de nori în Braille

din Brăila nu mi-ai răspuns Lupaşcule

şi o maşină călcă lupul spre Roma

 

a cincia oară în Italia cât în India o viaţă

referenţialitate încă românească

să-mi dau singur la cap

în onoarea desfrunzirii norilor

 

la venire mai multă mâncare ca la prima

ce interes ar avea italienii să mă returneze gras

cu greva mâncării bune pe a trenurilor

Florenţa nu s-a prins că i-am dedicat La Gioia

 

ţigani cerşesc în Italia italieni muncesc în România

revers vizitabil şi altădată

ne-om mări nu numai pretenţiile

China nu numai economic şi editorial

 

la româno-italieni mai va ba da pe engleză

vreme bună zici a la pe sus trei grade

până la urmă cresc necomunicaţii

cât că lumea a aflat că am ceva de zis

 

chiar de spus plotoniere Dobrică

ne nemuri Liviu amândorura

din rămaşi poate nu numai răi

şi câtă potcoavă necailor

 

o viziune cu plecaţi cardinali şi dincolo

o cavalcadă un târâş o transfuzie

nu te uita transpoziţie populaţională

regenerări de-a dragostea de viaţă

 

mai mare pământul de sus ca de jos

încet la pas decât în zbor benefic

închinătorii bombastici ne sară

şi s-o mai ducem pân’ la toamnă

 

năruiţi în transparenţa glacialităţii

inşi curanţi curenţi în săpăligă

pune tu verbul de coloratură

de nu m-ar rescrie şi hotentoţii

 

plictisiţi de confortul casaling

mai trageţi o tură băsească

şi mâine-poimâine de bine

fiindu-ne om mormăi da

 

care-n Elias asociaţia provensalitatea

Eminescu în sanscrită de ziua lui

şi a Indiei cum ne-am alinia

dacă nu se şi înfiinţează miniştri

 

Comments are closed.

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi [&hellip

Comments Off on Cuvânt și Iubire

Follow Me!

Follow Me! Follow Me! Follow Me! Follow Me!
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Ultimele Comentarii