Cuvânt și iubire

 Am ajuns într-o situație critică. Se pare că barometrul politic a ajuns la presiunea maximă. Butoiul de pulbere este gata să explodeze în orice moment. Nemulțumirea maselor a ajuns la apogeu. Guvernarea actuală a atins cel mai jos rating de la 90 încoace, asupra ei planând ca sabia lui Damocle fenomenul miliardului furat cu toate că acest buboi se cocea de mult timp dar acum a răbufnit. Începutul furturilor pornește după anii 90 de la guvernele Sangheli, Ciubuc, verii Țopa ș.a. Conform procurorului general C. Gurin din a. 2004 (pe timpul guvernării comuniste) au început delapidările în proporții mari. Guvernarea comunistă a folosit BEM-ul lui Gachkevici (președinte BEM) după bunul ei plac (creditarea campaniilor electorale, creditarea unor persoane docile cum a fost cazul Z. Greceanîi, soțul căreia a luat un credit “nerambursabil” de 150 mln lei pentru privatizarea fabricii de vin “Cojușna”, feciorașul O. Voronin cu partenerul său de “bussines” V. Plahotniuc, dar și Reidman, Dodon ș.a. După a. 2009 procesul a continuat cu unii actori vechi (Plahotniuc ș.a.) dar și alții noi, mai flămânzi. Acum însă buboiul a răbufnit. Nimeni nu contestă faptul că actuala guvernare este responsabilă de cele întâmplate. Fiind la guvernare ei trebuiau să stopeze furturile și să-i tragă la răspundere pe hoți. Culmea, unii dintre acești “proeuropeni” și-au băgat mâna până peste coate în haznaua statului, compromițând iremediabil ideea de integrare europeană. Din păcate omul de rând pune semnul egalității între furtul Secolului și integrarea europeană. Anume acesta este cel mai mare păcat al actualei guvernări.

Indiscutabil, ultimele evenimente (punerea sub arest a liderului PLDM V. Filat sub învinuirea de corupție) au provocat o lovitură – o lovitură mortală partidului și, în general, centru-dreptei. Centru-dreapta practic nu mai există ca forță de decizie, centru-dreapta a murit. Pe segmentul de centru-dreapta a apărut un gol și există pericolul real (conform legilor naturii) ca el să încline spre stânga unde există un centru puternic (PD).

Problema liderilor partidelor continuă să fie o problemă serioasă în Basarabia. PPCD după o activitate majoră de trezire a maselor a fost îngropat de liderul lui Iu. Roșca. PFD – cea mai mare speranță a intelectualității, a fost și el îngropat de liderul lui. Din păcate și cu PLDM s-a întâmplat același lucru. Implicarea PLDM în Furtul Secolului, punerea sub arest a liderului lui V. Filat, au dat o lovitură de moarte partidului. Fiind după îndelungul îngheț comunist de opt ani, un partid promițător, cel mai puternic partid de centru-dreapta de orientare europeană, în ce s-a transformat acum? Iar vina o poartă numai liderul partidului. În loc să devină un erou național, care a integrat acest colț de țară în marea familie europeană, el a ajuns unde a ajuns. Întrunind la începuturi o echipă tânără, profesionistă, puternică și pragmatică (chiar dacă uneori părea nu suficient de patriotică, cel puțin în declarații (din păcate avem suficiente partide care doar în declarații sunt patriotice) rând pe rând din ea au plecat cei mai buni: V. Nagacevschi, un foarte bun jurist (din păcate ulterior intrat în slujba lui Plahotniuc!); A. Tănase, prim vicepreședinte al Partidului, un foarte bun specialist ales ulterior președinte al Curții Constituționale, a plecat și el; A. Godea, vicepreședinte, a plecat, constituind un partid; și mai recent Iu. Leancă, prim vicepreședinte, un foarte bun diplomat și prim ministru; M. Sandu, cel mai bun ministru al educașiei; A. Carpov ș.a. Fără ei partidul a slăbit considerabil. Acum și liderul lui se află sub anchetă. Adus la această stare mai poate să se ridice acest partid la înălțimea de odinioară? Puțin probabil.

Și imaginea PL-ului este serios șifonată de acest megafurt cu toate că nu cred să fie implicat vreunul din liberali în acest megafurt însă, participând în coaliția de guvernare alături de cele două partide cu probleme (PD și PLDM) și ținându-l pe D. Draguțanu prea mult în funcția de guvernator al BNM atunci când pentru toată lumea era clar că acest megafurt nu putea să aibă loc fără știrea guvernatorului, o bună parte a populației îl pune alături de cele două. Acest lucru l-au demonstrat și ultimele sondaje. În eventualele alegeri anticipate PL în cel mai bun caz (din păcate! În ultimii 8 ani întotdeauna am votat Partidul Liberal!) ar putea doar repeta succesul din alegerile trecute și asta doar după o anumită reformare a Partidului prin aducerea lui D. Chirtoacă în fruntea Partidului.

În situația în care se află PLDM nu are nicio șansa de a mai rămâne stâlpul unei potențiale alianțe proeuropene. Acest lucru îl înțelege foarte bine Kremlinul și emisarii săi la Chișinău Dodon și Usatîi, care cer insistent organiyarea alegerilor anticipate. Anacronic este și faptul că cei doi se află în topul recentelor sondaje. Este sub orice limită a normalului (dar astfel de abateri de la normal nu ar trebui să ne mai mire atunci când un hoț, unul dintre principalii suspecți în furtul miliardului, I. Șor câștigă detașat primăria Orheiului, un altul – și mai detașat cea de a doua ca mărime (după Chișinău) primăria municipiului Bălți) ca un nimeni, un vântură lume, un individ legat cu lumea interlopă, care acum se comportă în Chișinău ca un “bratan” dintre cei certați cu legea, un trimis al “țarului roșu” să fie lider în sondaje!!! Într-atât de dezamăgit este electoratul de prestația așa numiților democrați proeuropeni încât poate face o mare greșală în viitoarele alegeri (cum a mai făcut-o în a. 2001, aducândui pe comuniști la putere tocmai pentru opt ani!).

Ce ar trebui să întreprindă adevărata elită politică din acest colț de țară uitat de Dumnezeu? În primul rând ar trebui să se pătrundă de gravitatea momentului și să găsească o soluție. Pentru toată lumea a devenit clar că o viitoare coaliție proeuropeană nu mai poate fi creată doar din cele trei partide aflate la putere (evident după purificarea lor), iar PLDM, chiar dacă va intra în parlament în viitoarele alegeri nu va mai putea fi stâlpul unei viitoare coaliții. Unicul partid cu pondere într-o viitoare coaliție rămâne, cu regret, doar PD. În situația actuală doar tragerea la răspundere pentru furtul miliardului a oligarhului V. Plahotniuc ar aduce un oarecare echilibru pe segmentul de centru. Referitor la PLDM, resuscitarea cadavrului ar fi contraproductivă, ar fi pierdere de timp acum când există pericolul real de venire la putere a acoliților Moscovei. Deci este strict necesară constituirea unei noi forțe de centru-dreapta. Cine ar putea constitui o astfel de forță? Cu toată stima față de ceea ce a făcut până acum Platforma DA însă un partid creat în baza acestei Platforme nu are șanse la mari succese într-o perioadă scurtă de timp. Cu regret Platforma DA nu are lideri incontestabili (majoritatea sunt veniți din fostul PPCD, asupra altora atărnă sabia lui Damocle sub fenomenul verilor oligarhi Țopa). Celelalte partide extraparlamentare de pe dreapta – centru-dreapta sunt prea slabe (au demonstrat în repetate rânduri alegerile precedente) pentru a rezolva problema apărută pe centru-dreapta – dispariția PLDM ca stâlp al unei potențiale alianțe proeuropene. Atunci care ar fi soluția?

În opinia mea, care știu că se află în disonanță cu a multora, o soluție reală și cea mai bună în situația creată, ar fi susținerea proiectului lui Iu. Leancă. Am scris despre acest lucru de nenumărate ori. Oponenții lui Leancă (dar de aceștia se găsesc atât în fostul său partid (însuși Filat chiar și în ultima sa alocuțiune în fața parlamentului a demonstrat acest lucru) cât și în rândul unor pături ale populației este considerat complice al unor decizii greșite ale AIE3: cedarea aeroportului și problemele legate de cele trei bănci) îl declară o creatură a lui Plahotniuc și fac acest lucru prea insistent (probabil, pe unii ia deranjat seriozitatea cu care a pornit acest partid și succesele obținute în recentele alegeri generale locale la doar trei luni de la fondarea lui).

Să încercăm să judecăm la rece. Să nu uităm că Iu. Leancă a fost prim ministrul unui guvern format strict după algoritmul partinic (cât făcea doar iețirile ministrului finanțelor V. Lazăr (foarte vizat în afacerea cu aeroportul și în problemele BEM), care se supunea doar șefului său de partid (mai bune zis lui Plahotniuc!)), iar în spatele lui se afla șeful de partid V. Filat, care putea în orice moment să-l retragă din funcție. El era cu mâinile legate, în orice moment fiind posibilă moțiunea de cenzură. În aceste condiții el a trebuit să fie foarte abil (ia ajutat probabil calificarea sa de diplomat), abilitatea lui nefiind întotdeauna înțeleasă). Grație acestei abilități dl Iu. Leanca a reușit (în pofida unor rezerve din partea unor membri ai coaliției (chiar și propriul șef de partid V. Filat nu a fost aliatul său cel mai apropiat în ceea ce a făcut (acest lucru îl vedem astăzi când Filat nu l-a dorit pe Leancă în fruntea noului guvern după alegerile din 30.11.2014, preferândul pe un nimeni precum Gaburici) totuși să rezolve multe: să semneze cele trei acorduri extrem de importante pentru noi (acordul de asociere, de liber schimb și liberalizat de vize) (nefiind mai buni sub diferite aspecte decât ucrainenii și georgienii noi am obținut regimul liberalizat de vize, atât de dorit de ei. Dânduni-se atât de ușor această favoare nu știm să prețuim); a reușit să facă foarte mulți prieteni pentru Basarabia (Republica Moldova era o poveste de succes a parteneriatului estic) (peste 30 de oficiali europeni, inclusiv de prim rang, ne-au vizitat în perioada guvernului Leancă, pe când în a.c. – doar 2 – 3 și acelea mai mult cu scopuri de control).

Un alt atu al lui Iu. Leancă a fost declararea luptei cu corupția la cel mai înalt nivel, presimțind în caz contrar un final trist al guvernării democrate. “Electoratul ne-a dat încă o șansă. Dacă nu vom porni lupta cu corupția la cel mai înalt nivel electoratul se va întoarce de la noi” declarase Iu. Leancă îndată după alegerile din 30.11.2014. În acest scop el a invitat compania americană Kroll pentru a investiga la prima etapă cazul furtului miliardului și am aflat și noi câte ceva despre acest megafurt, chiar dacă unii “deștepți” spun că nu a adus nimic nou investigația Kroll (poate pentru ei nu însă pentru noi – da. L-am auzit pe unul din liderii Platformei DA A. Năstase care declarase același lucru. Desigur, cei de la compania Kroll, săpând adânc (sperăm!), s-ar putea să dea pe lângă numele lui Plahotniuc, Filat, de asemenea, de numele verilor Țopa, a lui Voronin, Dodon, Greceanîi ș.a.).

Deci, proiectul Iu. Leancă este o șansă pentru noi în situașia creată. Însă succesul acestui proiect va depinde cât de coparticipativi vor fi cei care pot contribui la acasta. În primul rând o am în vedere pe dna M. Sandu, cu care a conlucrat în trecut, pe dl I. Sturza, care cred că e momentul să nu mai rămână în poziție de așteptare (poate comodă pentru el însă absolut neproductivă pentru această așchie de popor), dar și partidul PLR, M. Godea ș.a. Numai astfel ar putea fi evitată venirea la putere a lui Dodon și Usatîi, ar putea fi creată o contrabalanță lui Plahotniuc, care chiar dacă nu mai este în PD îl va conduce din umbră (cum a făcut până acum!) atâta timp cât se va afla în libertate. În caz contrar riscăm să ajungem în abisul estic, din care nu ne vom mai putea rupe încă 50 de ani. Luminează-i Doamne pe cei care sunt în stare să schimbe ceva în acest colț de șară atât de prost guvernat, să reabiliteze ideea integrării europene atât de compromisă de guvernarea actuală.

Să ne ajute Dumnezeu să ieșim și din această belea așa cum am ieșit din atâtea situații dificile până acum!

Valeriu Dulgheru