George Anca: Filocalii

24 Mar 2016 by m.gurza, Comments Off on George Anca: Filocalii

Imagini pentru FILOCALII de george anca

George Anca

FILOCALII

Stăniloae-Maxim Noica-Aristot Corneanu-Scăraru

Bhose-Făgețan Bharata-Natyasastra

Bogdan-Hegel Drăghiceascu-Anca Ivănescu-Joyce Biblio

 

            Talasie

treime în unime

unime în treime

unul și același spre Dumnezeu

 

priveghiați să nu

intrați în ispită

taina îndumnezeirii ne fie ținta

 

ia seamă la șarpe

să nu-ți dea din pom

omoară păcatul să nu învii mort

 

Isihie Sinaitul

marea apă multă

rugăciunea fără gânduri

liniștea inimii pază minții

 

adevăratul subiect al

istoriei nu este omul

ci Dumnezeu apud Draghicesco

 

silind sufletul să

vorbească lucruri străine

va dormi cu amar moartea uitării

 

adu-ți aminte de moarte

ca de răsuflarea proprie

prin moarte zboară sufletul în văzduh

 

saltă și se dau

peste cap

delfinii în marea liniștită

 

*

să se taie în două

să se rupă

să se facă el însuși dușman al său

 

omul dinlăuntru

petrece în trezvie

păzind și pe cel de afară

 

atâta tace încât

biruiește și pe Pitagora

om prin om să se mântuiască să se piardă

 

monahii din India

i-au scris lui Ioan Carpatinul

avva Filimon se închisese într-o peșteră

 

*

începătoriile

stăpâniile

lumina neapropiată

 

Ioan Damaschinul

intră într-o casă de desfrâu

să scape de la pieire o femeie piedută

 

*

D.Drăghicescu

spirit separat de el însuși

conștiință inconștientă

gândire pietrificată

 

conștiința Dumnezeu

sferă cu rază infinită

eul causa sui

 

*

20-10-14

de vei cădea în păcat

și nu te vei întrista

vei cădea iar

 

leoaica nu juninca

nerușinarea nu

întristarea lui Dumnezeu

 

căutăm casa

batem la ușă

în ceasul morții

 

*

faci bine

rabzi dușmănia

răutățile binefacerilor

 

îți intră în urechi cuvinte urâte

mânie pe tine însuți

și nu pe cine le grăiește

 

șerpi în păduri

șerpi în case

se preschimbă între ei

 

Nil

joacă pe scenă

mască străină

nume de gol

 

cea mai de pe urmă

neasemănare

chipului dintâi

 

ne-am răstignit lumii

am încetat a fi

oameni în firea îngerilor

 

întorși la cele dindărăt

prinși de cele ce suntem

datori să-le uităm

 

cuvioasă schimă

poză fariseică

stâncă în loc de liman

 

mormânt văruit

în loc de biserică

lup în loc de oaie

 

Nil nevorbirii

de bine de rău

nici în dodii

*

21-10-14

Drăghicescu

absența lui Dumnezeu

probează pe Dumnezeu

așa cum seceta probează apa

 

Dumnezeu însuși

se creează

gradual în lume

 

în om există

doar un Dumnezeu

embrionar

 

vița măslinul smochinul

n-au primit să stăpânească

peste copacii pădurii

 

mărăcinele

copacilor

asupra oamenilor

 

*

21-10-14

vei fi țintă de batjocură

nu vei avea nour să-ți facă umbră

în vremea rugăciunii

 

 

după Dumnezeu mintea

se face nematerială

și săracă de toate

 

aibe ochiul neîmprăștiat

și lepădându-te de trup și suflet

trăiește prin minte

 

Ioan cel mic

marele monah

se îndeletnicea cu lucrul isihiei

 

atât i s-a împotrivit cel rău

că îndată ce întindea mâinile

acela i se înfățișa ca un leu

 

nu vor putea sta câinii

când tu stăruiești

în convorbirea cu Dumnezeu

 

sabie scoasă

lampă spre vedere

nu te turbura

 

când pismașul diavol

nu poate mișca memoria

în timpul rugăciunii

 

cel ce pătimește

împreună cu cei neștiutori

să te cerceteze și pe tine

 

apropie-te în chip

nematerial

de cel nematerial

 

se mânie

ține minte răul

își turbură ochii

 

nu-l mai preamărește

pe ziditor din făpturi

ci din el însuși

 

stă de vorbă cu el

de-a pururi

cum ar sta cu un tată

 

starea de rugăciune

răpește mâinea înțeleaptă

spre înălțimea spirituală

 

ești încă un mirean

înfrumusețând

cortul pe din afară

 

de patimi

de neștiință și de uitare

de toată ispita și prăbușirea

 

voia ta

voia lui

el voiește

 

roagă-te pentru dobândirea lacrimilor

să înmoi sălbăticia

din sufletul tău

 

se atinge de trupuri

stârnind întrânsele

fierbințeala dobitocească

 

Marcu

nu te întrista

nu te lăsa întristat

de pricină tristă

 

nepăsarea țese

veșmântul norului

peste suflet

 

pe aripile sufletului

se răpesc în nori

și la judecată nu vin

 

Isaia pustnicul

defăimaților

lipsiți de tot binele

vrednici nici de câini

 

se ascund în vicleșug

și răpesc sufletul

ca pe o vrabie

 

răsuflare

până la cea

din urmă suflare

 

vremea foametei

mila

cu sfinții

 

nimic nu te

învinovățește

de păcat

 

mintea

urmează

dragostei

 

pocăința

îl va naște

a doua oară

 

nepurtarea de

grijă adică

moartea față de oricine

 

Drăghicescu

liberând timpul

de caracterul său pur temporal

în haosul timpului

 

distilarea timpului

pentru a face

să iasă eternul

 

Diadoh

împăcați cu sine

nu suntem ai noștri

suntem asemenea

 

24-10-14

înmuindu-se sufletul

prin înrâurirea temerii

vine la dragoste lucrătoare

 

temeți-l sfinții

iubiți-l cuvioșii

frica drepților

 

nu mai este gândul

vreunei temeri

ci o ardere neîncetată

 

sufletul acoperit

de lepra voluptății

nu simte frica

 

mai presus de laude

întâi frica

apoi dragostea

 

adâncul credinței

fiind apa

uitării relelor

 

se are

pe sine însuși

pârâș al său

 

iubind ce e înrudit cu sine

sufletul cer

trupul pământ

 

negura turburării

vicleșugurile pescărești

mintea contemplativă

 

mângâiere de veghe

arătare în somn

a vreunui bun viitor

 

zămislește îndoială

înțeles întinat

folosind sfântul nume

 

afecțiune

de o simplitate

infinită

 

vărsând untdelemn

în marea turburată

furtuna biruită

 

nu putem

să-l vedem

în chip văzut

 

spun lucruri mari

și amenință luându-și

chip de ostași

 

ni s-ar trimite vreo vedere

chipurile gândurilor

batjocurile dracilor

 

Drăghicescu

idealismul critic

nu diferă esențial

de spiritualitatea creștină

 

Dumnezeu

și spiritul

religiei spiritului

 

adevărul este

binele este

Dumnezeu este

 

mintea se face

străvezie și-și vede

propria lumină

 

legea unității

într-o ființă

nemai a noastră

 

lovind sufletul cu sunete

până ce norul va fi împrăștiat

de valurile melodiei

 

Antonie

somnul trezviei

ochii închiși

vedere

 

pentru om

se schimbă

Dumnezeu la față

 

celor din cer nemurirea

celor de pe pământ

prefacerea

 

demonul propriu

pururea cu tine

și cu Dumnezeu

 

25-10-14

Drăghicescu

a-l afirma pe Dumnezeu ca real

înseamă a-l nega

pentru că el aparține viitorului

 

se creează în inconștientul omului

nu poate avea altă existență în afara eului

este reflexul eului nostru

 

27-10-14

Joyce

în cruce o odihnă și un brici

cruci grăbite prin aer

o adevărată Christină Chrisostomos

 

tatăl este

el însuși

propriul său fiu

 

28-10-14

Drăghicescu

lumea un vis

fruct al imaginației

încetează cu visul

 

poate sunt creația

unui vis ori a imaginației

unui necunoacut incognoscibil

 

cele două infinituri

eul de jos e sufletul

eul de sus e dumnezeu

 

noțiunea de cauză nu este

aplicabilă fenomenului

de care ne ocupăm

 

 

Casian

nu s-ar vătăma omul

de om dacă n-ar avea

înăuntru pornirile

 

fiarele sălbatice

cu tine în pace

fericitule Iov

 

întristarea n-a lăsat

pe Cain să se pocăiască

după ce și-a ucis fratele

 

29-10-12

Drăghicescu

atributele conștiinței

ordine coeziune libertate

introduse în haos

 

conștiința echvalentul

lui Dumnezeu

demiurgul

 

creatorul lumii

personificare a

conștiinței noastre

 

sinuciderea nu ar putea fi

pedepsită cu moartea

de către puterea supremă

 

aruncă-mă

în metafizică

și după sinucidere vorbim

 

ai câștigat întregul

univers și ți-ai

pierdut sufletul

 

să ne aprindem

prin amintire

de focul cel veșnic

 

s-au izbăvit

în largul mării

se îneacă în port

 

fugi de locurile

unde poți să cazi

după fructe nevăzute

 

31-10-14

demonul este profet

totdeauna înșelător

pentru cine l-a disprețuit

 

1-11-14

neispitit de diavol

ispitit de mântuire

îngropat cu sfinții

 

slava deșartă

se gonea pe sine însăși

și se ascundea dinaintea oamenilor

 

stând culcat la

pământ a rostit

toată psaltirea

 

2-11-14

repeza reteza voia ta

pe pământ nor de vânt

de-ngropat de sărutat

 

vezi pământ fie fii

patru vede vanghelii

tuspatru patrii temerii

 

oarecând Ioan a luat-o

înaintea lui Petru alergând

la mormântul Domnului

 

contemplația te va urmări

și prinzându-te se va împreuna

cu tine într-o preacurată nuntă

 

iluminarea negrăită se vede

de către ochiul sufletului

nu și de către cel al trupului

 

piatră colțuroasă

lovindu-se de alte pietre

și devenind rotundă

 

din groapă în prăpastie

frică după frică

venin lângă venin

 

bucură-te cel dintâi

fii sănătos cel de-al doilea

fii fericit cel de-al treilea

 

se mâniau pe ei înșiși

pentru că s-au lăsat

cuprinși de mânie

 

spune numele celui ce te-a născut

porecla celei ce rău te-a adus pe lume

necuratele nume ale fiilor și fiicelor tale

 

3-11-14

Drăghicescu

sursa științelor este

în predispoziția naturii umane

de a realiza omnisciența divină

 

matca de repulsie a făcutului

vinovat de durere și de rupere

de desfacere din mintea universului

 

o nouă religie

pentru cele nevăzute

eliberare de neînțelesul imediat

 

hai hai hai

cu mândra-n rai

că din iad abia scăpai

 

în iconomia divină

un demon vindecă răul

făcut de alt demon

 

4-11-14

simți făurarul divin

că sacra lui arcă nu este

precum o văzuse în vie

 

cu marea cetate clădită de zei

în mijlocul țării

cu munți de patru părți

 

plinul de sine

recunoscător devotatul tău

sclav și prieten Plinius

 

matematica este

cea mai clară moștenire

a omniscienței divine

 

cădeau fără de voie

alți mai nenorociți

voiau să cadă dar nu puteau

 

obișbuiesc prea ticăloșii ucigași

să ne războiască pe noi nenorociții

întru cele contrare firii

 

5-11-16

Bharata

santal alb santal roșu

mistuitorului de sacrificii

făcătorului de ziuă

 

după spargerea ulciorului

maestrul artei dramatice

va lumina scena cu o lampă

 

pe tron pe gunoi afară din cetate

dospitu-m-am și m-am topit

și socotitu-m-am pământ și ceruri

 

nu există un loc

mai sigur decât cerul

de unde au căzut îngeri

 

în erezie și hulă

din tulburare și veselie

cunoaștem teomahia demonilor

 

6-11-14

lumea lui credulus și faber

se schimbă indefinit

formele geometrice sunt etern aceleași

 

sămânța stropul episodul

incidentul deznodământul sunt

cele cinci elemente ale intrigii

 

pământul să fie plin de roade

să piară necazurile și bolile

pacea să domnească peste vaci

 

arborele cunoașterii

nu trebuie tăiat

în timpul înfloririi

 

ne temem să vă filosofăm

în acest cuvânt de acum

despre limanul isihiei

 

în groapa adâncă a necunoștinței

întru întunecatele patimi și în umbra morții

începem să filosofăm despre cerul pe pământ

 

această desăvârșire a celor desăvârșiți

mereu nedesăvârșită foarte

extaz până la cer a contempla pe Dumnezeu

 

credința raza soarelul

nădejdea lumina soarelui

dragostea discul soarelui

 

cerbul scoțând pe șerpi din ascunzătorile lor

ucigându-i și mâncându-i este cuprins

de sete și caută apa izvoarelor

 

dar cine mă oprește a spune și a grăi

cuvânt cu cuvânt cele ce-mi sunt cunoscute

prea luminată răpire alergătorule spre cer

 

7-11-14

numai viață numai farmec

nu numai ai lui Dumnezeu

nu numai ai diavolului

 

va interpreta înțepenirea

nemișcat și inconștient

cu membrele atârnând

 

nimic nu mă oprește

a continua istorisirea

în marea sărată a morții

 

izvor fără de apă

plin de broaște egiptene

și mai ales de cărbuni

 

8-11-14

nu zgomot nu mișcare

nu incident sala plină

succesul e numit divin

 

adevărații spectatori de teatru

mulțumiți de mulțumirea altora

întristați de tristețea altora

 

îl omoram cu mâna mea

la venirea nemților

dar nu-l predam comuniștilor

 

omul lui Dumnezeu

acest om minte

Satana ia chip de femeie

 

comuniștii și-au întors

cămașa pe dos

și țipă lozinci democratice

 

război pentru a învinge

politică pentru a construi

întreprindere pentru a reuși

 

accident rutier din cauza ta

stop cardiac în plină sănătate

sinucidere din melancolie

 

pedepsitorul personalității

aducătorul deșertului

făcătorul de vid

 

9-11-14

s-a ivit din același

principiu al subiectivității

mântuirea lumii

 

starea staționară

neagă stare inițială

menținând revenirea în univers

 

ce e fals și ce e adevărat

poartă asupra

îmbinării și diviziunii

 

rugămintea este o rostire

dar nu e nici

adevărată nici falsă

 

niciun om nu e alb

orice om este alb

există un om alb

 

în cele ce nu sunt neîncetat în act

există deopotrivă posibilitatea

de a fi și a nu fi

 

este necesar ca

existentul să fie când este

inexistentul să nu fie când nu este

 

nefericirea necesară

unității omului

cu Dumnezeu

 

participând la adevăr

este un moment

al ideii divine

 

râul curge în ocean

cu apa tulburată

de relele elefanților

 

bătut cu bice de fulgere

cerul plânge

cu stelele stinse

 

în cingătoare de fulgere

șirag de păsări albe

norul elefant pe cer

 

10-11-14

de-ai fi unul din dușmanii mei

încetează de a mai fi

în fața cenușii mele

 

publicul trezit

din nebunie îi va face

pe cei puternici să roșească

 

versurile exilatului din Tomis

ca unele fraze ale lui Platon

ca Dieu est en nous de Ronsard

 

din veritate în veritate

puteți merge până la Dumnezeu

care este veritatea verităților

 

sălbăticia plebeiană

și infamia curtenilor

își găsesc justificare în religie

 

devenirea neidentică

a identicului și devenirea

identică a neidenticului

 

din aparența colorată a sensibilului dincoace

și din noaptea goală a surasensibilului dincolo

conștiința pășește în ziua spirituală a prezentului

 

legea inimii se găsește

în ființa pentru sine

a conștiinței

 

11-11-14

în capul universului

sabei sarmați își duc izvorul

să-și potolească setea

 

nu culcuș în iarbă

nu umbră de măslin

alungat și din râpă

 

o aduc din orășelul din vale

dar nu pot să-i pomenesc

numele că aude căprița

 

să nu îndrăznești să uiți

fiecare din noi e Cristos

toți suntem răstigniți

 

acest individ singular

nu are decât valoarea

umbrei ideale

 

umbră lipsită de sânge

lege a slăbiciunii și întunericului

lege a zilei și a forței

 

principiul asuprit al ruinei

și al distrugerii apare la lumină

și este ceea ce are valoare

 

12-11-14

separarea fenomenelor

nu prin foc ci prin spirit

un sort de foc divin

 

în urma unui accident

Dumnezeu a pierdut omnisciența

și o reface prin știința umanității

 

procesul universal al lumii ar fi reprezentat

printr-un singur imens sistem de

ecuații diferențiale simultane

 

falanga în șiruri

arcașii prăștiași

să tragă în barbari

 

nu mai putea rosti niciun cuvânt

făcea semne unora și altora

capul sus semne din ochi

 

spațiile dintre elefanți

spaima călăreților

pedestrași călcați în picioare

 

a vorbi frumos despre Homer

e putere divină

care te pune în mișcare

 

zvonuri false

zvonuri adevărate

mai ales în război

 

în timpul mulsului

nu se grăiește nu se cântă

nu se rostesc măscări

 

concordatio complexatio

explicatio via negativa

coincidența contrariilor

 

sărăcia umilința pocăința

nu carne nu vin nu căsătorie

numai Tatăl nostru

 

au accentuat dualismul

sporind rolul

diavolului

 

străin predicator vrăjitor

rezistență persecuție triumf

tu însuți te-ai fi convertit

 

grecii începutul filosofiei

Hegel desăvârșirea

azi descompunerea

 

un gol al persoanei

o existență întâmplătoare

o mișcare lipsită de esență

 

lumea înstrăinării

eterul conștiinței pure

conștiința în două lumi

 

13-11-14

curtezana merge încetișor

femeia de neam speriată

servitoarea cu pași repezi

 

clinchetul bijuteriilor

alifii parfumate

vânt cu poala veșmintelor

 

depresia femeilor

când își văd iubitul

mergând alene

 

întruparea femeilor

celeste sub blestem

ori pentru a avea urmași

 

chemarea înapoi

cămara tainei

slava fecioriei

 

*

înțelegătoare scară

de taină cerului

gândind pogorând

 

gura ta cea de gând

tăcerea ta cea de gând

în luarea aminte

 

norule în chipul

porfirei porfirei

umbrește acea fierbințeală

 

sfat nespus

zid nezidit

brazdă nearată

 

văzând naștere străină

ne înstrăinăm de lume

mutându-ne mintea în cer

 

leproși curățați

diavoli sugrumați

credincioși împărați

 

ieșirea din ascundere

este ieșirea la iveală

în starea de neascundere

 

*

fie că trăiesc

fie că mor

eu nu sunt Osiris

 

nu spun să facem risipă de bani

și să construim atâtea trireme

pentru a ne păzi pe noi înșine

 

cei ce nu pedepsesc pe nelegiuiți

să nu aducă sacrificii

ofrandele lor să nu fie primite

 

i-a prins la o primejdie sigură

cu toate că sacrificiile s-au arătat

neprielnice și auspiciile funeste

 

*

în interiorul culturii

gândirea a apărut

ca o latură a înstrăinării

 

religia ne-a apărut conștiință nefericită

conștiința pură este înstrăinată de conștiința reală

esența este înstrăinată de existența ei

 

*

neispitire de nuntă

munte netăiat

pântecele tău m-a înnoit

 

roua pe lână focul pe rug

cuvântul cel dintru început

trecut-a umbra legii

 

din tine s-a închipuit

precum suntem noi

cel neîmpărtășit de chip

 

cel ce ține toate

numai cu voia

în brațele tale ca un om se ține

 

pruncul tău cu mâna sa

a cercetat vizuina cea

pierzătoare de suflete a aspidelor

 

din muntele netăiat

s-a tăiat piatra

cea din capul unghiului

 

nor luminos

al apei celei vii

ai plouat pe Hristos

 

îndoit în fire nu în fețe

Dumnezeu desăvârșit

om desăvârșit

 

Isaia dănțuiește

văzând născut din tine

pe Dumnezeu și omul

 

*

14-11-14

inima pământului

inimă fără vină

inima cuvântului

 

ajută-mă să zidesc

în negrăita fire

din depănarea litaniei

 

bunăvoința de rouă

trandafirul cel plâns

al întoarcerii de taină

 

ascetică neprihănire

nemărginirea desăvârșirii

cu trup de nestricăciune

 

*

este de prisos ori nu

îndemnul oracolului din Delhi

cunoaște-te pe tine însuți

 

contingentul semnifică

ceea ce nu este

dar poate să se ivească

 

Socrate este viețuitor

omul este viețuitor

în chip întâmplător viețuitor

 

tot ce se petrece în univers

este o dovadă că există

o providență divină

 

15-11-14

ne-am înțeles să ia cuvântul întâi cel mai bătrân

și apoi ceilalți după vârstă

cel mai tânăr era Demostene

 

omul acesta în care totul este vândut

chiar și glasul simte dezgust

și disprețuiește venalitatea noastră

 

aceaastă ființă fioroasă începu să bolborosească

mort de frică un exordiu obscur

fără să mai poată găsi șirul cuvintelor

 

când ne întorceam acasă din ambasadă

vorbi cu fiecare dintre noi

într-un chip neașteptat de politicos

 

nu știusem ce înțeles au cuvintele

de om imposibil de înțeles de cameleon

m-a făcut să înțeleg viclenia sub toate formele

 

unuia îi promitea să-i înlesnească un împrumut

altuia să-l facă strateg

pe mine mă fericea pentru talent

 

fu cel dintâi care ne lăudă și jură

în fața consiliului că el felicită cetatea

că a trimis în ambasadă asemenea oameni

 

legiuitorul îndepărtează de la

purificarea lustrală din agora

pe cel ce refuxă serviciul militar

 

pe cel lipsit de curaj și pe dezertor

și nu-i permite să fie încoronat

și nici să ia parte la sacrificiile publice

 

iar tu chemi în orchestră

pe timpul reprezentării tragediilor

pe cel ce a prădat dușmanilor templele

 

atenieni țineți seama de lucrurile pe care vi le-am spus

și de acelea pe care nu vi le-am spus și prin votul vostru

sprijiniți dreptatea și interesul statului

 

*

Bharata

semnificațiile pătrund în auditori cu ajutorul

interpretării verbale gestuale și temperamentale

oh toate lucrurile s-au pătruns de acest miraj

 

starea emotivă stârnită de un înțeles aflat

în armonie cu sufletul pătrunde trupul

precum focul în lemnul uscat

 

mânie față încruntată față schimonosită de

de furie buze mușcate mâini lovite una

de alta și brațe amenințătoare

 

frica aparține femeilor și caracterelor inferioare

provenind din vinovăție față de superiori

fiare sălbatice și codri pustii

 

vederea elefanților sau șerpilor

amenințările vremea rea

noaptea întunecoasă auzirea bufniței

 

se va interpreta prin tremurul mâinilor

și picioarelor zvâcnetul inimii în măruntaie

gura uscată umezirea buzelor cu limba

 

sila trebuie subliniată prin acoperirea nasului

crisparea membrelor corpului

stinghereală și junghi la inimă

 

omul dezolat are ochii scăldați în lacrimi

chipul și ochii jalnici de oftat

stând ca yoghinul adâncit în meditație

 

omul suspicios are membrele tremurătoare

capul aplecat privește într-o parte și în alta

are limba scoasă și atârnând chipul pământiu

 

invidia se ivește la vederea norocului

prosperității inteligenței și exuberanței

jocurilor și desfătărilor altora

 

beția este moderată ușoară și josnică

unii bețivi cântă unii plâng unii râd

unii spun vorbe urâte alții dorm

 

grija se va interpreta prin suspine

răsuflare anevoioasă zbuciumul

gol în inimă neglijarea curățeniei neliniște

 

descumpănirea se naște din nenorocire

vătămare frică amintirea unei vechi dușmănii

se va interpreta prin tulburarea tuturor simțurilor

 

mulțumirea  înseamnă a te bucura de toate cele

de ascultat gustat pipăit văzut sau mirosit

ori întâlnite în cale și a nu te întrista de cele nedobândite

 

rușinarea se va reprezenta prin acoperirea feței

scrijelarea pământului roaderea unghiilor

pipăirea veșmintelor sau inelului

 

omul ce purcede la fapte nesăbuite

ca omorul sau vătămarea din lipsa de judecată

trebuie socotiți irascibili de către cei înțelepți

 

bucuria bărbaților se naște la atingerea celor de neatins

dobândirea averii sau reunirea cu cei dragi

ca și la împlinirea dorinței inimii lor

 

panica provine din semne rele rafale de vânt

ploaie foc elefanți turbați auzirea veștilor

bune sau rele atac al dușmanilor

 

aroganța provine din suveranitate

neam nobil frumusețe tinerețe

erudiție forță îmbogățire

 

se va interpreta prin iritare

dispreț dezaprobare nerăspundere

la întrebări și neacceptarea discuției

 

priviri peste umăr mișcări în toate părțile

ridiculizare vorbe jignitoare neascultarea superiorilor

și luarea lor în derâdere întreruperea vorbelor altora

 

disperarea la pesonaje de tip superior se va reda prin

căutarea unor tovarăși născocirea unui mijloc de scăpare

pierderea rigorii mintea dusă respirația anevoioasă

 

la cele de tip inferior prin alergare într-o parte și în alta

privirea împrejur gura uscată umezirea colțurilor gurii

somnolență respirație anevoioasă cugetare

 

visarea apare din scufundarea în somn desfătări senzuale

sau rătăcirea minții se va reprezenta cu ochii închiși

letargia simțurilor și vorbit în somn

 

resentimentul apare la bărbați energici

când sunt jigniți prin cei ce le sunt superiori

prin învățătură vitejie sau putere

 

disimularea întemeiată pe frică

se naște din fățărnicie înșelătorie se va reprezenta

prin dseconsiderare și vorbe în doi peri

 

violența apare când un hoț e prins furând

sau ca urmare a ofensei regelui interpretarea ei

se va face prin ucidere întemnițare lovire amenințare

 

certitudinea oamenilor se naște din înțelegerea

sensului feluritelor scripturi sau științe

interpretarea se va face prin instruirea discipolilor

 

otrăvirea slăbiciune tremurat arsuri

horcăit spume la gură prăbușirea

umerilor paralizia moartea

 

chibzuirea provine din îndoială cântărirea argumentelor

discuții în contradictoriu se va interpreta

prin ipoteze interogții deiberare planuri secrete

 

judecăți contrare cu privire la lucruri contrare

înțelepciunea e ceva bun

înțelepciunea e ceva rău

 

 

 

 

Comments are closed.

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi [&hellip

Comments Off on Cuvânt și Iubire

Follow Me!

Follow Me! Follow Me! Follow Me! Follow Me!
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Ultimele Comentarii