Harry Ross: Versuri

11 Jul 2016 by admin, Comments Off on Harry Ross: Versuri

Imagini pentru pictura clasica din israel a poetului harry ross

Nu râdeţi

 

 

Nu râdeţi cu voce tare

De-ale mele poezii

Le-am extras de prin sertare

Doar pentru o zi

 

De vor trăi însă o lună

Şi  altele mai apoi

Meritau a fi scrise

Pentru tine,  pentru voi

 

 

Am rămas aici

 

Am rămas aici

unde n-am rădăcini

nici părinţi,

nici amici,

doar steaua lui David

ca şi sulul strămoşesc

pe care  scrisă-i istoria

de la geneză, până acum…

Trăiesc  un vis?

da, şi încă unul măreţ

atâtea-mi lipsesc

după atâtea tânjesc

dar glia mă ţine în loc

şi jurământul de a nu fi-n veci

supus altuia,

în bătaie de joc.

 

 

Istoria

 

 

Am clădit turnuri de dovezi

Am săpat adâncuri pentru a scoate la lumină

Palate, unelte, aşezări omeneşti

Am fost aici stăpâni de mii de ani

Până la împrăştiere.

Cu sânge am plătit fiecare petec de pământ

Acum alţii îl revendică

Locul şi ţara şi mitul strămoşesc

 

Istoria e vie şi moartă în acelaşi timp

Ne luptăm cu umbrele trecutului

Dar şi cu monştrii  zilei de azi

Care-s vii şi poartă  la brâu

Gloanţe sinucigaşe

Ca niciunul din noi

Să nu rămână viu.

 

Neamul evreiesc e puternic

Aşa a fost din faşe

Rămâne-va în veci

 

 

De ce?

 

 

De ce nu lăsăm aripile

Să crească?

Picioarele să se odihnească

După nesfîrşite marşuri

Prin istoria bătută de furtuni

 

Gândurile caută

Zările  luminii

Şi porţile spre o eră nouă

 

Avem nevoie de aripi

Să ne înălţăm pe piscuri de clarviziune

Să ne întâlnim cu Domnul,

Să fim deasupra tuturor

Nimicniciilor  terestre

 

Doar înălţimile ne pot salva

De ţintele duşmane

Atât de multe,

Atât de otrăvite.

 

 

Trenul vieţii

 

 

Aşa mi se pare viaţa:

o lungă călătorie

din gară în gară.

cu opriri fugare,

zdruncinături fără încetare

şi reporniri amare

Trenul nu urcă mereu

şi nici nu coboară într-una

iar noi privim afară

spre o nouă gară

mai primitoare, mai ademenitoare

Ni se oferă însă adesea

una pustie,

alta murdară,

uneori prost luminată

în care orbecăim exact ca-n viaţă

Trenul pufăie şi se arată voios

De parcă ne-ar duce în locul cel mai frumos

Îi place să fie în veşnică mişcare

Şi noi la fel

Totuşi vine,  pe neaşteptate,

o gară finală, cu lume, fanfară, flori

şi lacrimi de întristare

tu numai cobori, alţii te duc

unde rămîi, pentru totdeauna,

singur cuc

 

 

Închinare pietrelor

 

 

Mă închin pietrelor

pentru că nu-şi schimbă faţa

nici vorba, nici gândul

sunt mereu aceleaşi,

mai ciobite pe la colţuri,

mai netede în creştet,

bătute de vânturi şi  ploi

statornice, neclinitite –

simboluri ale naturii

mult prea iubite.

 

Pietrele nu trăiesc niciun sentiment

nu cer, nu plîng, nu dăruiesc

totuşi le iubim,

şi le ocrotim

prefăcîndu-le în monumente

pentru alte ere

 

Un zid cum nu este altul

clădit din pietre şi lacrimi

din rugăciuni şi chemări

stă mărturie  unui crez

că ele, pietrele-s create de mîna Domnului,

stând la temelia aspiraţiilor noastre

spre eternitate

 

Omul e om

 

iubindu-i pe alţii

pe sine se adoră

sinelui se închină

şi nimic nu-l clinteşte

din crezul acesta sfânt

 

 

E dureros

 

E dureros, dar vine o clipă

când trebuie să ne delimităm

de ce a fost şi ce este

de ce vom fi, când nu vom fi

facem un bilanţ

şi acceptăm că viaţa s-a oprit

calm sau tulburat

oricum, e păcat.

Recunoaştem cu umilinţă

că am fost cândva o fiinţă

plină de viaţă, curaj şi dărnicie,

încărcată cu  doruri,

dar toate astea nu sunt destule

să rămâi  nemuritor.

Zici: nu-i nimic,

voi petrece dincolo

într-o linişte solemnă

altă viaţă, fără zbucium

fără vise, dormind

nesocotind

de e zi ori e noapte

ce clevetesc  vecinii în şoapte

de  urzesc mici războaie

sau incendii pustiitoare.

Să fie ce-o fi,

Zic tuturor adio!

chiar şi frumoaselor dansatoare ale

Carnavalului de la Rio…

 

 

Harry  ROSS

Israel

 

Comments are closed.

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi [&hellip

Comments Off on Cuvânt și Iubire

Follow Me!

Follow Me! Follow Me! Follow Me! Follow Me!
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Ultimele Comentarii