LA PROMESSE DU BONHEUR – Colocviile de Marți

8 Mar 2017 by admin, Comments Off on LA PROMESSE DU BONHEUR – Colocviile de Marți

LA PROMESSE DU  BONHEUR 

 

 

Colocviile de Marți

Marți 28 martie  2017, 5 pm, Calderon 39.

 Anul VIII, nr. 3 (89). 

 

            Tema:   FERICIRE  STENDHAL

Memento martie:  200 n Arany Janos –  175 m Stendhal – 100 n Dinu Lipatti – 100 n Dimitrie Stelaru

 

În program:

 

Solo pian Viniciu Moroianu: muzică inspirată, compusă de Dinu Lipatti

 

Întâlnire cu Adina Cezar

 

Recital:  Ștefan  Opreanu

 

Intervenții:

 

Silvia Cinca: La Europa Liberă

George Anca: Fericire Beyle

Mircea Coloșenco: De la Dimitrie Stelaru la Nichita Stănescu

Valentina Bilcea: Haret-Paris-București

Nicolae Drăgulănescu: Abu Dhabi noaptea și înapoi

Iulia Rășcanu: Mumbay-Elephanta-Doctorat

 

Teatru de Poezie: Puși Dinulescu, Florin Costinescu, Gheorghe Dănilă, Gabriela Tănase, Vali Pena, Doina Ghițescu

 

Lansare de carte

 

Silvia Zabarcencu: nicăieri  în  orașul acesta, roman, Ed. Mantaua lui Gogol, 2016

 

 

Coordonator: Dr. George Anca

 

LE BEYLISME  DU  STENDHAL

 De tempérament timide et romanesque, souffrant de l’hypocrisie de la société de son temps, il invente pour lui-même une «méthode pratique du bonheur», le beylisme.

Ses romans de formation Le Rouge et le Noir (1830), La Chartreuse de Parme (1839) et Lucien Leuwen (inachevé) ont fait de lui, aux côtés de Balzac, Hugo, Flaubert ou Zola, un des grands représentants du roman français au XIXe siècle.

Stendhal se définit lui-même par le terme beylisme, le 17 mars 1811, écrivant dans son journal à propos d’un ami qui deviendra maire de Grenoble.

  • Presque tous les malheurs de la vie viennent des fausses idées que nous avons sur ce qui nous arrive. Connaître à fond les hommes, juger sainement des événements, est donc un grand pas vers le bonheur.

    •   La beauté n’est que la promesse du bonheur.
  • La politique au milieu des intérêts d’imagination, c’est un coup de pistolet au milieu d’un concert.  
  • Les Russes copient les moeurs françaises, mais toujours à cinquante ans de distance.
  • Le goût de la liberté, la mode et le culte du bonheur du plus grand nombre, dont le XIXe siècle s’est entiché, n’étaient à ses yeux qu’une hérésie qui passera comme les autres.
  • Les plaisirs et les soins de l’ambition la plus heureuse, même du pouvoir sans bornes, ne sont rien auprès du bonheur intime que donnent les relations de tendresse et d’amour. Je suis homme avant d’être prince, et, quand j’ai le bonheur d’aimer, ma maîtresse s’adresse à l’homme et non au prince.

DIMITRIE GRAMA

 

Dialoguri

 

…mi-ai spus;

ramai cu mine astazi

si maine daca poti, ramai

 

mi-ai spus;

ramai aici

pina cand lumea

va uita de noi….

 

mi-ai spus;

ramai aici cu mine

doar pina cand,

rand pe rand,

toate amintirile

vor muri

 

mi-ai spus;

ramai aici pina cand

din intuneric

se face lumina

si din lumina

petece de suflet

petece de patima

petece de suferinta

si

petece de fericire

se vor naste.

…si noi vom fi

acolo poate inca

impreuna

acolo unde

intunericu-i lumina

si lumina, amintiri

si eu

si tu

si tu

si eu

si nimic altceva.

DG, Martie 2017

 

 

 Draga Viorel,

Mass-media mondiala este incompetenta, slab pregatita social-istoric si politic, deoarece educatia actuala a jurnalistilor este slaba, desecrabila!

Ideea utopica socialism=democratie, intuneca mintile acestor nevoiasi intectuali.

Sunt virusi care au inundat lumea moderna cu boala superficialitatii, boala incompetentei, boala minciunii si cea a coruptiei. Boala Imoralitatii bantuie asa-zisa “presa libera”.

O gramnada de idioti expun, zi-de-zi, maselor indoctrinate si tembelizate deja, opinii personale bazate pe informatii frauduloase si minciuni gogonate. Toate aceste rahaturi sunt platite de cei care vor sa ne readuca la socialism si comunism (Obama& Clinton)

Trump si Putin nu vor comunism, primul fiind prototipul imperialistului si al doilea pentru ca stie ca socialismul si comunismul sunt esecuri utopice!

Obanma, cel mai demagog politician din ultimii 100 de ani ai lumii libere, a creat doar conflicte si tragedii in cei opt ani de putere ingaduita nerational si necritic de toata omenirea si vad ca si acum cand a cazut de la putere si cand ar trebui sa dea socoteala pentru tragediile create in Siria si Orientul Mijlociu  si in alte parti ale lumii, Oamenii Masina, idiotii umanitatii, continua sa-l ridice in slavi!

Dar la ce te poti astepta? Eseele mele “Omul Masina”, conclud, si pe buna dreptate ca doar o mica parte din omenire are o Constiinta proprie. Poate 15-20%? In rest, orbi si sclavi ai indolentei, sclavi ai nepasarii, lenei si, mai ales, sclavi ai prostie!

Al tau,

Dimitrie

NICOLETA  PAPP

Valeriu Sepi expune Mitologii personale la Sala Constantin Brâncuși de la Palatul Parlamentului

Valeriu Sepi, percuționist și design-er la Phoenix, revine în țară relativ recent după douăzeci și doi de ani de locuit în Singapore pentru a expune în România.

Absolvent al facultății de arte din Timișoara, unde a studiat în principal cu Leon Vreme, se alătură formației Phoenix. Valeriu Sepi realizează design-ul celor mai importante discuri și își creează propriul instrument de percuție, unic în muzica rock: caprele.

Expoziția Mitologii personale de la Sala Constantin Brâncuși, Palatul Parlamentului, vine în continuarea celei cu același titlu de la Muzeul de Artă din Timișoara. Cu toate acestea, o parte dintre lucrările de acum vor fi diferite, unele nemaifiind expuse, altele fiind concepute special pentru spațiul vast al sălii. Bacanala, având dimensiuni de 3/ 8 metri, realizată în acest an, va fi expusă acum și un se știe când se va mai găsi o sală suficient de vastă pentru a o găzdui.

Lucrările au fost realizate în ultimii opt ani pe trei continente: în Brazilia Resurecţia, în Singapore Geneza, iar în România Bacanala, reprezentând „o reintegrare a vieții satului în timpul culesului și o paralelă între bacanala balcanică și ciclul anotimpurilor la care am asistat din postura de copil de după război la Valcani” (Valeriu Sepi).

Demersul lui Valeriu Sepi trasează o relație între mitologie, hermeneutică, estetică și experiență personală astfel că lucrările sale se prezintă ca o colaborare fericită între o cunoaştere de factură ştiinţifică şi cea artistică, pentru că într-un singur plan găsim şi ceea ce numim cunoaştere în sensul adevărat al cuvântului şi ceea ce înseamnă acţiune determinată de desen ca dinamică, tensiune, mișcare și vibrație.

Ceea ce l-a preocupat întotdeauna pe Sepi a fost desenul prin ceea ce înseamnă acesta cu adevărat pentru că la fel ca omul, nici desenul nu poate atinge perfecțiunea, dar se poate apropia de ea tocmai prin punerea în valoare a imperfecțiunilor. Atunci când desenează el se luptă cu desenul, cu linia aceea care vine din sine și merge înspre sine.

În cei cincizeci de ani de activitate Valeriu Sepi se remarcă în primul rând ca un artist vizual, dar este în acelaşi timp design-er, muralist, inginer, muzician, actor, coregraf și profesor de desen în România, Germania, Singapore, Brazilia, Australia, Indonezia, Malaezia, Thailanda, Nepal, locuri unde a expus și unde lucrările sale se găsesc în muzee, galerii și colecții particulare. În România rămâne o legendă prin prezența sa în componența trupei Pheonix ca designer al coperților celor mai importante discuri și „căprar” (percuționist la capre).

Expoziția Mitologii personale de la Sala Constantin Brâncuși, Palatul Parlamentului, va fi vernisată joi 9 martie, ora 18. În deschidere, despre lucrări va vorbi artistul, iar alături de acesta se vor afla Ilie Stepan și Horea Crișovan vor susține un recital de chitară.

Expoziția rămâne deschisă până în 30 martie.

Nicoleta Papp

EUGEN  EVU

 

Codex Aurea Alexandria

Sau Oratio subcuantica

Penultim romantica


 

Poezi-m-aș și n-am cui

Preludi-m-aș Marelui

Daimon Anonimului

Prin Diaspore Hai Hui


 

Noesind Dumenzeimii

Noimei HermenOmenimii

Să ne primenim prin Spațiul

Timp Ubicuu den Horațiu

și să ne-ncîntăm prin Arte

Religare cum Socrate

Eresmon Endimion

La Armindeni transilvan

Sanctuaric Saurian

Patria să nu mai doară
Radiestezică fecioară

Din Rexpublica lui Dor

Consîngeano cu Amor

 

Bis

Anco Surioaro…

Poezi-m-aș și n-am cui


Preludi-m-aș Marelui


Daimon- Anonimului


Prin Diaspore Hai Hui


 

Surioară Anca Bianca

Gelozind cum Radu Stanca…

Nu ca doi Ciorani

…La Anul și mai mulți Ani !


Eugen Evu

SILVIA  ZABARCENCU – GEORGE ANCA

 

Bună seara, domnule George Anca,

 

Îndrăznesc să vă întreb:

 

Până la urmă, scepticii ori cei convinși de interdicția veterotestamentară de a crede în zodii, dacă dau atenție ( cu precauție, din amuzament, dar impresionați de portretele alcătuite- în cazul meu, Săgetătorul) deci, dacă dau atenție caracterizărilor, predicțiilor astrologice sunt ridicoli, desueți,…păcătoși ? Dumneavoastră, care ați pătruns tainele obârșiilor Luminii îngăduite nouă, ce credeți?

 

Mulțumesc,

 

Silvia Z.

G.A.: Zodiile-dodiile, că n-or fi ele iele, îmi dau motivație de-acum cam în amintire, dacă nu le-oi fi amneziat. Ca berbec, de copil, am călărit berbecul meu Țâncu. M-am luat cu o Capră, coarne afine. Un Săgetător pater fu Tudor Opriș. Grația D-stră unduie Ondină-Dulcinee-Urvashi. Anii din India m-au împins chiromant – se dădeau în vânt femeile, aproape tremurau. O, tempi…

S. Z.: În prezentul continuu tremurul nu contenește; tremură plopii, tremură neștiutoare și curiozitatea care a dat fuga pe google să afle cine a fost Urvași. Oh, și a aflat …!  și și-a tot privit ultimul chip în oglinda undei până când afina Capră a tulburat neclintirea și oglinda se învîrteji-ntr-un anafor protector…

Să vă fie ziua bucurie !

Cuvinte GRELE…

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie:
Scapă cît mai iute de masonerie!

Numai neamuri proaste, şmecheri, impostori
Toţi sînt Mari Maeştri (în a trage sfori).

Poartă şorţ, galoane şi-alte tinichele
Plini de semne sacre şi de lanţuri grele.

Ei se trag, cu toţii, din Hiram Abif
Ziditori de temple, scrişi în catastif.

Sînt colegi cu Mozart, Franklin, Casanova
Şi cu manelistul Jean de la Craiova.

Şi cu Fulgerică, zis şi Bragadel
Care face-n spume bere caramel.

Ce solemnitate! Şi ce jurăminte!
Toţi sînt Fraţi de Ordin şi de lucruri sfinte!

Plini de importanţă, nimeni nu-i ca ei
Au ceva din puiul rumen, cu mujdei.

E o stare bună, de suficienţă
Ei au luat caimacul, merg doar la esenţă.

Peste tot au oameni, siguri, la butoane
Ei adoră, zilnic, altfel de icoane.

Dumnezeu le este ,,Mare Arhitect”
Temple – nu Biserici, ce vreţi mai direct?

Cui jură credinţă, lăcrimînd pios?
Forţelor oculte, nu şi lui Hristos.

Toţi vor să parvină, brusc, pe scurtătură
Ei vor să răstoarne legile-n natură.

Funcţii şi onoruri aprig sînt vînate
Prostul avansează doar pentru că-i Frate.

Eu cunosc prea bine lumea de ocară
A masoneriei de la noi din ţară.

N-are idealuri, ci doar interese
Intrigă, şi bîrfă, lupte tot mai dese.

Primitivi sînt unii, n-au nici o valoare
Nu ştiu nici să scrie, hoţi de drumul mare

Interlopi cu ştate vechi în puşcărie
Şi-au găsit refugiul în masonerie

Ocoliţi de Lege, fiindcă ei sînt fraţi
Chiar cu cei mai vajnici dintre magistraţi.

 

Iar de la o vreme, după cum se ştie
Şi muieri fac parte din masonerie.

Doamne, ce ridicol! Şi ce degradare!
Le priveşte lumea ca pe vrăjitoare.

Sînt femei cu barbă şi cu voce groasă
Nu au altă treabă? N-au copii acasă?

Au schimbat şi şorţul de bucătărie
C-un şorţ geometric, de masonerie.

Ele joacă rolul unor amazoane
N-au feminitate – doar nişte şabloane.

Lume subterană e masoneria
Şubredă ca fumul şi butaforia.

N-au zidit o casă toţi aceşti ,,zidari”
Ei, de trei milenii, sînt doar panglicari

Ritualuri false, ce s-au perimat
Ca o operetă într-un bîlci uitat.

Noi s-avem în viaţă doar un etalon:
Împăratul Lumii nu a fost mason.

Templul Lui slujiţi-l, nu un zid surpat
Mai e timp să puneţi capăt la păcat…

Corneliu Vadim Tudor
Pamflet scris sîmbătă, 13 septembrie 2014, de Sf. Corneliu Sutaşul

 

 EXCLUSIVITATE ROMÂNIA LIBERĂ.


Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a turnat la Securitate sub numele de cod ”Manole” |


DOCUMENTE. FOTO+VIDEO


de Catalin Prisacariu, Petru Zoltan , 07 martie 2017 – stire actualizata la ora 09:34, 07 martie 2017


Manole“. „Sursa Manole“. Sub acest nume de cod s-a ascuns, înainte de 1989, actualul guvernator al Băncii Naționale a României. Se afla în evidențele UM 0195, adică sub controlul Contraspionajului Extern din Centrala de Informații Externe. 


Turnătoriile sursei „Manole“ vizau, în special, diplomați străini de la București, cu care Mugur Isărescu avea contacte constante. Iar dintre diplomați, cel mai des întâlniți erau cei americani și britanici. Nici colegii lui Isărescu de la Institutul de Economie Mondială nu scăpau de „notele“ pe care actualul guvernator BNR le trimitea Unității Militare 0195.

Referitor la materialul publicat astăzi, în cotidianul „România Liberă”, despre dl. Mugur ISĂRESCU, guvernatorul Băncii Naţionale a României, facem următoarele precizări: Documentele publicate au fost studiate la sala de lectură a C.N.S.A.S. de către cercetători acreditaţi în condiţiile legii. În privinţa verificării domnului Mugur ISĂRESCU, la data de 21.05.2002 Colegiul C.N.S.A.S. a emis Decizia nr. 40 de neapartenenţă/ necolaborare cu Securitatea ca poliţie politică. Documentele invocate de cotidianul „România Liberăau fost transferate către arhiva C.N.S.A.S. după intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008. Ca urmare a schimbării cadrului legal de funcţionare a C.N.S.A.S., prin O.U.G. nr. 24/2008, reverificarea domnului Mugur ISĂRESCU nu mai este posibilă în condiţiile legii”, conform comunicatului CNSAS, remis redacției. 



În arhivele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) există o secțiune dedicată Institutului de Economie Mondială (IEM). Costin Murgescu, Mugur Isărescu, Eugen Dijmărescu și mulți alți „grei“ ai Finanțelor de după ‚89 au lucrat ani în șir la IEM. Una dintre „sursele“ Securității care semnează multe dintre notele din arhivele CNSAS referitoare la Institutul de Economie Mondială este „Manole“. Alăturând documente din diverse dosare ale fondului IEM, identitatea lui „Manole“ poate fi aflată fără dubiu.

Citește și opinia directorului editorial al RL Sabin Orcan: Securistule! Faza pe documente 
Dezvăluirea de astăzi a ziarului nostru – despre trecutul de turnător al dlui Mugurel Isărescu de la BNR – face parte dintr-o necesară operațiune de curățenie morală a societății în care trăim. La 27 de ani după căderea regimului comunist, declarat în mod oficial un regim criminal, România este încă infestată de foști colaboratori sau agenți ai poliției politice. Decons­pirarea lor, începută în urmă cu un deceniu de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, este departe de a se fi terminat. Motivul este simplu. Oamenii care ne conduc nu vor în ruptul capului să se afle tot adevărul.

Într-o „notă“ din septembrie 1986, sursa „Manole“ vorbește despre un eveniment care i s-a întâmplat chiar lui. Cu această ocazie, „Manole“ își menționează adresa de domiciliu: strada Miron Constantinescu, nr. 33, blocul Z11. Într-un alt document al Securității, datat 1979, aceeași adresă îi este atribuită unui angajat al IEM identificat cu numele real: „Isărescu Constantin Mugurel (…), domiciliat în București, Str. Miron Constantinescu nr. 33, bl. Z11“ (facsimile 1 & 2).

 

Fișă contrainformativă la UM 0195


Nu sunt însă singurele documente care-l leagă pe Mugur Isărescu de sursa „Manole“. Într-un alt document, din mai 1988, „Tov. Dacian“ de la Securitate menționează că „Raportul se exploatează la mapa c.i. (contrainformativă – n.r.) a lui «Manole»“. Despre ce raport e vorba? Pe aceeași primă pagină a documentului citat se explică: „Raport privind desfășurarea combinației de interpunere în cazul cercetătorului științific I.M. Ctin“. Adică Isărescu Mugurel Constantin (facsimil 3).

Iar într-o „FIȘĂ CONTRA-INFORMATIVĂ“ din 1988 a UM 0195 București e pomenit „ISĂRESCU CONSTANTIN-MUGUREL“, membru PCR din 1982 și domiciliat la altă adresă decât cea din strada Miron Constantinescu (de unde s-a mutat cu chirie în 1987, după ce i s-a născut fiul) (facsimil 4).

Dijmărescu, turnat „de bine“ de Isărescu


„Manole“ a fost o sursă de nădejde pentru Securitate. Printre cei turnați dintre colegii de la Institutul de Economie Mondială se numără și Eugen Dijmărescu (de care guvernatorul BNR s-a despărțit profesional acum câteva săptămâni, când Dijmărescu a pierdut funcția de director al Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, controlat de către Banca Națională) (facsimil 5). Ce e drept, Isărescu l-a turnat „de bine“ pe Dijmăresc. Acesta avea „demnitate, patriotism“, „înalte calități moral-politice“, era „membru al BOB – PCR“ și „lector pe linie de partid“.

Tot „aprecieri pozitive“ a furnizat sursa „Manole“ și în cazul „măsurilor de verificare întreprinse în cazul «SOARE»“, conform documentului „SINTEZA“ al UM 0195 din martie 1988 (facsimil 6).

 

Manole“, asmuțit pe „acoperiții“ CIA


„Manole“ era o sursă foarte bună nu doar pentru UM 0195, Contraspionajul Centralei de Informații Externe, ci și pentru UM 0625, Direcția a III-a a Securității, cea care se ocupa de diplomații străini de la București. Într-un plan comun de măsuri al celor două unități militare ale Securității, „Manole“ are rolul de a verifica intențiile lui „Marius“, un diplomat britanic de la București, „suspect ca fiind cadru al serviciului de informații britanic“ (facsimil 7).

Într-un alt document al UM 0195 („NOTĂ de SARCINI pentru dirijarea sursei «MANOLE»“), din 1986, acesta este instruită să spioneze diplomați americani suspectați că ar fi acoperiți ai CIA, dar și un britanic (facsimil 8).

L-a dat în gât și pe Puiu Pașcu, propagandist la „Ștefan Gheorghiu“


Instrucția oferită de Securitate a dat roade: sursa „Manole“ a prestat corespunzător. Din zecile de turnătorii ale lui Isărescu, „România liberă“ prezintă cu documente, doar o parte, toate referitoare la diplomați străini la București sau intermediari ai acestora (facsimile 9 & 10).

Iar într-una din aceste „note“ apare și un actual europarlamentar: „Ioan Mircea Pașcu, cercetător la Institutul de Științe Politice și problema națională de lîngă Academia Ștefan Gheorghiu“. Acesta, ca și „Manole“ și câțiva jurnaliști, participa la un eveniment al ambasadei britanice de la București, descris cu lux de amănunte de turnătorul Isărescu (facsimil 11).

Afacerile lui Isărescu, dezvoltate cu fonduri UE


Guvernatorul Mugur Isărescu deține firma Măr SRL, care gestionează un domeniu viticol întins pe 40 de hectare la Drăgășani, dar și o pensiune construită din fonduri europene. În anul 2011, firma lui Isărescu a solicitat suma de 200.000 euro prin Programul Operațional Regional pentru amenajarea unei pensiuni la Drăgășani, în județul Vâlcea. Banii i-a primit în 2013. Tot cu fonduri europene, firma Măr SRL și-a retehnologizat crama din Drăgășani. Pentru asta, a primit aproximativ 80.000 euro. Vinurile lui Isărescu sunt vândute sub marca „Casa Isărescu“ și au prețuri cuprinse între 24 și 99 lei pe sticlă. În schimb, tarifele la pensiune variază între 200 și 350 lei pe noapte. Conform datelor fiscale, societatea Măr SRL a avut un profit de aproximativ 1,8 milioane lei în perioada 2011-2016.

Institutul de Economie Mondială, oficină a Securității


Pentru o mai bună acoperire a ofiţerilor care urmau să primească misiuni în domeniul securităţii externe, în 1969 a luat fiinţă Institutul de Economie Mondială. Acesta fusese creat iniţial după modelul unei instituţii similare, coordonată de CIA, cu sediul la New York. Institutul românesc, al cărui prim conducător a fost numit savantul Costin Murgescu, iar ca adjunct generalul Gheorghe Marcu, dispunea de un personal format din specialişti şi tineri cercetători de perspectivă, care au primit grade militare, figurând ca ofiţeri DIE detaşaţi. Memorialiştii susţin că „Institutul a stabilit legături cu instituţii similare, inclusiv cu cel din New York, făcând schimb de informaţii şi, foarte important, a obţinut burse, trimiţând la specializare, dar şi la culegerea de informaţii, circa 60-80 de tineri economişti români“ (conform Neagu Cosma, Ion Stănescu, „De la iscoadă la agentul modern în spionajul şi contraspionajul românesc“, Bucureşti, 2001).

 

 Replica lui Isărescu: „Insinuări ale unora care și-au făcut un subiect din persoana mea”


Conform comunicatorilor BNR, „domnul guvernator Mugur Isărescu a clarificat de mult acuzaţiile respective. Ultima dată, în interviul din «Jurnalul Naţional», din luna februarie a.c. Pasajele de mai jos, le puteţi considera răspuns la întrebările dvs.: «Institutul (de Economie Mondială) avea într-adevăr o poziție specială în epocă. De exemplu, avea acces direct la fluxul Reuters, pentru a accesa prețuri, evoluții de cursuri valutare, știri din economia mondială etc. Analizele cercetătorilor pe baza acestor date ajungeau pe canale specializate la instituțiile abilitate, la Ministerul Comerțului, la Guvern, inclusiv pe masa lui Ceaușescu. Având în vedere importanța și destinația acestora, era precizat cu inițiale numele tuturor celor care participau la redactarea materialelor, de la analist la dactilografă. Din acest motiv, probabil, au apărut, și continuă să prezinte interes și astăzi, întrebările legate de activitatea IEM. (…) Când am devenit prim-ministru, am cerut explicit să se analizeze activitatea institutului. Concluzia acelei analize a fost una clară: că nu e vorba de așa ceva! Este adevărat că statutul neconvențional al IEM impunea salariaților o anumită rigoare. Cu atât mai mult, cu cât am avut multe întâlniri în acea perioadă cu cercetători, cu jurnalişti străini, cu diplomați, și am plecat de mai multe ori în străinătate. Desigur, cu acceptul, așa cum era atunci, al instituțiilor statului. Și cu referințe pe care angajații le scriau între ei ca garanții reciproce. Colectivul nostru era foarte unit în jurul personalității academicianului Costin Murgescu. Orice eventuală altă așa-zisă referință nu poate fi decât un prefabricat, așa cum au fost multe pe această temă din 1989 încoace. În 27 de ani, tot ce se făcea acolo a fost verificat și răsverificat. Așa că eventualele insinuări, care pot apărea, nu pot fi decât noi episoade din lunga listă de strădanii de a fi acuzat cu orice preț de către aceeași oameni care şi-au făcut un subiect cotidian din persoana mea.»“

Isărescu l-a acoperit pe Voiculescu


Odată cu prima numire în funcția de guvernator al BNR, Mugur Isărescu a fost numit și în funcția de președinte al Comisiei Guvernamentale pentru identificarea și recuperarea fondurilor deturnate din patrimoniul statului de către Nicolae Ceaușescu și colaboratorii săi. În această calitate, Isărescu l-a audiat pe Dan Voiculescu în legătură cu firma Crescent. Potrivit unui raport prezentat de flux24.ro, procurorii DIICOT și ofițerii SIE care lucrau în această speță suspectau că Dan Voiculescu și-ar fi însușit în decembrie 1989 și 1990 o sumă cuprinsă între 150 și 300 de milioane dolari. De asemenea, anchetatorii afirmau că Voiculescu nu ar putea justifica suma de 230 de milioane dolari folosită de acesta pentru capitalul social a trei firme înfiinţate în anul 1990.

Onestitatea lui Isărescu a fost pusă la îndoială de procurorii DIICOT și ofițerii SIE care lucrau la această speță. Motivul? În timpul audierilor, guvernatorul s-a prefăcut că nu îl cunoaște pe Dan Voiculescu, cu toate că cei doi se știau de mai muți ani și erau apropiați. Cheia relaţiei dintre ei pare a fi Mihai Croitoru, cumnatul lui Mugur Isărescu, pe care Voiculescu şi l-a apropiat făcându-i diverse cadouri, conform procurorilor DIICOT şi ofiţerilor SIE.

 

Între Clubul de la Roma și Grupul Bilderberg


În paralel cu funcția de guvernator al României, Mugur Isărescu a pătruns în mai multe organizații internaționale. În anul 1993 a fost ales membru al Clubului de la Roma și președinte al Asociației Române a Clubului de la Roma. Membrii acestei asociații sunt în mare parte politicieni și diplomați români. În 1998, Isărescu avea să fie ales în funcția de vicepreședinte al Clubului Guvernatorilor băncilor centrale din Balcani, Marea Neagră și Asia Centrală. În anul 2002 avea să devină președintele acestui club select.

Mai mult, Isărescu face parte și din controversatul grup Bilderberg, care reunește cei mai influenți oameni din lume. Liderul grupului Bilderberg, vicontele Etienne Davignon, a fost invitat la București de Mugur Isărescu în anul 2013. Un alt aspect interesant îl reprezintă faptul că Isărescu nu a mai fost inclus pe lista oficială a participanților la reuniunile Grupului Bilderberg, din anii 2015 și 2016.

Acuzat de lipsă de etică academică


Academician și guvernator al BNR, Mugur Isărescu a publicat în 2009 o carte cu 518 pagini, din care 180 de pagini au fost copiate din alte lucrări ale sale. Practica, însă, figurează, imediat după plagiat, pe lista abaterilor prevăzute de legea privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică. Lipsa de etică academică a guvernatorului a fost dezvăluită în exclusivitate de „România liberă“, în ianuarie 2017.

Lucrarea lui Mugur Isărescu se numeşte „Contribuţii teoretice şi practice în domeniul politicilor monetare şi bancare“ şi a apărut în anul 2009, la Editura Academiei Române.

Citește și: Dezvăluire RL. Guvernatorul Băncii Naționale a României, acuzat de lipsă de etică academică: Mugur Isărescu a publicat o carte cu 518 de pagini, din care 180 de pagini sunt copiate din alte trei lucrări ale sale

Într-un volum din 2009, academicianul guvernator al Băncii Naţionale a României a preluat aproape integral, fără a menţiona explicit acest lucru, 180 de pagini din trei volume pe care le publicase în anii anteriori. Practica este considerată lipsită de etică, preluarea cuvânt cu cuvânt a unor lucrări personale anterioare, în lipsa trimiterii directe la sursele originale, figurează imediat după plagiat pe lista abaterilor prevăzute de legea privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică… citește mai departe aici … 


Isărescu, șef la BNR sub toate partidele


Guvernatorul Mugur Isărescu și-a început cariera în august 1971, la scurt timp după ce a absolvit cursurile Facultății de Comerț Exterior din cadrul Academiei de Studii Economice din București. Pentru început a fost angajat ca cercetător științific la Institutul de Economie Mondială. De atunci până în februarie 1990 a obținut toate gradele științifice acordate cercetătorilor. A renunțat la cercetare în martie 1990, când a fost uns în funcția de secretar cu probleme economice și monetare al Ambasadei României la Washington.

Până în septembrie 1990. Atunci, Guvernul României condus de Petre Roman l-a rechemat în țară și l-a numit în funcția de președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României. Un an mai târziu, Parlamentul controlat de Frontul Salvării Naționale (FSN) l-a mandatat pe Isărescu să conducă BNR până în anul 1998.

În decembrie acel an, Mugur Isărescu a primit un nou mandat în fruntea BNR din partea Parlamentului. În acea perioadă, Guvernul era condus de Radu Vasile, iar majoritatea parlamentară era deținută de Convenția Democrată Română (CDR), cu un procent de 61%. Însă, după numai un an, Mugur Isărescu a fost numit în funcția de premier de președintele României Emil Constantinescu. Ulterior, la alegerile prezidențiale din 2000 a candidat pentru funcția de președinte al României ca independent, dar susținut de CDR. Nu a câștigat alegerile, dar s-a reîntors în postul de guvernator al BNR.

Ulterior, Mugur Isărescu a fost reconfirmat în funcție în noiembrie 2004 (sub majoritate PSD), apoi în 2009 (majoritate PDL) și 2014 (majoritate PSD).

 

Guvernatorul, neverificat din oficiu de CNSAS


Deconspirarea poliției politice comuniste și a agenților fostei Securități reprezintă în continuare  un subiect tabu pentru societatea românească. Deși au trecut 27 de ani de la căderea regimului comunist. De exemplu, guvernatorul BNR nu este verificat din oficiu de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), deși deține una dintre cele mai importante funcții în stat. De-a lungul timpului, legiuitorii au avut grijă să protejeze mai multe categorii de funcționari ai statului prin faptul că nu au specificat că trebuie verificați din oficiu de CNSAS. Printre aceștia se află guvernatorul, judecătorii, membri ai Academiei Române, șefii cultelor religioase, revoluționari, etc.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a fost înființat ca urmare a promulgării Legii nr. 187 din 1999, care reglementa accesul la propriul dosar și deconspirarea poliției politice comuniste. Conform acestei legi, persoanele care candidau la funcția de președinte al României erau obligate să dea o declarație autentică, pe propria răspundere, din care să rezulte că au fost sau nu agenți sau colaboratori ai poliței politice comuniste.

La fel se întâmpla și în cazul persoanelor care au fost alese sau numite în demnități și funcții publice. În această categorie intrau: președintele, parlamentarii, membri ai guvernului, secretarii de stat, secretarii generali și adjuncți, prefecții și subprefecții, directorul și adjuncții SRI, SIE, SPP, STS, DGIPI, dar și șefii acestor servicii la nivel județean. Însă, guvernatorul Băncii Naționale a României nu intra în categoria persoanelor care erau verificate din oficiu.

Nici Regulamentul de Organizare și Funcționare al CNSAS, aprobat prin Hotărârea nr.2 din decembrie 2008, nu prevede verificarea din oficiu a guvernatorului.

 

“Corectitudinea politică este o doctrină cultivată de o minoritate delirantă, ilogică,  promovată de mass-media oficială, care sustine ca este posibil să apuci o bucată de căcat de partea curată”. 


Comments are closed.

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi [&hellip

Comments Off on Cuvânt și Iubire

Follow Me!

Follow Me! Follow Me! Follow Me! Follow Me!
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Ultimele Comentarii