Marie Dunningham: Poduri lirice (poeme bilingve)
Marie Dunningham este o asistentă medicală pensionară care a lucrat la Plunket, „una dintre cele mai satisfăcătoare meserii, am folosit experienţa mea de asistenţă medicală, cunoştinţele în dezvoltarea copilului, diferenţele culturale, ca să ajut noile mame”, descrie Marie. Este căsătorită cu un profesor de artă şi au patru copii.
Marie s-a născut în 1938, în Tahunanui, Nelson, în Insula de Sud, şi are o soră geamănă. Ea a urmat 12 ani de şcoală în Blenheim. Marie se descrie astfel: „Sunt o fată de oraş mic, iubesc mediul rural. Am călărit cai, am mers o milă până la şcoală încă de când aveam şase ani. Mama ne-a învăţat pe noi, gemenele, să citim de când aveam patru ani şi jumătate. Iubirea de cărţi a rămas cu mine toată viaţa”. Marie a studiat limba maori pe care o vorbeşte fluent.
Primul ei poem „Mama tricotează”, pe care l-a scris în 1974, a fost publicat în New Zealand Listener. În anii 1990, Marie a participat la un curs susţinut de Cilla McQueen, o bine-cunoscută poetă din Noua Zeelandă. „De la acest curs a venit o parte din impulsul pentru Poeţi în viaţă”, a declarat ea. Întâlnirea cu Keith Thorsen, un cunoscut poet actor, a avut o altă influenţă majoră asupra grupului Poeţi în viaţă. Începând din anul 2000, Marie este un membru constant al grupului Poeți în viață. În ultimul deceniu, Marie şi-a prezentat unele dintre poeziile sale în timpul diferitelor întâlniri de poezie locale, regionale şi naţionale, precum şi la postul de radio „Răpitorii”.
***
Marie Dunningham is a retired Plunket Nurse, “a most fulfilling occupation and I used all my experiences with nursing, child development, cultural differences, helping new mothers”, as Marie described it. She is married to an art teacher, and they have four children.
Marie was born in 1938, in Tahunanui, Nelson, in the South Island, one of twin girls. She completed 12 years of schooling in Blenheim. She commented: ‘I am a small-town girl, love the countryside. I rode horses, walked a mile to school from the time I was six years old. My mother taught us, twins, to read by the time we were four and a half years old. The love of books has stayed with me all my life.’ Marie studied the Maori language and speaks it reasonably fluently.
Her first poem “My Mother Knits” she wrote in 1974, was printed in the New Zealand Listener. In 1990s, Marie attended a workshop course held by Cilla McQueen, a well-known New Zealand poet. “It was from this course that some of the impetus for Live Poets came”, she stated. The appointment of Keith Thorsen, a known performance poet, was the other major influence on the Live Poets group. She has been a regular member of Hawke’s’ Bay Live Poets since 2000. In the last decade, Marie has presented some of her poems during different local, regional and national poetry meetings, and also on Radio Kidnappers.
***
PE VÂRFUL TE MATA, VARA
Pe vârful Te Mata, soarele suge culoarea
din cer până totul deasupra este infinit ceţos alb strălucitor şi iarba pare aur palid.
La umbră, albastrul cerului devine mov.
Acolo, deasupra, undeva nevăzute
ciocârliile ciripesc neîncetat cântecul lor, cântec englezesc.
Pielea arde roz, apoi roşu, rocile de calcar
odată pe fundul rece al mării, dureros
reflectă albul.
Şopârle absorb soarele, dar dispar imediat ce umbrele noastre negre cad.
Trei băieţi pe biciclete
cu timp nelimitat într-o zi fierbinte, la mile distanţă de casă, exploră sălbăticia.
Sălbăticia lor.
Ar putea fi Africa, deşertul australian.
O întreagă lume pentru ei înşişi să învingă şi să stăpânească.
(Decembrie 2015)
ON TE MATA PEAK IN SUMMER
On Te Mata peak, the sun sucks the colour
from the sky till all above is infinite misty bright white
and the grass faded pale gold. In the shadows the sky’s blue turns mauve.
Up there somewhere unseen
skylarks warble their incessant, English song.
Skin burns pink, then red, the limestone rocks
once on the cool sea floor
reflect white painfully.
Skinks soak up the sun but are gone as soon
as our black shadows fall.
Three boys on bikes with
endless time in a hot day, miles from home,
explore this wilderness. Their wilderness.
It could be Africa, the Australian desert.
A whole world to themselves to win and own.
(December 2015)
ANOTIMPURI
Degetele tale sunt petale pe pielea mea
definind că îţi aparţin.
La atingerea ta înfloresc.
Sunt un cireş primăvara.
Fructele mele dulci acrişoare
sunt culese vara.
Toamna, flacără aurie,
ard pentru tine.
Iarna, când mă atingi,
vezi doar primăvara.
(Octombrie 2010)
SEASONS
Your fingers are petals on my skin
defining where I belong to you.
Under your touch I blossom.
I am a cherry tree in spring.
My sweet sour fruit
are plucked in the summer.
In autumn, fiery gold,
I flame for you.
In winter, touching me,
you see only spring.
(October 2010)
NEPOATA (DATÃ SPRE ADOPŢIE)
(Această copilă a fost dată spre adopţie de mică.
După ce şi-a părăsit familia ei adoptivă, a venit să locuiască cu noi pentru 6 luni.
Apoi s-a dus să locuiască cu chirie şi să muncească.)
Astăzi ai venit acasă din sihăstrie
să-ţi revendici cealaltă familie.
Degetele tale, lungi şi uscate, spionează printre
rămăşiţele acestei familii.
„Aş putea face o rochie din asta!
Îmi place acest model de tricotat, atât de ciudat.
Ce sunt astea? Cine este asta?
Ăştia au cunoscut-o pe mama mea?”
Atingând şi absorbind. Fotografii
de familie, cărţi vechi, lucruri pe care
mama ta le-a atins.
Ai petrecut trei ore
stând pe podea
probând noua ta familie
să vezi pe unde ţi se potriveşte.
(Februarie 2005)
GRANDDAUGHTER (ADOPTED OUT)
(This child was adopted out as an infant and came home to live with us for 6 months.
After she left her adopted home to go flatting and go to work)
Today you came home from the wilderness
to claim your other family.
Your fingers, long and dry, pry among
the debris of this family.
“I could make a dress of this!
I love this knitting pattern, so quaint.
What are these? Who is this?
Did they know my mother?”
Touching and absorbing. Family
photos, old books, things your
mother touched.
Three hours you spent,
sitting on the floor,
trying on your new family
to see where it fits.
(ebruary 2005)
