Patriarhul Kiril I al Moscovei şi al întregii Rusii: „Trăim epoca renaşterii religioase”
„În conștiința oamenilor moderni, știința este, adesea, un mit ce ia locul unui idol, în care aceștia cred orbește, la care se închină și căruia i se aduce jertfă, dacă o cere.
Credem că știința va dezlega toate tainele privitoare la cum a fost creată lumea, că ne va spune ce trebuie făcut pentru a trăi o viață fericită, cum să învingi moartea, bolile, suferința, nedreptățile, cum să dezlegi tainele problemelor sufletești.
Dar toate convingerile acestea sunt bazate pe credință oarbă, nu pe rezultatul concret al studiilor științifice. Câteodată, această „credință în știință” devine agresivă și incompatibilă cu înțelegerea celor mulți, deoarece, de cele mai multe ori, folosește un jargon, pretinde și aspiră la universalitate și cere să fie scoasă din zona de critică.
Haideți să nu uităm, totuși, de contribuția majoră pe care a avut-o creștinismul la baza științei și a cercetării, prin intermediul studiilor. Acesta este un aspect pe care îl va recunoaște orice istoric onest.
Religia și știința nu pot evita cu ușurință apariția unor conflicte între ele. Ambele au anumite sfere de manifestare bine determinate, în conformitate cu diferiți vectori. Ambele depun eforturi pentru rezolvarea conflictelor de idei.
Știința răspunde la întrebări precum „Cine”, „Cum?” și „De ce?”, religia răspunde la întrebarea care incumbă finalitatea: „Pentru ce?”
Teologia nu se (re)găsește în limitele de competență ale științei. Sugerarea existenței unei competiții între ele transformă religia și știința în instrumente de propagandă atât anti-știință, cât și anti-religie. Pentru ambele, acest lucru este la fel de dăunător.
Ajungem la cunoașterea completă doar atunci când devenim capabili să studiem același fenomen din puncte de vedere diferite: științific, filosofic, religios, istoric. Să excludem religia din cercul acesta al cunoașterii este o mare greșeală.“
…
„În afara Bisericii, nimic din acestea nu există. Da, există psihologie, psihoterapie-dar sunt doar o încercare de a găsi o soluţie în cadrul sistemului în sine, şi de aceea în mod constant apar greşeli şi eşecuri. În acest sens, Creştinismul a fost şi rămâne în afara concurenţei, pentru că oferă o legătură indestructibilă de comunicare Dumnezeu-Om viu- prin Domnul nostru Iisus Hristos, adevăratul diapazon al umanităţii. Pană în ziua de azi, Evanghelia rămâne cea mai eficientă şi mai scurtă cale de instruire spre fericire, atât pentru individ, cât şi pentru întreaga societate. Principalul obiectiv este de a-l învăţa cum să O citească, nu doar ca pe o carte „ritualică”, ci ca pe una care îl învaţă cum să pătrundă dincolo de simţuri, pentru a înţelege contextul şi, a privi cu atenţie la cei a căror soartă este zugrăvită acolo.”
http://www.totpal.ro/
https://www.academia.edu/
http://romaniamare.info/
https://www.academia.edu/
https://gradinaculecturi.
Material primit de la Dr. Viorel Roman
