Alexandru NEMOIANU: Exemplu de ipocrizie și rea-credință

29 Dec 2017 by m.gurza, Comments Off on Alexandru NEMOIANU: Exemplu de ipocrizie și rea-credință

Vedem de aproape un an tot soiul de cete năucite care #rezist. Întrebați de ce, răspunsul este incoerent sau mai rău. Adevărul este că #rezist deoarece așa li s-a comandat prin Organizațiile Ne-Guvernamentale, finanțate de către demoniacul George Soros, și, cum zicea bătrânul General: ”dacă-i ordin, cu plăcere”.
Din câte pot înțelege motivația acestui # rezist ar fi opoziția față cu anume reforme, ajustări ale legiuirilor privind aplicarea Justiției, mai exact modificarea lor formală și necesară în viată unui Stat. Între altele acești protestări și #rezist comandați , protestează cum că organelor de urmărire penală li s-ar cere “prea multe probe și măsuri procedurale” pentru a pune sub acuzație. În alte cuvinte după acești #rezist, poliția ar trebui să aibă puține probe pentru a pune sub acuzare. Evident este un raționament completamente anapoda. Abuzurile și excesele se comit mai ales acolo unde poliția poate pune sub acuzare cu puține probe sau fără probe. Să ne amintim că în comunism zeci de mii de oameni au fost trimiși în universul concentraționist fără probe, sau cu “probe” obținute prin autoconfesii smulse sub tortură. Mai pe scurt, abuzurile poliției au loc acolo unde regulile de urmărire și probele necesare unei condamnări sunt puține. Acolo unde poliția trebuie să prezinte probe numeroase și a căror validitate poate fi discutată în Curtea de Judecată, acolo abuzurile sunt cu mult mai puține. Deci acest “argument” #rezist este ridicol și în spirit, pentru totalitarism. Dar de fapt ordinul pentru #rezist a fost dat pentru a împiedica eliminarea “statului paralel”, a structurilor care acționează independent de voința corpurilor alese de Popor. Aceste structuri “paralele” sunt cele care îngăduie factorilor din “afară” să controleze România și de aceea aceste cercuri se lupta cu furie să împiedice înlăturarea structurilor paralele pomenite. Acest lucru nu îl înțelege masa #rezist, ”imbecilii utili”. În referință cu acest fapt se conturează o manifestare de o ipocrizie și necinste sufletească absolut uluitoare. Mai înainte de a oferi exemplul de ipocrizie și rea-credință făgăduit mă voi referi la manifestarea unei reprezentante al unui “partid” nou apărut, spre nenorocirea tării, partid despre care voi vorbi puțin mai jos. Acea femeie, încinsă și înfocată de iureșul #rezist, a apărut cu un afiș pe care scria, ”La nevoie dăm foc țării”. La ce nevoie se va fi referit incintată persoana nu știu. Dar un asemenea “apel”, îndemn deschis la violență și sediție (răscoală) nu poate fi tolerat. Personal sunt absolut uluit, la limita indignării, de modul în care actuala administrație tolerează asemenea manifestări. Acesta nu este semn de toleranță, este semn de slăbiciune iresponsabilă. Iar cu aceasta voi oferi exemplul promis.
Recent a apărut o formație politică, un nou întemeiat “partid”, o altă alcătuire care și-a făcut program politic din “nenorocirea țării”, adunare care, fără mari scrupule și-a debarcat întemeietorul, fără multe delicatesuri, scurta vreme dupa întemeiere. Aceiași formațiune este cea care afirma că “fără Europa Unită România nu va putea exista” și care din slugărnicie către Bruxelles și-a făcut crez politic și din “capul plecat” și-a făcut virtute. Dar iată că acești debaraseuri de mâna a doua au venit cu năstrușnica idee a unui “referendum”. Un referendum pe care, Caragiale, prin vocea lui Farfuridi, l-ar fi catalogat drept “plebicist”! (“Cultura politică penibilă a membriilor partidului pomenit, sunt convins , nu va băga de seama deosebirea între exprimarea corectă, “plebiscit” , ci va folosi,ca și Farfuridi, ”plebicist”). Iată ce spun acești băiețași și fete zburdalnici. Spun ei, să se facă “referendum”, în sensul stipulării în Constituția țării cum că legile justiției nu pot fi schimbate. Ignoranța acestor zvăpăiați este efectiv înduioșătoare!
Constituția țării stabilește cadrul general și starea statului. Legile sunt votate și amendate de către Parlamentul țării, ales prin vot direct și secret. Nu este cu putință ca o țară să fie administrată prin “referendum”. Nu există starea de “liberum vetoc, fiecare individ să se poate “opune”. Cadrul constituțional spune că majoritatea Parlamentului , ales legal, are dreptul și obligația să guverneze și legifereze. Minoritatea, ”opoziția” are dreptul să ofere sugestii, care pot fi luate, sau nu pot fi luate în considerare de către majoritate și apoi, să aștepte cuminte următoarele alegeri în nădejdea că va avea rezultat mai bun. Dar în privința “referendumului” propus , de năstrușnicul nou și fără viitor partid, mai trebuie observată o circumstanță.
Zglobii în cauză propun acest “referendum” dar au tăcut ca peștii față de propunerea altui referendum, cu mult mai important și cu mult mai mare susținere populară; cel referitor la definiția familiei.
În acel caz, năbădăioșii acestui firav și încetișor la minte partid, au declarat că “fiecare să își voteze conștiința”. (Evident o conștiință pe care cei mai mulți membrii ai partidului în cauză, nu o au. Altfel ei ar trebui sa se întrebe ce consecvență este în #rezist contra “corupției” dar acceptă foloasele din averile furate de rubedeniile imediate dupa Decembrie 1989. Dar cum spuneam, ei sunt și încetișori la minte). Evident , decizia privind referendumul asupra definirii familiei, dovedește enorma elasticitate a coloanei vertebrale a noi formațiuni efemere. O decizie menită să acomodeze slugarnic linia entuziasmului sodomit proclamată la Bruxelles. Efectiv această ipocrizie și rea-credință uluiesc. Cred că aceste manifestări înseamnă condamnarea sigură la extincție a zisei alcături politice. Dar până atunci putem să ne întrebăm:
“Cum nu vi tu Țepeș Doamne”?

———————————

Alexandru NEMOIANU

Istoric
The Romanian American Heritage Center

29 decembrie, 2017

Comments are closed.

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi [&hellip

Comments Off on Cuvânt și Iubire

Follow Me!

Follow Me! Follow Me! Follow Me! Follow Me!
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Ultimele Comentarii