George ANCA: Halucin

28 Mar 2018 by admin, Comments Off on George ANCA: Halucin

George  Anca

HALUCIN

 

Frica de noapte

Măria

Paloare

S-ar ști

Udătură pe uscătură

La margine

Pedagogie

Immanuel

an-card

nimicului parmen

halucin

bubele-mi

tilinci

unghii

valul puterniciei

cheag

Rotschild

de ani

oră d’apoi

orice femeie

a spectacula

i-am scris

vifornițo

 

 

 

Frica de noapte

 

Frica de noapte las-o zilei

iconică neîdumnezeire

picanterie vegetariană

Urechi fâlfâind se lasă

la întoarcere dumnezeule

cât să n-avem scăpare

A glumit că mi-aduce

vasta întinerire hind

pe toți i-o fi ținut minte

Să ne aducem aminte

mai mult ca toți

pârleli în groapa cui uitai

M-am lăsat nădușit

ce toată para vieții

din timp înzăpezită

 

La mal prin semne om răzbate

aștept până aștept reînfierea

ajungerii o țin de zgardă

Oh dubla cărăușie

din Râmnic la cruce

mă uit înapoi mai rar

Salvat de reflexe subconscii

în tren cu Satyajit și Val

exact ca-n drumul dus-întors

Vâlvele-n mină jaină

semantizează pieire

încleftând influenza

Revel petarde Diwali

îmi zboară zorii steaua

și nici melancolia

 

 

Măria

 

Măria duce lume la licitație

Irina citește Hobița-n dodii

Boroneanț spre casa Istrate

Veselitoare răscrucea ghicirii

 

Aud cântecul i-arăt obrazul

hai bă că rămâi fără fete

hai că nu se lasă de noi

ea vrea să se căsătorească

 

Serile văd diminețile

spulberarea ne priască

văd d-ăle două ilidii,

pe la colțuri nere dimii

 

Paloare

 

Paloare mierla iluminării

dansa cu adresă ne știam

i-am fluierat a fluturat în iarbă

apropiindu-se de revelată

 

De-o luminare brebenei

cu brebii duși din vizuini

lent revăzutul gener

râsul picioarelor râzând

 

Vaca roșie trânti ușa

divagând portretizări

pomană că nu o rog

îmi crește tensiunea

 

 

 

S-ar ști

 

S-ar ști de-un scris unde-s

unde-mă-ți can gan termo

căderea vorbei pe vreo reo

un frig a facere cergar

 

veniamo fără linie dero

mentre kendra filială

credeai că nu m-am întors

din parcul lui Hoffmann

 

asceți neștiind România

văd în înserare dimineața

supraviețuitori academicieni

după tuse ești femeie

 

 

Udătură pe uscătură

 

Udătură pe uscătură

împărțitorilor păguboși

singur al copacilor

Jaipurul mă așteaptă

 

neînghețare ahimsa

gând aceleiași dărâmări

și ce vrei să-ți fac râzi

ce ți-am zis să râzi

 

înghesuială profanării

zavistii zestrelor

invitând dintre zodii

gratis pe bus la revistă

 

 

La margine

 

La margine aminte măreții

fii fiu de pus la cărți plafon

ne-om despărți necunoscuți

cele trei moduri Gunas

 

Am nimerit unde e vorba

două parabole nici povești

gură mai liberă moș Neculce

parcă și două-trei fețe tot

 

Îndeltnicit neaderență

ăla oi fi mâine la câini

fiecare știindu-și profesorii

de-am zbughit-o ce-aș fi zis

 

 

Pedagogie

 

Pedagogie cald  liniște

trei Nae Ionescu masa

Teodorescu nevasta

Popescu Thetis la Micescu

 

Aș citi toată Gita lui Mercur

a nu înghiți nicio ființă

așa vede omul mai departe

fă-i un vânt în apă

 

îmi visași caietul pierdut

la Milano pe Ghețarilor

citit în sanscrită de Moretta

la Roma  via Orissa

 

 

Immanuel

 

neîncepând anul întorcându-mă

arătând cumsecădenie minus

îmi zboară stelele zorii melancolie

stingere cuplul pisicilor din ceair

 

neolepții nespoind etimoanele

prana mai albastră ca la șase

comă comaților mere struguri

hai an de experiență mistică

 

Immanuel pe ceață crapă negi

cârcâie zăpezica înghețată land

neîntrezărire bătaia pe thrilere

prin abur chircit după lună

 

 

an-card

 

an-card înghițit de bancomat

ne băgăm în seamă prim weekend

împușc antan cu invizoace fetelor

râzărețe fugi decertând angelienii

 

cer îți cântai lume octava în plâns

la rond ne așteaptă viață grea

car cărând care noroc cu păguboși

pândind mărunțiș la cinci turle

 

parcă și tu patru linuri

spre sud albilor din nord fraților

care te mai îndrepți secund

dumnezeul bătrânului lest

 

 

 nimicului parmen

 

lostrițe nimicului parmen

pe dedesubt de blajini feresc

înfrigurarea de a fi banyan

la finele nopții gata luna

 

pe sub iarbă înghețată

că ne-om fi iubit odată

nu e mult până colea

măcar fără a via

 

în gheață reîncarnarea

niciun somn în plus

cum n-am pumni juvăț

nedefixații strangulării

 

 

halucin

 

halucin cin scene cantos

lumini fugărite de zăpadă

cer dumnezeire glie răsfințire

pâine zi greșire iertare

 

simpa ghimpa cuiu gruiu

chiotorând păguboșenii

ascultă graiurile mele în

ieslea necuvântătorului

 

pierdutul tâlharul desfrânata

fiind eu adâncul păcatului

nu sunt numai neputincios

ci și zidirea ta sunt

 

 

bubele-mi

 

bubele-mi știi și credința

buze spurcate inimă pângărită

nu m-ai lepădat mi-ai dat

trupul tău hrană pe veci

 

creștini  evrei spoveditori

dungă roșie pe creștet

ierburile ce-or păcătui

plimbând vânătorii mici

 

muți oasele mamei la mine

suntem morții ei sunt noi

popa îmi sună coranul

tu aseară vidușaka

 

 

tilinci

 

tilinci tăcerii  om citi anul ăsta

Mahabharata le-o împărți oasele

 

îți cântai cu lume octava opt

bucuria de după ofensă

 

frumos bați mai frumos pierzi

și te cam uiți peste mine

 

ce te uiți că mă răsuflu

pândindu-mă din mărunțiș

 

cum îl pocni pe beat eu la rând

sud alb nord frați cât pe cât val

 

nedefixați strangulării

ne vedem noaptea pergamuta

 

însemnuri euforia decrepitudinii

atâtea cruci și-a mea plătită

 

sfințire nume împărăție voie

pâine zile greșeli iertare ispită  

 

Chandogya upanishadam

tată by dreaming fulg

 

fugi fulgi grei grai rai

nu omor nu tragedie

 

 

unghii

 

unghii ochii Himalaii ce ne paște Farinata

cer ninsori somn prigorii

te trezește îngerește gol rostogol

trecem ne trece iarna copaci canadieni

cu amnezii diasporene arhaice pleonasme

răsturna luceafăr mare marte mic pe răsturn

nearuncatele să n-aibă soarta studiului de spital

cântat și-n timpul vieții devremele pe nume

seminariști hinzi adrenaline încrucișate

trăirea ochilor ficși întunericul crângului

oră de-apoi greu m-ai lumina rezonanță energetică

terapia grafomaniei pe bulevard spre Versailles altcând

glugi nu a mea înaintea altuia sau același zorzănind qvia

pe cine-și puse-n cap de-și vându pământuri

Eminescu l-a întâlnit pe Johan Strauss sub puterea valsului

vinderea cărților la bănci și ambasade en famille

ochi în ochi stea în stea de viață prea rar să nu înnebunești

mai aud de pe ultim rând valul puterniciei neștiind să ne dea

fond indianistic îngropat în manuscrise  ce timp să mai salvezi

deviscerat mă torn în noaptea ceții ouată luna pală până jos doar ea

 

 

valul puterniciei

 

valul puterniciei nici nu știu dacă are ce ne da

ceasul ți-a mâncat mâna

neifinitul grecilor ba inzii de unde Pascal

săturarea morților picul iernii rock raag zen

bătăi descinse în somnul sanscritiștilor rajastanezi

ce și cum să reduc versuri vechi la prima mână

ziua nu s-o bucura de mine micșorați-vă vocea să vă scriu

după Gita prezbia războaielor vorba de pe care carte

zonarăm orbi  ploaia cât înotul deznodându-ne vieții

n-am de unde deschide ochii cât să caut lăutarii

ușa deschisă înăuntru singuratica decedată

Ramayana în Gita ram Rama Sitha Radha

ăi vânători rock gita raag cuvinte numai ale cui

liber de poezii cât mai trăiesc tot Coleridge

 

 

 

cheag

 

cheag saur moșiei linarus  boala vindecării

noninspirație discretă pushică întrerupere

breșă cunoașterii pe manie de păcăleală

singur jos la Brâncoveanu șosea psoriazis

uș lună-n zenit  pisoi zgâriind lumina ba mâța

în tron  bunica lui Cocovo el nu e copil are copii

azi e ziua lui mulți ani tortul și e iar copil

nu mai scapă viu răsare avatar mai și râde

 

 

Rotschild

 

Rotschild rostind pinten

dictare ciulind bunicătare

care intri penultim dai

seamă ce te ușurași

 

murmure cu Jachinto

foile greu coperibile

vă înțelegeți conversația

pe nevorbite scări acari

 

ploaia înotul facă-se zid

deznodat vieții expir

ce-oi fi adulmecând

jaf mamei dinspre popă

 

 

de ani

 

de ani începem răsfățul

prin varză arză tom fenice

prelinse cețuri fulgui-ne

rock sororal picul iernii

 

din ce în cer pendinte

ținem hălăduirile zen

părinții la Donizetti

noi glosa lui Cervantes

 

cap gol tichie plină

abia strănutul trezit

cu invitarea adversarilor

facere de participare

 

 

oră d’apoi

 

oră d’apoi greu m-ai lumina

pădure neagră pân’  la ziuă

încă zece minute  mă apuc

și mai veni o fată din nesomn

 

scriind sfârșituri de noapte

ce timp să mai salvezi

fără nimeni cu mine

nu mă încape somnul

 

muriților dinainte mim

înflorit albastru pe Chatra

prea subțiată ceață hai

așteptăm soarele împreună

 

 

orice femeie

 

orice femeie cu orice bărbat în sud  mierlo

nepăcălit filosoful satului cu gin de la Profira

 

de n-o răsări mierla ier’  la spargere de chimion

șandramale boicot frângând armoniul neputințelor

 

și cum ai făcut de l-ai omorât cum să fac ia i-am

toropit pe toți de parcă n-au fost vii de când sunt ei

 

sar mucii foiței constrângătoare nonsensului

dialetto pensiero dominante pe strofă neitaliană

 

aura nopții petrecută rar popol vechilor direpți

fiecare-și ține minte mintea zăpadă necălcată pe covor

 

numai soarele rotund ascund fără numai norul prund

mâine cam acum cu ceas de-ar veni și Șișir Das

 

zilele se duc la biserică învață-ne Saraswati înecul

la noi pe dealuri negre pruni cu dragostea cireșilor

 

sfârâie frâie de râie întâie coasă coporâie îi e

zarca dezăpezită obede dați-mă dracului zidului

 

s-o duce buhul taciturn cu duhul hududoi coturn

ținându-ne viroagă roagă pe apele de sânge agă

 

durează trecătoarea back de nelimbă carapac

a rămasă lună vensă pe spinare albigensă

 

de m-o fi chitit chimir pe la noi prin ce mă mir

singuri bolii de-a aleșii erijați în spaime streșii

 

mierle de noapte fluierămu-ne pâcla avio  neînstelate-ne

unde lăsându-ți undiți un negalben de-o vorbă bole

 

mă las de India că mă lasă confundându-mă geografic

imponderabile țări mici plus inamicii virtuali

 

 

a spectacula

 

a spectacula mierla în aleea căderii sinilii

pe direcție în țăpoaică panseuri izolate Istrate

picata accidenti mi fa bene Monte Peregrino

asceza ciocni maleficii pe cine să mai suferim

 

Kefire în Amzei Toderaș frate mort nevăzut

întrebându-l de cunoștința  cu Tudor Arghezi

și cum intra în pământ Eugen Ionescu da Nae

Cum toate personajele ar fi el  Urmuz revolver

 

suta de inși suindu-l până la cer de luciditate

tulnic talmudic în amintirea copilăriei de moț

joaca de-a misterul longevității oracol dedublat

invitat de consoartă diplo fado dansant în păreri

 

închipuindu-se Krișna să nu se frământe Arjuna

reîncep uitătura pe ceas ca Sartre în cafenele

n-am cum benocla păsărarii de n-or fi scrutând ei

ieșind din biroul moralului dau ochi în ochi cu tine

 

 

 

i-am scris

 

i-am scris succes  în vizuini

două grupuri străine

din ce lipsim

decât conlucrătorii

chicote politente

Brath s-ar hăitui însuși

plecat la revoluție

de unde lucram la radio

vedem până-n aprilie

secole păpădii

 

la cap deprimanto

praștie luceafăr

spaima odihnească-ne

 

cui mai curg ochii

mierlele-n bătaie

binaua transă musonică

 

idolatrii

sub nori de vii

alantă

Atlantă

Bunuel

silberel

 

 

 

vifornițo

 

vifornițo fă cunoștințe pariziene

închipuite aleale

mardaua viezurii pierduți

de niciodată la vedere

dovadă noi

crescuți din dispariție

 

mă respectă mierlele

fluirându-le mantre

arii din Alcione

Ovidiu Marin Marais

fiica lui Eol

 

01.01 – 26.03. 2018

*

George Anca a debutat cu volumul Invocații în 1968, publicând apoi peste 20 de cărți de poezie, 20 de proză, studii, traduceri (Kalidasa, Jayadeva, Milarepa, Tagore, Montale, Rodari, clasici şi contemporani orientali şi europeni etc.), teatru şi filme pe teme de artă, editări (educaţie, literatură, antropologie, biblioteconomie etc.). Concomitent, a fost reporter radio, redactor la revista „Colocvii”, inspector în Ministerul Educației, șapte ani visiting professor la Universitatea din Delhi, 20 de ani director al Bibliotecii Pedagogice Naționale.  Membru al Uniunii Scriitorilor, doctor în filologie, profesor universitar. Printre recunoașteri – nominalizat la premiul Președintelui Indiei:  Distinguished Indologist 2017. Criticul Marian Popa i-a dedicat o monografie, „Anca”, teoretizând sistemul poetic al dodiilor sale în asociere cu mantrele indiene. În ultimii 10 ani, George Anca a coordonat, în actualul Centru „Eminescu”, Colocviile de Marți, în parteneriat cu Academia Indernațională Mihai Eminescu și Asociația Culturală Româno-Indiană, pe care le-a fondat. Recent, la editura Semne, au apărut: Păguboșii lui Șiva (2017),  Bhagavad Gita (2017) Saraswati (2018).

Alte titluri: Dodii pe viațăLiterary Anthropology; Sanskritikon; Indoeminescology, Baudelaire și poeții români; ApoKalipsa idiană (9 vols.); Ibsenienii (7 vols.)

Comments are closed.

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi [&hellip

Comments Off on Cuvânt și Iubire

Follow Me!

Follow Me! Follow Me! Follow Me! Follow Me!
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Ultimele Comentarii