7 Dec
2018

Andrada Victoria DIACONESCU: Ligya Diaconescu, directorul revistei internaționale STARPRESS a organizat Centenarul Unirii, un eveniment amplu, cu lansări de carte și spectacol

Anul acesta este unul special , datorită celebrării a 100 de ani de la Marea Unire. De aceea,  îi omagiem pe cei care acum 100 ani, au reușit să realizeze un vis aparent imposibil: unirea tuturor românilor.  Este un motiv de sărbătoare, dar este și un prilej de gândire pentru fiecare român de azi. Miracolul Marii Uniri nu s-a făcut în condiții ușoare. La 1918, România era vlăguită de război și epidemie, parțial ocupată de armate străine și departe de aliații săi. Toate nemulțumirile și dezbinările noastre de astăzi par neînsemnate față de ceea  ce au avut de înfruntat înaintașii noștri.

Scriitoarea Ligya Diaconescu, directorul Revistei internaționale STARPRESS a organizat o întâlnire de suflet la Biblioteca Județeană Antim Ivireanul Rm.Vâlcea, pe 3 decembrie 2018, printr-un  proiect dedicat tuturor celor care simt românește, care poartă simbolurile naționale în suflet, oriunde s-ar află în lume.

Ea spune că un bun român trebuie să cunoască două elemente tradiționale : Imnul de stat și rugăciunea Tatăl Nostru.

Poate nu întâmplator biserica și armata sunt menționate și în versurile imnului Deșteaptă-te române”.

LIGYA DIACONESCU, membru în Comitetul de conducere al Ligii Scriitorilor Români, a avut ca parteneri LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI, condusă de AL.FLORIN ȚENE, Biblioteca Județeană ANTIM IVIREANUL RM.VÂLCEA și Asociația ROSSINI.

Cu acest prilej, au avut loc lansările ANTOLOGIILOR SCRIITORILOR –“ CENTENARUL UNIRII – STARPRESS 2018” și “IUBIREA, ETERNĂ POVESTE, STARPRESS 2018”,realizate de scriitoare, dedicate  acestui eveniment , la care și-au adus contribuția scriitori români de poezie și proză din întreagă lume.

Manifestarea a debutat cu IMNUL ROMÂNIEI – DEȘTEAPTĂ-TE ROMÂNE!

Invitații speciali ai evenimentului, profesor IULIANA CIUBUC din Bușteni, poeta CAMELIA FLORESCU din București și scriitoarea ZENOVIA ZAMFIR din Rm.Vâlcea au  vorbit despre antologii, despre Ligya Diaconescu și intensa sa activitate, de promovare a talentului românesc în țară și în întreaga lume. ZENOVIA ZAMFIR , reprezentanta Bibliotecii Județene Antim Ivireanul  a prezentat în cuvântul de deschidere, felicitările directorului instituției, prof. dr. REMUS GRIGORESCU,  pentru acțiunea dedicată Centenarului Unirii. Poeta CAMELIA FLORESCU, renumita solistă de muzică ușoară , a recitat o poezie proprie din Antologia “IUBIREA, ETERNA POVESTE, STARPRESS 2018”.  Aceasta este prezența în mai toate proiectele realizate de Ligya Diaconescu, inclusiv  la FESTIVALUL LIMBII ROMÂNE pe care Ligya îl organizează anual de Ziua LIMBII ROMÂNE .

Elevii Școlii Generale FRÂNCESTI-GENUNENI-VÂLCEA , din clasa a lV-a, conduși de profesorul coordonator MARIA POPESCU (realizând în parteneriat cu revista STARPRESS alte proiecte culturale- ZIUA COPILULUI – în Parcul Mircea cel Bătrân din Rm.Vâlcea, CARNAVALUL TOAMNEI – în scuarul Mircea cel Bătrân – din centrul municipiului Rm.Vâlcea și la Școala Genuneni) au recitat fiecare câte o strofă din poezia Ligyei Diaconescu (de 13 strofe) din Antologia CENTENARUL UNIRII, cu mult talent, îmbrăcați în frumoase costume populare tradiționale.  Invitați de prof. Maria Popescu ,  și elvii clasei a ll-a, coordonați de înv. profesor LAURA BALȚATU  au recitat  poezia UNIREA-N CENTENAR, din acceași antologie, aparținând Ligyei. Scriitoarea Ligya Diaconescu a citit numele scriitorilor participanti în cele două antologii .

Au susținut recitaluri în cadrul spectacolului , renumita cântăreață de muzică ușoară – CAMELIA FLORESCU, îndrăgitul  interpret GHEORGHE CARBUNESU – romanțe , prezentând și cel mai recent CD al domniei sale – “ Bunicii”, a cărei muzică îi aparține, (și acesta fiind prezent în numeroase întâlniri, spectacole și festivaluri organizare de Ligya Diaconescu și Revista Internațională Starpress ),  renumitul  solist de muzică populară MIHAI SIMA, colaborator permanent  și  elevul Școlii Populare de Artă Rm.Vâlcea – CĂLIN ARICIU , înzestrat cu un talent deosebit.  Rapsodul MARIN MITROESCU , supranumit și “ Paganini al drambei “ interpret la peste 20 de instrumente de suflat , a cântat la fluier, ocarina, drâmba, tâlv, carabă, muzicuță etc.

Președintele Ligii Scriitorilor – filiala Vâlcea,  CONSTANTIN MĂNESCU, a prezentat Antologia LIGII SCRIITORILOR VÂLCENI  și  Revista MEMORIA SLOVELOR.

Elevii Școlii Genuneni  “s-au întrecut”  și  în interpretarea  jocurilor populare din zona  Vâlcii , încântând pe cei prezenți.

Și elevi ai clasei a lll-a a Școlii Genuneni, coordonați de  prof. învățător IONELA DASCĂLU  au  recitat poezii patriotice .

Seara dedicată CENTENARULUI UNIRII  s-a încheiat cu un gând bun, adresat persoanelor cu handicap, ziua de 3 decembrie fiind ZIUA PERSOANELOR CU HANDICAP. Fostul Inspector al  Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități Vâlcea (proaspăt pensionar) Ioan Munteanu a salutat inițiativa prezenta și a vorbit despre necesitatea integrării acestora în activitățile sociale și culturale.

Au fost prezenți în spectacol, cu  cântece populare și interpreții  MARIANA DUȚĂ, VIORICA PĂUNESU  și GIREL VASILE .

Spectacolul s-a încheiat cu cântecul  TRECEȚI BATALIOANE ROMÂNE CARPAȚII.

Andrada Victoria Diaconescu a împărțit daruri copiilor și globulețe  celor prezenți. Apoi, a urmat o agapă. Evenimentul a fost finanțat de Ligya Diaconescu.

 ———————————–

 Andrada Victoria DIACONESCU

Decembrie 2018

7 Dec
2018

Valenţiu Liviu MIHALCIA: Kilometrul zero

Nu pot să nu observ faptul că, pe noi, românii, nu ne-a prins acest an al Marii Uniri în cea mai bună formă. Multe situații și evenimente, de anvergură mai mică sau mai mare, de mică sau mare importanță, au fost abordate din cele mai neașteptate puncte de vedere, care au fost tratate de prea multe ori cu nerăbdare, neînțelegere, ignoranță, din păcate și cu răutate. Astfel de momente ar fi trebuit să aducă o nota pozitivă, să ne apere, să ne unească mai mult și să ne călăuzească destinele spre mândria celor ce s-au jertfit pentru țară și neam întru făurirea unui popor românesc puternic, demn și respectat. Totuși, au fost multe astfel de momente în care națiunea română a pierdut noțiunea echilibrului, ceea ce a dus la neînțelegeri, supărare, răutăți, cuvinte și priviri urâte aruncate unii către ceilalți, la dezbinare și neînțelegere. În astfel de stare ne-a prins sfânta zi de 1 DECEMBRIE 2018, ziua centenarului Marii Uniri.

Cu deosebită satisfacție și bucurie, am constatat cu toții că momentul marei celebrări a fost impresionant prin organizare și efectivul de forțe desfășurate. Cei care au fost în fruntea statului pe parcursul anilor au fost și ei prezenți, personalitățile cheie ale conducerii țării au stat unul lângă celălalt, umăr la umăr.

În acest moment de o deosebită importanță, doresc să propun ca în momentul păşirii către anul 101 al Marii Uniri a neamului, să consideram acest an anul reconcilierii naționale și singurul fir călăuzitor al românilor să fie dragostea de Dumnezeu, Țară și Neam. Sa ne spălăm întrutotul de fărădelegile și păcatele noastre și prin înțelepciune, toleranta, înțelegere și dragoste să zidim în sufletul acestui popor o inimă puternică și un duh drept, înnoitor, spre bucuria mântuirii noastre ca neam. Să ne cerem iertare unul de la celălalt, sa ne dam iertare unul celuilalt, si mergem împreună pe calea dorită și râvnită de strămoșii noștri, pentru făurirea unui popor frumos, drept, mândru, viteaz, căruia nu degeaba Dumnezeu i-a dăruit această frumoasă și binecuvântată țară, care a reușit pe parcursul a două mii de ani să reziste în fata tuturor cotropitorilor și nu a dispărut, deși a fost multă vreme înconjurată de trei mari imperii ale acelor vremuri. Să nu confundăm niciodată această țară și poporul acesta cu oamenii care o conduc și care ne conduc. Să nu ne coborâm la micimea slăbiciunilor lor, a hotărârilor și deciziilor lor nefaste, a neînţelegerilor dintre ei și să facem și noi întocmai. Dimpotrivă, să fim exemplul de urmat pentru aceștia, astfel încât conștiința și inteligenţa poporului să învingă prin pace și înțelegerile toate obstacolele apărute în calea sa. Dumnezeu să binecuvânteze Ţara și Neamul Românesc, care să dăinuiască întru veșnicie!

———————————–
Valenţiu Liviu MIHALCIA
1 Decembrie, 2018

7 Dec
2018

Gheorghe PÂRLEA: Țărâna


ȚĂRÂNA

 

Tărâna-i pântecele-n care
Cel bob de viaţă, în mirare,
Aşteaptă rând să crească mare,
Cu darul coborât din soare.
*
Tărâna-i stampa care poartă,
Precum simbolurile-n hartă,
Trecutul cel scobit cu daltă
De-un biet prezent, oprit la haltă.
*
Tărâna e copaia-n care-ncape
Uscatul trupului răs-stors de ape
Când tot departele ne e aproape,
Când azi, pe mâine-o să-l îngroape.
*
Deci nu păşiţi cu tălpi murdare
Peste ţărâna hrănitoare,
Şi nu huliţi groparul care
Ne-nţărânează, la plecare.

———————————

Gheorghe PÂRLEA

7 decembrie, 2018

Foto: “La arat”, Stefan Dimitrescu (1886 – 1933)

7 Dec
2018

Anghel Zamfir Dan: ,,Dragoste virtuală” (fragment)

-Nu mai veneai, amețitule, că mai aveam un pic și muream de dorul tău așteptându–te aici, îl întâmpină plină de voioșie Tania pe Toader al ei.
Dar ce pățiși, ce-i cu bășicilea astea pe tine, începu să îl analizeze Tania îngrijorată.
-Am vrut să ajung mai repede la tine și nu am mai putut să iau curba de la Cotul Miresei și m-am oprit în urzicilea alea nenorocite. Și mă ustură de mor, zici că m-au înțepat milioane de albine așa mă ustură, se plângea Toader cuprins de un tremurat sâcâitor.
Cred că mi-a intrat una prin pantalon că mă frige așa de tare acolo de mi vine să urlu. Ca prostul nu mi am luat chiloții pe mine că e prea clad și uite ce am pățit.
-Nici eu nu i-am luat că și mie mi-era cald dar eu nu m-am băgat în urzici, ca tine, râdea așa enervant Tania că îl scotea din sărite pe Toader al ei.
Ca să îl mai răcorească Tania a început să îl sărute și să îi spună râzând.
Ia arată-mi să văd unde te arde, chicotea ea strângându-l lângă trupul ei.
-Ai înnebunit, mă ustură și mă arde acolo, la penis, poftim, ți-am zis direct, că văd că nu taci și mă inervezi.
- Liniștește-te, încerca Tania grijulie să îl împace cu urzicile lui, hai să întindem gecile și să stăm aici pe iarbă să te doftoricesc.
Mârâind Toader s-a așezat lângă ea și a început să își privească umflăturile înroșite de urzicile alea nenorocite, cum tot bombăne el dând vina pe urizici. Îi venea să plângă de durerea ce îl străbătea din pantaloni și și-a pus instinctiv mâna acolo încercând să facă ceva poate îi mai trece. Tania a văzut și a pus și ea mâinile acolo să îl încălzească mai bine.
-Lasă-mă să văd, nu îți fac nimic, fricosule, doar să mă uit poate te ajut cu ceva, i-a zis ea râzând.
I-a dat tacticos mâna lui Toader la o parte și încet a băgat ea mâna pe lângă pantalonul lui până a găsit ce căuta. L-a scos încet la aer și a început să îl privească cu așa emoție și teamă că mâna îi tremura deja necontrolat.
Întradevăr pe căpșor și nu numai, se vedeau mici umflături înroșite ce deveneau și mai mari și mai roșii pe măsură ce Toader se excita uitând și de mama urzicilor.
Tania a crezut că face o glumă inteligentă în stilul ei academic, dar când l-a văzut a împietrit. Era prima dată în viața ei când vedea și ținea în mâna așa ceva și simțea cum se sugrumă și nu poate să mai scoată un sunet.
-S-a urzicat a spus ea mai mult șuerând și uite ce bășicuțe are.Toader o luase de umeri și amândoi se așezau încet pe pământ sărutându-se și lipidu-se unul de altul. Bășicuțele acelea creșteau și se făceau așa roșii în mâna caldă a Taniei și îl usturau așa de tare pe Toader al ei, că trebuia neapărat să facă ceva să îl răcorească.
Tania l-a apropiat încet de fundulețul ei simțind că zona aceea a trupului îi e un pic mai rece decât corpul ei care luase foc deja. Când l-a simțit lângă vaginul ei s-a ferit așa speriată, o dată, și încă o dată sperând să nu fie pătrunsă imediat ci să se mai joace un pic, să prelungească plăcerea lor copilărească.
Deodată Toader al ei a scos un urlet de a speriat toate vrăbiile ce se uitau mirate la ei. Ea nu a mai apucat să țipe, țipa Toader întruna și zicea că îl ustură de moare în timp ce o pătrundea și mai adânc cu speranța că îi va trece usturimile. Taniei, fără să vrea, o lacrimă îi căzuese pe obraz că și pe ea o ustura și durea, dar tăcea înghițând de mila lui Toader.
Îl săruta și îl mângâia așa tandru că a uitat și de mama durerilor. Respirau așa de greu amândoi că începuse să intre în spaimă. Și-a culcat obrazul plângând peste buzele lui umezite și și-a amintit de cum visase ea să fie atinsă pentru prima dată.
-Visasem că o să mă plimbi cu iatacul pe Siret și o să mă duci până la mare, i-a zis.
- Se zice iaht, deșteapto, i-a răspuns Toader al ei în timp ce îi privea chipul și o săruta peste tot.
Să știi că mi-a trecut, nu mă mai ustură așa rău.
Tania râdea cât putea ea de încet să nu sperie înserarea ce venea tiptil pe malul apei și încerca să îl răstoarene pe Toader ce se uitase comod peste ea.
- Ești greu, pietroiule, dă-te jos că mă sufoci, se zbenguiau acum amândoi uitând de durerile prin care trecuseră. Tania îl învingea mereu și se rostogoleau amândoi până iar au nimerit într-o postață de urzici crescută lângă iatacul lor fără ca ei să aibă de știre.
De data aceasta fundulețul Taniei nimerise drept în postața aia urzicătoare și o pișca așa de tare că fără să își dea seama ce prostioară face își dăduse semnul de pantaloni scurți jos de pe ea și se freca pe bucuțe înroșindu-le mai rău ca urzicile .
Toader al ei îi vedea pentru prima dată fundulețul ei dragălaș și i-a sărit repede în ajutor sărutându-l și mângâindul până iar au căzut unul peste altul pătrunzându-se fără să vrea.
De data aceasta durerea era un pic mai ascunsă de plăcerea ce le inunda trupurile cu farmecul ei. Tania chiar a simțit că o inundă o mare de ape ce curgea înroșită sub fundulețul ei urzicat. De bucurie l-a strâns așa de tare pe Toader al ei de gât până a simțit că un lichid și mai rece o liniștește definitiv.
-Să rămânem așa, nu mai ești greu, am glumit amețitule, să nu te dai jos și să stăm așa cât vom trăi, a rostit ea cu toată sinceritatea.
Trenul de Huși făcea o hărmălaie când trecea podul de la Vadul Siretului că i-a trezit pe amândoi din visare.

——————————

Anghel Zamfir Dan

6 Dec
2018

Dunia PĂLĂNGEANU: Colinda inimii


COLINDA INIMII

                                      (Poemul zilei la Giurgiu)

 

Pe sub cerul cu ninsori
Prin grădini cu picurele
Se aude un colind
Mirosind a măr și stele.

 

Uite-l trece prin Cetate
Spre câmpia cea bătrână
De sub sloiurile reci
Dunărea la maluri sună.

 

Mai departe,mai departe,
Mai încet,tot mai încet,
E colinda inimii
Colindată de-un poet.

 

Hai, deschideți ușa larg,
Mai deschideți și-o fereastră,
Să primiți colinda mea
Zbor de pasăre măiastră.

 

Hai, lăsați poarta deschisă,
Să intre urarea mea,
S-aducă lumină-n casă
Și s-alunge vremea rea.

—————————-

Dunia PĂLĂNGEANU

Giurgiu

6 decembrie, 2018

 

5 Dec
2018

Gheorghe PÂRLEA: Rondelul anilor ce trec

RONDELUL ANILOR CE TREC

 

Ca râul cel ce şi-a uitat izvorul,
Curg anii, valuri după valuri.
Rămân în pietre lacrima şi dorul
Şi-un rest de viaţă între maluri.

 

Şi surd ecou străpunge muritorul,
Adus cu valul dinspre dealuri:
“Ca râul cel ce şi-a uitat izvorul,
Curg anii, valuri după valuri.”

 

Şi amintirile plutesc cu norul
Spre-amontele cu idealuri –
Iluzii puse-n două zaruri –,
În timp ce anii-şi curg întruna zorul
Ca râul cel ce şi-a uitat izvorul.

———————————

Gheorghe PÂRLEA

5 decembrie, 2018

 

(Foto: Portret de Dimitrie Loghin)

5 Dec
2018

Dorel SCHOR: Baruch Elron – desene și schițe

Editura israeliană Saga, prin directorul ei Adrian Grauenfels, ne-a pregătit o frumoasă surpriză prin tipărirea unui album cuprinzând desene şi schiţe ale maestrului Bruch Elron. Unele sunt pregătitoare unor tablouri cunoscute, altele crochiuri cu valoare individuală. Oricum, este o premieră editorială, începutul unui proiect îndrăzneţ de arhivare  şi catalogare a unei vaste şi valoroase opere de artă, o pătrundere în laboratorul de creaţie al unui pictor surprinzător prin ideile şi unicitatea stilului său.

 Adrian Grauenfels consideră, pe bună dreptate, activitatea laborioasă şi concepţia originală a lui Baruch Elron o parte crucială a procesului de elaborare în care muza, imaginaţia, intuiţia şi viziunea artistului se întâlnesc armonios  pe hârtie. Adrian a scanat sute de desene şi schiţe originale stocate în optesprezece mape din arhiva Elron, cuprinzând lucrări în creion, peniţă, tuş, cerneală albastră. Printre ele figurează peisaje, flori, păsări, bărbaţi şi femei, oul primordial,  timpul eternal, elemente geometrice, zodiacul…

Editorul s-a bucurat de sprijinul de nepreţuit al Lydiei Elron care i-a pus la dispoziţie fotografii ale altor numeroase lucrări, aflate în colecţii din Israel, Statele Unite ş.a.

   Albumul cuprinde imagini din seriile atât de apreciate ca Leda şi lebăda, peisaje israeliene, joaca de copii, măşti, umor,  dar şi alegorii, simboluri, mituri.

———————-

Dr. Dorel SCHOR

Tel Aviv, Israel

5 decembrie, 2018

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi

Comments Off
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Statistici accesare

Online: 1
Vizualizari : 33600

Ultimele Comentarii