16 May
2019

Eleonora SCHIPOR: Ziua cămășii cusute

Anual  cea dea treia duminică a lunii mai  este și ziua mondială a cămășii cusute.

            În cămăși cusute în diferite stiluri, având uzoare felurite au venit elevii și profesorii,  de la CIE Cupca.

            Ne-am fotografiat prin clase, în sala de festivități, pe culuare.  Anul acesta sărbătoarea cămășii cusute a coincis și cu săptămâna educației creștine. Așa că am recitat versuri, dar și în proză am vorbit și am înterpretat cântece creștine. Mai ales că suntem în aceste zile pascale când creștinii ortodocși se salută atât de frumos cu tradiționalul „Hristos a Înviat!” Deci am avut o  dublă sărbătoare în ziua aceasta.

            În imaginile respective îi vedeți pe elevii și pedagogii noștri îmbrăcați în cămăși cusute. Îi felicităm pe toți și credem că în anii următori toți cetățenii țării vor îmbrăca cămașa, iia, sau chiar costume în stil național. Principalul e să fie pace pe pământ și liniște în sufletele oamenilor.

———————————-

Eleonora SCHIPOR

Cupca, Ucraina

16 mai  2019

16 May
2019

Ioan POPOIU: Creștinarea românilor (XV)

Arhiepiscopia de Justiniana Prima

 Domnia împăratului Justinian (527-565) a fost o perioadă de relativă pace religioasă la Dunăre şi în Pont. În acest context, a avut loc o reorganizare bisericească a prefecturii Illyricum, prin care a urmărit ca pe locul satului său natal, Tauresium, să fie ridicat un oraş, numit Justiniana Prima. Concret, prin Novela XI din 14 aprilie 535, împăratul a decis să înfiinţeze o Arhiepiscopie autocefală în noul oraş, unde a fost stabilită reşedinţa prefecturii Illyricum. Anterior, reşedinţa se aflase la Thesalonic, mutată aici de la Sirmium, în urma năvălirii hunilor. Justiniana Prima era situată pe locul actualului Tsaricin Grad, aflat la 40 km de Naissus (Niş-Serbia). Deducem că noul oraş era mult mai aproape de Dunăre decăt se credea până atunci. În ceea ce priveşte jurisdicţia noii arhiepiscopii, aşa cum rezultă din însuşi textul novelei, aceasta se întindea asupra episcopiilor din provinciile Dacia Mediterranea, Dacia Ripensis, Moesia Superior, Dardania, Prevalitania, Macedonia Secunda şi o parte din Pannonia Inferior. În schimb, provinciile Moesia Inferior şi Scythia Minor rămâneau în continuare sub jurisdicţia Patriarhiei de Constantinopol. Aceste provincii erau locuite de o populaţie romană sau romanizată. Subliniem că jurisdicţia acesteia se extindea şi asupra unor regiuni şi cetăţi din nordul Dunării, după cum rezultă din textul novelei, în care se spunea că frontierele Imperiului s-au întins şi în nord: „locuitorii de pe ambele maluri ale Dunării cercetează acum oraşele noastre, şi atât Viminacium, cât şi Recidiva şi Litterata, care sunt dincolo de Dunăre, se află iarăşi sub stăpânirea noastră”. Şi istoricul bizantin Procopius din Caesareea, în De Aedificiis, scrie că Justinian a ridicat „o mulţime de cetăţi” în stânga Dunării, aspect confirmat şi de investigaţia arheologiocă. Extinderea puterii bizantine pe malul stâng a dus şi la extinderea jurisdicţiei bisericeşti a arhiepiscopiei Justiniana Prima. Trebuie să precizăm  că jurisdicţia canonică a titularului acesteia presupunea hirotonia de mitropoliţi şi episcopi pentru scaunele vacante, controlul întregii vieţi şi administraţii bisericeşti în aria sa de competenţă. Acelaşi arhiepiscop judeca orice abatere de la disciplina şi rânduiala bisericească. Noua arhiepiscopie era autocefală, dar păstra legăturile dogmatice, canonice şi de cult cu Patriarhia de Constantinopol, iar, pe de altă parte, istoricii catolici (precum Zeiller) susţin că de fapt aceasta n-a fost decât un vicariat al papei.

În ceea ce priveşte titularii, primul arhiepiscop de Justiniana Prima a fost Catelian (latin), iar dintre urmaşii săi cunoaştem pe Benenatus, tot latin, implicat în 553 în discuţiile asupra condamnării celor „trei capitole”.  La sfârşitul secolului al VI-lea, cunoaştem numele unui arhiepiscop Ioan, căruia îi sunt adresate câteva scrisori de către Grigorie cel Mare, papa Romei (590-604), din anii 592 şi 594. În aceeaşi perioadă este amintit un mitropolit din Dacia Mediterranea, Felix din Sardica (Sofia), căruia îi scria acelaşi papă, cerându-i să recunoască drepturile arhiepiscopului de Justiniana Prima, dar fără succes. După 602, în urma năvălirii slavilor, se pierd urmele arhiepiscopiei de Justiniana Prima şi ale mitropoliilor şi episcopiilor supuse ei. În cele din urmă, în 731, împăratul Leon III Isaurul o desfiinţează oficial, eparhiile ei sufragane fiind trecute sub jurisdicţia Patriarhiei de Constantinopol. Se cuvine însă să mai stăruim asupra arhiepiscopiei sus menţionate, pentru a vedea legăturile ei cu teritoriile din nordul Dunării. Aşa cum am arătat, Justinian a refăcut o bună parte a fortificaţiilor de pe linia Dunării şi din interiorul Dobrogei. Este vorba despre capete de pod mai vechi de pe malul stâng: Litterata, Dierna, Drobeta, Sucidava, Constantiniana Daphne ş. a. Refacerea fortificaţiilor, descoperirile bizantine din secolul al VI-lea, precum monede şi ceramică, denotă faptul că populaţia daco-romană din aşezările urbane şi rurale se afla în strânse legături cu malul drept al Dunării. În aceste condiţii, era inevitabil ca arhiepiscopia de Justiniana Prima să-şi extindă jurisdicţia asupra teritoriilor de malul stâng, iar unele oraşe riverane Dunării au fost probabil reşedinţe episcopale sau ale unor episcopi periodeuţi.

Construirea de biserici în oraşele dunărene a dus la reactivarea şi îmbogăţirea vieţii religioase pe linia Dunării, ceea ce a făcut din regiunea ponto-dunăreană un focar de creştinare, a conservat comunităţile existente şi valorile lor religioase. Din a doua jumătate a secolului al VI-lea, a început să se manifeste un alt agent important al creştinării în regiunea carpato-dunăreană, prizonierii capturaţi de slavi şi avari, aduşi de aceştia în nordul Dunării. Aceşti prizonieri şi-au păstrat credinţa, ba chiar, ulterior, libertatea. În afară de aceştia, un rol l-au jucat şi cei refugiaţi în nordul Dunării ca urmare a apăsării fiscale din Imperiu, se adăugau victimele credinţei oficiale, ereticii şi schismaticii, care fugeau fără încetare la barbari, aşadar, o sumedenie de fugari. Prin urmare, între 454-600, în spaţiul carpato-dunăreano-pontic, au existat condiţii favorabile pentru consolidarea comunităţilor existente şi creştinarea locuitorilor din nordul Dunării încă păgâni. Dar aceşti factori n-au acţionat cu aceeaşi intensitate şi durată în întregul interval de timp şi pe ansamblul teritoriului nord-dunărean.

Read More »

15 May
2019

Eleonora SCHIPOR: Ziua Mamelor și a Femeilor Mironosițe la CIE Cupca, Ucraina

Anual, în aceste zile de mai, fie mai călduțe sau mai ploiase, sărbătorim în instituțiile de învățământ și cele culturale Ziua Femeilor Mironosițe, dar și a tuturor mamelor.

            La CIE Cupca pregătim mai întâi o expoziție de fotografii, ziare, desene, gazete de perete și aplicații atât cu tematică religioasă, cât și cu tematică obișnuită dedicată acestei zile.

            Fiecare clasă pregătește câte un număr artistic: poezii, cântece, dansuri, scenete, atât cu tematică laică, cât și cu tematică religioasă.

            Invităm mamele și profesoarele cărora le pregătim în proză sau versuri felicitări, pe urmă le prezentăm concertul respectiv.

            Sincere mulțumiri aducem tuturor conducătorilor de clasă, diriginților pentru munca depusă, direcției școlii, iar mamelor și bunicelor pentru pregătirea costumației respective, dar în primul rând pentru că au dat viață, cresc, educă proprii copii.

 

            Asemenea măsuri educă la copii dragostea de mamă, de plaiul natal, de profesori și școală, dar și frica de Dumnezeu, evlavia, credință, dreptate, adevăr…

———————————

Eleonora SCHIPOR

Cupca, Ucraina

15 mai  2019

12 May
2019

Monah IUSTIN T.: Dacă albinele au dreptate…

Iată ce are de oferit o livadă de meri în floare. De la Putna sau din altă parte.

Dacă nişte albine aşezate pe nişte flori de măr au dreptate, înseamnă că există un soi de fericiri cu care nu ne putem lupta…

Dacă albinele au dreptate, înseamnă că nefericirile vieţii noastre, foarte drepte şi legitime, nu se pot lupta cu frumuseţea şi graţia tăcută a lumii.

Şi dacă-i aşa, înseamnă că, Dumnezeu a ascuns sensurile vieţii dincolo de suferinţă şi dezamăgiri, în lumea cea fără de drame a albinelor şi a florilor de măr.

Un răspuns gratuit de frumuseţe, cum numai Dumnezeu putea gândi.

Gânduri de albină!

P. Iustin

***

Dacă albinele au dreptate…

Poate noi avem dreptate
că trebuie să îmbătrânim
şi să murim.
Că trebuie să ne păzim anii
şi dorinţele
de molii, de rugină şi de furi.

Sau poate albinele
care în singura lor copilărie
depun gânduri de mere
pe minţi albe de flori
fructe din viitor
care n-au mai fost vreodată.

Şi-atunci ce răspuns
dau albinele
ce gânduri la acele zile
de spini şi mărăcini…?

Poate acela
că Dumnezeu a lăsat
că şi mărăcinii fac flori
şi e destul un gând de albină
ca din floarea de mărăcin
să iasă
un fruct care n-a mai fost.

————————————————-

Monah IUSTIN  T.,

12 mai 2019

12 May
2019

Adrian BOTEZ: Vremuri tulburi (poeme)

 

 

VREMURI TULBURI

 

aş vrea să fiu ce n-am mai fost – o viaţă prizărită

puhoi – maşinile-mi gătesc o bravă meningită

îmi vreau izvoarele-napoi – iar munţi să ardă cerul

zeu al pădurii-aş vrea să fiu – ochii-mi topească fierul

 

cu răcnet speriat-am nopţi – când zilele muriră

stele ciumate tot cădeau – regii nu mai respiră

asfalt – cu limba – mestec azi : cuvinte expiară

au fost – cândva – o Carte – Bolţi : Cânturi se sufocară…

 

…nu mai jucaţi lumea la cărţi – căci zeii pierd într-una

şi-odat’ cu ei – în fund de-ogrăzi – ne seacă şi Fântâna…

sub scoarţă de copaci intrai – s-ascund comoara sfântă

 

dar derbedeii de prin cer – lacomi – mă iau la trântă…

…nu mai cresc frunze şi nici flori – în lumea prăduită

bântuie – pe colnic şi-n nori – crima – la braţ cu-ispita…

***

 

ŞI CE DACĂ TE LEGENI – LUNTRE ?

 

şi ce dacă te legeni – luntre ?

nu duci în pântecu-ţi iubirea

nu-mparţi în două fericirea…

…da – pentru tine se bat cutre…

 

ce jalnică e primăvara !

în stele-mi simt crescând povara…

nu voi mai trece peste ape :

mâna-mi în foc o las să-mi scape…

 

ia-mă de piept : te-ucid  – nu-i zvonul :

creez Justificări şi Tronul…

hai – dă-mi prilejul să simt sânge

 

şi-afar’ de propriul meu laringe…

…m-a smuls – crima – din gris-ul laş :

copilu-i mort – eu – brav ocnaş…

 

…salvai motiv demenţei vieţii :

sunt zeu – nu doar amant jegos al pieţii…

***

JIGODII TRAG ÎN DINŢI MORMANUL DE CADAVRE

 

jigodii trag în dinţi mormanul de cadavre

(…neînhumarea – constelaţii de palavre…)

să ştim – cu toţii – soarta ce ne-aşteaptă

câinii coboară – către noi – o treaptă…

 

cu javre dimpreună – ne-ndestulăm măcelul

tare ne place – totuşi – să răstignim tot Mielul :

nevinovatul sânge fierbe-odat’ cu borşul

vampiri şi zombies  – varnici  – ne potopiră coşul…

 

e tevatură mare – -ncurcăm până şi maţe

căci victima şi gâdea – criţă – torente-mping la raţe…

Ospăţ al Dulcei Crime păli sub lampadar

 

nu vine nimeni – nimeni – să pună vreun hotar…

…gurile-nsângerate – prin ere – devin găuri

iar Suflete Borâte  – se prăbuşesc în hăuri…

***

          

 

MĂ COC  SUB SORI ŞI LUNI NECUNOSCUTE

mă coc  sub sori şi luni necunoscute

spre ţărmuri noi nechează vechea-mi luntre

popoare mii au dispărut în timp :

zeii s-au strâns – şi-s singuri în Olimp…

 

păsări şi îngeri se-amestecă-ntre frunze

fără de rut şi fără de lehuze

iar fericirea-ncape-ntr-o alună :

o-nhaţ – pe loc – şi-o răstignesc pe strună

 

nu sunt străin – doar singur şi melodic

moartea mi-am omorât-o-n mod parodic

să fii comod – tu – zeul dizident

 

să-ţi crească flori în palmă – nu trident…

…ucisu-mi-am prietenii cu Armonie :

deci pot să port – pe ramuri – orice pălărie !

***

 

EROISM PRESCURTAT

 

asteroizi

hemoroizi

şi-o caldă melodie

 

un obelisc

un munte-n pisc:

coroana mi-e chelie

 

suntem Matrozi

suntem Zăvozi

pe-oceanele uimirii

 

osândă-n ceas

dar n-are glas

în faţa strălucirii

 

e-un epilog

e-un decalog

schimbarea mea şi-a firii

 

un pisălog

bun teolog

uită Arta Citirii

 

rege la poli

ucide-şi soli

dar îşi cunună Mirii

 

telefonaţi

la Şapte Fraţi

că a murit Scripcarul

 

sfânt untdelemn

pe fier şi lemn :

s-a înnoit tot Varul

 

craii din rai

gâdil’ c-un pai

această melopee

 

cântă – Aed

cântă – să cred

perechea mea că-i zee

 

erou Stejar

cu spada Jar

a spart orice moschee :

 

Crist e în noi

lumini – puhoi

uşile – toate – -au cheie

 

sânge – scuipat

le-am îngropat

în Veşnica Nedeie

 

râvne – parfum

viaţa-i un fum

dar pentru noi – e-Alee…

***

 

OAMENI  BUNI

 

nu mai căutaţi – degeaba – „oameni buni” – în lume

căci ei există : în intenţii – vise – -n glume…

de fapt – cu toţii suntem „oameni buni

când nu gândim că – după „week end” – vine…luni

 

Read More »

10 May
2019

Ioan Nicolae MUȘAT: Un eveniment național ASCIOR pentru bucuriile omului

Un eveniment național, deschiderea primei ARII ASCIOR, ARIA Bucureștilor duminică 19 Mai 2019, ora 13, la restaurantul Casa Mara, București, președintă a ARIEI Bucureștilor este poeta Ioana Raluca Trandafir! Președinte ASCIOR sector 1- poet Ilie Marinescu, sector 2- scriitor profesor Marga Apostoiu, sector 3- poet Ileana Puscasu, sector 4- scriitor teolog dr. Antoniu Pastin, sector 5- poet ec. Gabriela Șerban Doca, sector 6- scriitor prof. Carmen Brojboiu, ASCIOR Buftea-Ilfov- poet, editor Caprar Florin, organizatorul evenimentului. Picturile pentru roll-up-uri au fost realizate de distinsa doamnă pictor iconar Mihaela Bibi. Vor concerta artiști de excepție: Manea Agheana (folk), Marilena Mantu (Jazz), Camelia Florescu (muzică ușoară). Vă mulțumesc din suflet tuturor pentru sprijinul minunat dat fenomenului ASCIOR, pentru interesul pe care-l acordați dezvoltării Asociației pentru Civilizația Ortodoxă ASCIOR!

Deschiderea Ariilor (regiunilor) ASCIOR este o necesitate a coordonării și bunei funcționări a filialelor ASCIOR din zonă, cuprind de la 4 la 8 filiale și sunt menite a comasa activitățile filialelor pentru diverse activități. Nu este nici ușor dar nici corect să se coordoneze activitățile zonelor București, Basarabia, Bucovina, Oltenia, Crișana, Maramureș, sau din alte părți, de la Buzău… Cei din zonă își pot coordona mult mai ușor și mai aplicat nevoilor activitățile culturale și sociale necesare. Mai mult, președinții de Arie ASCIOR (probabil 13 sau 14), sunt și mesagerii la nivelul Consiliului de Administrație a realizărilor și problemelor din Aria respectivă cu titlul de vicepreședinți ai asociației.

Să ne ajute Bunul Dumnezeu să dezvoltăm cu bine asociația și să contribuim la creșterea responsabilității identitare românești prin creșterea gradului de cultură și civilizație creștină!

ASCIOR pentru bucuriile omului.

Îi rugăm pe toți simpatizanții și membrii ASCIOR să distribuie evenimentul!

——————————-

Ioan Nicolae MUȘAT

Buzău

9 mai 2019

10 May
2019

Eleonora SCHIPOR: De ziua Înțelegerii și Victoriei în Ucraina

Anual în ajunul zilei Victoriei comemorăm pe participanții războiului, pe toți cei ce au avut de suferit în vremea deportărilor staliniste, sau au fost împușcați la Fântâna Albă.

            Cu ani în urmă le invitam la școală pe participantele la cel de-al doilea război mondial, foste profesoare la școala din Cupca, Elizaveta Bogdaniuc și Zinaida Poleanscaia, pe urmă cu elevii noștri le vizitam acasă. Cu trei-patru ani în urmă ambele fiind în etate, au trecut în lumea celor drepți. Acum le pomenim la cimitirul din sat. Aici își doarme somnul de veci  Zinaida Poleanscaia. Elizaveta Bogdaniuc își doarme somnul de veci în cimitirul din satul Pătrăuții de Jos.

            Anul acesta un grup de elevi de la CIE Cupca, cu buchete de flori și lumânări, am fost la cimitirul local, unde am păstrat un moment de reculegere, am depus flori, am vorbit despre cele două foste profesoare.

            Fiica ei Tatiana Poleanscaia, tot fostă profesoară, a venit la cimitir cu o măsuță mică pe care a pus o fotografie de a mamei sale, medaliile sale, diplome. De asemenea a dat de pomană pentru sufletul mamei sale.

            Pe urmă am aprins lumânări și am rostit rugăciuni  pentru sufletele celor răposați la capelița ce se află nu departe de biserica locală.

            La pregătirea acestor comemorări  și-au adus aportul membri comitetului școlăresc în frunte cu președinta lui Marta Belici, cât și membri cercului de tineri muzeografi.

            Asemenea măsuri educă la elevi simțul responsabilității, îi fac să nu uite pe cei  care s-au jertfit pentru noi, îi fac să simtă că memoria rămâne mereu vie.

———————————-

Eleonora SCHIPOR

Cupca, Ucraina

10 mai  2019

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi

Comments Off
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Statistici accesare

Online: 0
Vizualizari : 21857

Ultimele Comentarii