Pranab Mukherjee
GÂNDURI
și
REFLECȚII
Rupa, 2014, New Delhi
Traducere: George Anca
(Nota traducătorului: Convocând indianiști din 21 de țări la o International Conference of Indology, Delhi, 21-23 noiembrie 2015, Onorabilul Președinte al Indiei, Shri Pranab Mukherjee, a adăugat, de visu, temelor academice, propria gândire actual gandhiană. I-am spus că sunt un scriitor român simțind ca un indian. Traducerea unor pagini ale sale – aforisme, aici, urmate de excerpte din discursuri – este și un exercițiu de indologie pentru uzul indianiștilor, politicienilor, diplomaților al tuturor celor interesați de conducerea celei mai culturale și populate superțări).
Sumar
Prefață
India
Instituții ale Democrației
Educație
Inovație și Cercetare
Economie
Prefață
Shri Pranab Mukherjee și-a asumat oficiul de Prim Cetățean al Indiei în 25 iulie 2012, încununând o distinsă carieră politică de peste cinci decenii. Așa cum a spus în acea zi, el a văzut vaste, poate incredibile, schimbări pe durata călătoriei care l-a purtat de la pâlpâirea unei lămpi într-un mic sat bengalez la candelabrele din Delhi. A avut perspectiva unui insider în multe din momentele definitorii ale națiunii noastre. Cu intelectul său și perspicacitatea politică și administrativă, el a jucat un rol pivot în modelarea multor măsuri de politică publică având un impact benefic asupra vieților cetățenilor și compatrioților noștri.
Compilația citatelor din această carte este o încercare de a capta esența gândirii sale și a prezenta cititorilor un spectru al ideilor și vederilor sale asupra Indiei – cultura și valorile sale, democrația și instituțiile, inclusiv dezvoltare, tineret, educație, cercetare și inovație. Aceată carte este o tentativă de a transmite, întrucâtva, măsura omului din spatele Președintelui și idealurile pe care le-a susținut totdeauna, și continuă, ca Prim Cetățean al Republicii.
OMITA PAUL
New Delhi, 2014
INDIA
Am primit mult mai mult de la țară decât i-am dat.
*
Cea mai înaltă onoare în democrația noastră nu stă în niciun oficiu, ci în a fi un cetățean al Indiei, patria noastră. Suntem toți egal copii înaintea mamei noatre, și India cere fiecăruia dintre noi, în oricare rol pe care-l jucăm în complexa dramă a construirii națiunii, să ne facem datoria cu integritate,angajare și neclintită loialitate față de valorile consacrate în Constituția noastră.
Constituția reprezintă o a doua liberare, de această dată de dominația tradiționalei inegalități în gen, castă, comunitate, împreună cu alte cătușe care ne-au ferecat prea îndelung. Aceasta a inspirat o evoluție culturală care a pus societatea indiană pe drumul modernității. Societatea s-a schimbat prin evoluție graduală, pentru că revoluția violentă nu este calea indiană.
*
Adevărata istorie a Indiei este parteneriatul poporului. Avuția noastră a fost creată de fermieri și muncitori, industrialiști și furnizorii de servicii, soldați și civili.
*
Pentru Gandhiji, satyagraha a fost supremația forței morale asupra forței fizice. El a numit-o „forța sufletului”.
În epoca imperiilor, libertatea nu a fost dată niciodată; a fost luată. A fost câștigată de o generație de giganți, condusă de un puternic om al destinului, Mahatma Gandhi, care a luptat cu spirit de sacrificiu, nestrămutată convingere împotriva celei mai mari puteri din istorie, cu o forță morală care a transformat gândirea politică și ale cărei reverberații au ecou în mari evenimente peste tot în jurul nostru astăzi.
*
Filosofia Indiei nu este un concept abstract din manuale. A înflorit în viețile de zi cu zi ale poporului nostru, care prețuiește umanul mai presus de orice.
*
India nu este o entitate geografică. Ea poartă o istorie a ideilor, filosofie, intelect, geniu industrial, meșteșug, inovație și experiență.
Pentru mine, India este atât de mult și încă mult mai mult! Am căutat răspunsuri în munții ei, în poporul ei, în muzica și în satele ei. De fiecare dată am ieșit cu o mai bună înțelegere a Indiei, pentru că în toate acestea India înflorește.
*
Cum tirania se diminuează în toată lumea, cum democrația capătă viață proaspătă în regiuni altădată considerate inospitaliere, India devine modelul modernității.
*
Violența este externă în natura noastră. Când, ca ființe umane, greșim, noi ne exorcizăm păcatele cu penitență și responsabilitate.
O națiune modernă este construită pe unele fundamente de bază: democrație, drepturi egale pentru fiecare cetățean; secularism, libertate egală fiecărei credințe; egalitate a fiecărei regiuni și limbă; egalitate de gen; și, poate cea mai importantă din toate, echitatea economică. Pentru ca dezvoltarea noastră să fie reală, cei mai săraci din țara noastră trebuie să se simtă că sunt parte a narațiunii ridicării Indiei.
*
Armonia noastră socială este sublima coexistență a templului, moscheei, bisericii, gurdwarei și sinagogii; ele sunt simbolul unității noastre în diversitate.
*
Este doar o privire largă, nestânjenită de regionalism, neîmpiedicată de parohialism, nestingherită de prejudicii, care poate face această națiune mare și demnă, astfel încât să poată conduce lumea.
*
Există o lege a pământului. Dar există și o lege mai înaltă. Sanctitatea femeii este un principiu directiv al acelui larg edificiu numit civilizația indiană. Vedele spun că există mai multe decât un fel de mamă: mama de naștere, soția unui guru, soția unui rege, soția unui preot, aceea ce ne îngrijește, și patria noastră mamă. O mamă este protecția noastră de rău și opresiune, simbolul vieții și prosperității noastre. Când brutalizăm o femeie, rănim sufletul civilizației noastre.
*
Eu cred ferm că India este ceea ce poporul ei este! Ea este rezilientă, ea este inspiratoare, ea este eternă. În special când este rănită și zdrobită. Nu știu de unde găsește puterea lăuntrică. Dar o găsește.
*
E timpul pentru națiune să-și remonteze busola morală. Nimic nu trebuie permis pentru a da pinteni cinismului, cinismul fiind orb la moralitate. Trebuie să privim adânc în conștiința noastră și să aflăm unde am șovăit. Soluțiile la probleme trebuie aflate prin discuții și o conciliere de vederi. Poporul trebuie să creadă că guvernarea este un instrument al binelui, și, de aceea, trebuie să asigurăm o bună guvernare.
Într-un timp când noi, ca națiune, avem de făcut un extra efort pentru a surmonta provocările morale contemporane, educația holistică este cea care trebuie să joace un rol definitiv în modelarea valorilor noastre. Instituțiile noastre educaționale joacă un rol pivotal în a inculca tineretului nostru miezul valorilor civilizaționale ale iubirii de patrie, o performanță a datoriei, compasiune pentru toți, toleranță pentru pluralism, respect pentru femeie, onestitate în viață, reținere de sine în conduită, responsabilitate în acțiune și disciplină.
**
INSTITUȚII
ALE DEMOCRAȚIEI
Constituția indiană este un document viu care este operaționalizat în fiecare zi prin politica de stat.
*
Politica lui divide și guvernează a extras un preț greu din subcontinentul nostru. Dacă nu lucrăm împreună, nimic nu va merge vreodată.
Democrația este ghidul nostru cel mai prețios spre pace și regenerarea din mlaștina săsăciei create de secole de stăpânire colonială. Dinăuntrul spațioaselor prevederi ale Constituției noastre, India a crescut într-o frumoasă, vibrantă și uneori zgomotoasă democrație.
*
Parlamentul este sufletul poporului, „atman”-ul Indiei. Contestăm drepturile și îndatoririle noastre spre pericolul nostru.
*
Suntem, peste divizarea de partid și regiune, pe altarul patriei noastre. Constituția noastră federală întruchipează ideea de Indie modernă; ea definește nu numai India dar și modernitatea.
Eu am în vedere o Indie în care unititatea scopului propulsează binele comun; unde centrul și statul sunt conduse de singura viziune a bunei guvernări; unde fiecare revoluție este verde; unde democrația nu este numai dreptul la vot o dată în cinci ani ci a vorbi întotdeauna în interesul cetățeanului; unde cunoașterea devine înțelepciune; unde tinerii revarsă fenomenala lor energie și talent în cauza colectivă.
*
O democrație sănătoasă este marcată de participare informată. Învață și predă altora. Ajută națiunea să creeze cetățeni mai buni care-și înțeleg drepturile și responsabilitățile
*
Un temperament democratic cere demnitate în comportare și toleranță față de vederi contrare.
O națiune democratică este totdeauna implicată într-un argument cu ea însăși. Acest lucru este binevenit, pentru că rezolvăm probleme prin discuție și consimțământ, nu forță. Dar diferențele de opinie sănătoase nu trebuie să conducă nesănătoasă dezbinare în statul nostru. O dezbatere este legitimă dar trebuie să se conformeze normelor democratice.
*
Principiul cardinal al funcționării efective a sistemului parlamentar este că majoritatea va conduce și minoritatea se va opune, expune și, dacă e posibil, depune. Totuși, minoritatea trebuie să accepte deciziile majorității în timp ce majoritatea trebuie să respecte vederile minorității.
*
Parlamentarii și legislatorii noștri trebuie să vadă oportunitatea de a reprezenta poporul ca pe un mare privilegiu și onoare. Parlamentarii trebuie în orice moment să fie sensibili și responsivi la problemele și interesele poporului.
Disrupția dezbaterilor nu poate și nu trebuie tolerată în nicio circumstanță. Disidența va fi exprimată cu decență și în contururile și parametrii formulelor parlamentare. Democrația trebuie să cuprindă cele trei D-uri – ‘Dezbatere’, ‘Disidență’ și ‘Decizie’, nu ‘Disrupție’.
*
Un politician trebuie să citească poezie pentru a-și ține mintea vie și sensibilă.
*
Prioritatea legislaturii în domeniul taxelor este supremă și inalienabilă.
Democrația este mult mai mult decât dreptul de a vota la fiecare cinci ani. Esența sa stă în aspirațiile maselor. Spiritul său trebuie să influențeze responsabilitățile liderilor și datoriile cetățenilor în fiecare zi. Democrația respiră printr-un vibrant parlament, un judiciar independent, o media responsabilă, o societate civilă vigilentă, și o birocrație caracterizată de integritate și muncă grea. Ea supraviețuiește prin răspundere, nu risipă.
*
Democrația nu este un dar, ci un drept fundamental al fiecărui cetățean. Pentru cei la putere, democrația este un fel de credință sacră. Cei ce violează această încredere comit sacrilegiu împotriva națiunii.
*
Oamenii au un drept de a-și exprima nemulțumirea. Dar noi trebuie să și înțelegem că legislația nu poate fi smulsă din legislatură ori justiția din judiciar.
Constituția noastră prescrie un delicat echilibru între varii instituții ale statului. Acest echilibru trebuie menținut. Avem nevoie de un parlament care dezbate, discută și decide. Avem nevoie de un judiciar care dă justiție fără întârziere. Avem nevoie de o conducere dedicată națiunii și acelor valori care ne fac o mare civilizație. Avem nevoie de un stat care inspiră încredere în popor prin abilitatea sa de a surmonta provocările din fața noastră. Avem nevoie de o media și cetățeni care, chiar dacă își clamează drepturile, sunt egal dedicați responsabilităților lor.
*
Ne simțim furioși, și pe drept, când vedem instituții democratice slăbite de automulțumire și incompetență.
*
Când autoritatea devine autoritară, democrația suferă. Dar când protestul devine endemic, flirtăm cu haosul. Democrația este un proces de împărtășire. Toți învingem or toți pierdem.
Instituțiile sunt pilonii vizibili ai instituțiilor noastre, și dacă ele clachează atunci idealismul Constituției noastre nu poate rezista. Ele sunt interfața între principii și oameni. Instituțiile noastre vor fi suferit din uzura timpului. Răspunsul nu este a distruge ceea ce s-a construit, ci de a le re-ingineriza astfel încât să devină mai puternice decât înainte. Instituțiile sunt gardienii libertății noastre.
*
Corupția este un cancer care erodează democrația și slăbește fundațiile statului nostru.
*
Furia împotriva amarei pandemii a corupției este legitimă, fiind un protest împotriva acestei ciume care erodează capabilitatea și potențialul națiunii noastre. Sunt timpuri când oamenii își pierd răbdarea, dar aceasta nu poate deveni o scuză pentru un asalt împotriva insituțiilor noastre democratice.
Instituțiile sunt oglinda caracterului național. Azi vedem larg răspândite cinismul și deziluzionarea față de guvernare și funcționarea instituțiilor din țara noastră. Legislaturile noastre arată mai mult ca arene de luptă, mai degrabă decât for care legiferează. Corupția a devenit o provocare majoră. Prețioasele resurse ale națiunii sunt risipite prin indolență și indiferență. Aceasta vlăguiește dinamismul societății noastre. Avem nevoie să corectăm această regresiune.
*
Cei aflați în politică trebuie să înțeleagă că fiecare alegere vine cu un avertisment: performează ori pieri.
*
Anarhia populistă nu poate fi un substitut al guvernării.
Buna guvernare este critic dependentă de existența unor premise. În centru este o inviliolabilă aderență la domnia legii. Din aceasta emană o nevoie critică a unei structuri participative de luare a deciziilor, transparență, responsivitate,răspundere, incluziune. Guvernare bună înseamnă existența unei arhitecturi care are binele oamenilor ca unic focus.
*
Un serviciu public administrat profesionist este edificiul bunei guvernări și livrarea responsivă a serviciilor publice.
*
Indiferent de situație ori provocare, nu este loc într-o democrație liberală pentru uzul violenței țintind la intimidare și furnizarea de justiție extrajudiciară.
*
Țelul final al oricărei democrații este împuternicirea individului, indiferent de starea lui economică, religioasă ori socială. Acesta pare a fi un vis utopic pentru mulți, dar puterea unui sistem stă în capacitatea sa de a lucra neîncetat pentru împlinirea acestui ideal. Ne datorăm nouă înșine un sistem în care accesul la politică nu este limitat la puțini privilegiați. Mai degrabă, orice indian se poate simți împuternicit îndeajuns să contribuie.
*
Puterea mediei trebuie folosită spre a se angaja într-un efort național de a reseta busola noastră morală.
*
Ziarele trebuie să fie păstrătoarele conștiinței țării noastre. Ele trebuie să fie participante active în continuul nostru efort de a nutri o republică democratică hotărâtă să realizeze justiția și libertățile fundamentale pentru toți cetățenii.
Job-ul unui legislator este 24×7 responsabilitate. Legislatorii trebuie tot timpul să fie sensibili și responsivi la problemele și interesele oamenilor. Ei trebuie să dea glas plângerilor publicului ridicându-le în camera legislaturii și acționând ca legătură între oameni și guvern.
*
Fiecare alegere trebuie să fie o piatră de hotar crucială în călătoria națiunii noastre spre mai mare armonie socială, pace și prosperitate.
*
Un instrument scris, fie și atât de elaborat și vast precum Constituția indiană, nu este niciodată exhaustiv. O constituție este o cartă pentru guvernarea unei națiuni și jurisprudența ei este dinamică și constant evolutivă.
Dacă vrem ca țara noastră să se dezvolte mai repede, nu ne putem permite a fi lenți în luarea deciziilor. Nu spun ca deciziile să fie luate în pripă. Dar a prelungi ori evita luarea deciziilor nu este acceptabil. Decizii informate bazate pe fapte, cifre și evaluare realistă, la cea mai bună abilitate sunt sine qua non pentru o bună guvernanță.
*
Instituțiile noastre,însărcinate cu menținerea păcii și securității, au o sarcină anevoioasă. Ele trebuie să fie proactive ca implementatoare ale legii și efective ca parteneri în creștere și dezvoltare.
*
Trăsătura definitorie a oricărei democrații este aceea că înlocuiește regula oamenilor cu regula legii și dobândește aceasta creând instituții de guvernare și procese pentru funcționarea lor.
Nemulțumirile omului comun nu trebuie ignorate niciodată. Poate să nu fie posibil a rezolva toate problemele dar, cel mai adesea,un pacient auzind vreun sfat cu empatie, sau un efort onest de a ajuta din partea poliției vor duce la o considerabilă ameliorare a imaginii de ansamblu a forței de poliție, ca și a guvernului.
*
Nu poate fi democrație fără secularism.
*
Parlamentul indian este (templul) Gangotri al democrației noastre. El reprezintă voința și aspirațiile a peste un miliard de oameni și este legătura între popor și guvern. Dacă Gangotri este poluat, nici Ganga nici oricare din tributarii săi nu pot rămâne nepoluați.
**
EDUCAȚIE
Educația este alchimia care poate duce India spre următoarea epocă de aur.
*
Cele mai vechi scripturi ale noastre au fixat cadrul societății în jurul stâlpilor cunoașterii. Provocarea noastră este să convertim cunoașterea într-o forță democratică prin propulsarea ei în fiecare colț al țării noastre.
*
Acumularea și agregarea gândirii umane și exaltarea esteticii cuplată cu rafinamentul gândirii, cuvântului și mișcării de-a lungul mileniilor, ne-au dat varii curente ale culturii clasice. Curentele culturii clasice sunt legătura noastră cu trecutul. Ele sunt fundația gândirii noastre curente și, prin extensie, platforma viitoarei noastre acțiuni.
*
Motto-ul nostru trebuie să fie: toți pentru cunoaștere și cunoaștere pentru toți.
*
O universitate este banyan-ul ale cărui rădăcini se întind în educația de bază, într-o vastă rețea a școlilor care construiesc măiestria intelectuală a comunităților noastre. Trebuie să investim în fiecare parte a a acestui arbore al cunoașterii, de la sămânță, rădăcină și ramură la cea mai înaltă frunză.
O reordonare a societății poate fi adusă prin sistemul educațional. Nu putem aspira la o putere de clasă mondială fără o singură universitate de clasă mondială. Istoria consemează că am fost cândva centrul de atenției al lumii. Takshashila, Nalanda, Vikramashila, Valabhi, Somapura și Odantapuri au cuprins sistemul universitar antic, dominând lumea pentru 1800 de ani începând cu secolul al șaselea Î.E.N. Ele erau magneți pentru cele mai fine minți și savanți ai lumii. Avem de căutat să recâștigăm acel spațiu.
*
Fiecare tânăr țintește să devină competent intelectual și calificat tehnic. Dar generarea cunoașterii fără formarea valorii contează pentru puțin.
*
Într-o națiune a cărei demografie este tânără, și în vârstă și în spirit, educatorii au responsabilitatea de a furniza educația care este bogată în valori și modernă în conținut.
Când mă gândesc la un învățător, îmi vine în minte o imagine: văd o lampă aprinsă înconjurată de o mie de lămpi neaprinse. Lampa aprinsă aprinde mia aceea de lămpi, care la rândul lor aprind mii de alte lămpi. Văd lărgindu-se cercul de lumină, risipind tot întunericul din patria noastră.
*
Pentru a construi o Indie a viselor noastre, prima și cea mai de seamă sarcină ce ne stă în față este de a îmbunătăți calitatea educației.
*
O universitate trebuie să fie un templu al învățării – al umanismului, toleranței și raționamentului echilibrat.
Educația este scara care poate ajuta pe cei de la bază să urce până în vârfurile statutului profesional și social. Educația este mantra care poate transforma averile noastre economice și elimina decalajele care au făcut societatea noastră inegală.
*
Educația fără valori este ca o floare fără mireasmă.
*
Educația are de împărtășit valori tinerilor spre a-i face sensibili față de ființele umane semene. Trebuie să fie un proces care completează un individ în toate privințele.
Universitățile noastre și instituțiile academice trebuie să ia conducerea în împărtășirea educației care ne va ajuta să întâmpinăm provocările morale ale vremurilor prezente. Ele trebuie să ne ajute să construim o democrație modernă bazată pe valorile demnității și egalității umane.
*
Educația nu mai este doar privilegiul elitei, ci un drept universal. Este sămânța destinului unei națiuni. Trebuie să inaugurăm o revoluție în educație care să devină o rampă de lansare pentru renașterea națională.
*
Poate cei mai mulți dintre noi nu pot ‘vedea’, în ciuda binecuvântării văzului din ochii noștri – un dar de la Dumnezeu pe care îl luăm pe garanție.
Avem nevoie de un sistem educațional care să pună importanța pe un temperament științific în interiorul societății. Doar creșterea economică, fără însoțirea capacității de cunoaștere spre a gestiona dimensiunile schimbării, nu este nici de ajuns nici apropriată.
*
Educația este un instrument de a scoate omenirea din robia îngustimii. Ea ne lărgește orizonturile și ne modelează gândirea.
*
Fii deschis la idei din toate părțile dar nu te maimuțări după alții orbește. Nu permite altora să ne domine gândirea.
Spre a construi țara viselor noastre, avem nevoie de indivizi competenți și dedicați. Universitățile noastre trebuie să producă bărbați și femei de caracter și integritate. Fără aceste valori, este imposibil să realizezi ceva meritoriu în viață. Împreună cu proficiența academică, universitățile noastre trebuie pună un mare accent pe construirea caracterului.
*
Puterea unei universități este judecată de alumnii ei.
*
Cărțile poartă înțelepciunea generațiilor. Cititul ajută lărgirea vederilor, încurajează imaginația și extinde orizonturile mentale.
Un sistem educațional serios este roca-mamă a unei societăți iluminate. Este piatra de temelie a unei societăți progresive, democratice – unde domnia legii prevalează, unde există un înalt grad de civilitate și respect pentru drepturile celorlalți ca și pentru ale noastre proprii.
*
Cunoașterea este un adevărat capacitant al împuternicirii umane. Contribuția educației la dezvoltarea unei națiuni este inegalabilă.
*
Standardul educației superioare are o relație directă cu dezvoltarea unei națiuni și calitatea vieții cetățenilor ei.
O bună educație inculcă obiceiul toleranței la vederi și opinii divergente. O bună educație ne face calmi spiritual. Ea ne inspiră să ne folosim învățarea spre a ne deda dezbaterii sănătoase mai degrabă decât a intra în conflict cu cei în dezacord cu noi. O bună educație ne îndeamnă să ne folosim învățătura pentru binele omenirii, mai degrabă decât împotriva ei.
*
În căutarea noastră de a democratiza educația, urmăririi excelenței academice nu trebuie să i se dea o mai joasă prioritate. Trebuie să veghem împotriva oricărei astfel de tendințe.
*
Istoria aduce mărturie cum cooperarea între indivizi și națiuni a dus la o semnificativă sporire a înțelegerii și cunoașterii umane.
În lupta noastră împotriva analfabetismului, avem de creat o mai mare conștientizare și opinie asupra acestui flagel. Prin relevantă susținere, avem de creat, printre cei ce sunt incapabili să citească și scrie, un îndemn lăuntric de a deveni știutori de carte. Succesul programului nostru de alfabetizare depinde în ultimă instanță de consimțirea și cooperarea oamenilor.
*
Universitățile trebuie să devină o importantă platformă pentru orice cercetător să urmeze curiozitatea și creativitatea.
*
Viziunea nu poate fi deschisă; ea trebuie să fie focusată pe tineret.
Educația separă lumina de întuneric, avansul de înapoiere, excelența de mediocritate. Dacă o investiție poate cu adevărat defini viitorul progres, aceasta este educația.
*
Tinerii nu pot visa pe stomacul gol. Ei trebuie să aibă job-uri capabile să-i servească pe ei înșiși precum și ambițiile națiunii.
*
Schimbarea precede adesea progresul. Dacă simți orice frânând progresul, creșterea noastră, schimbă-l. Nu te alătura brigăzii care doar vociferează pentru schimbare; dă mâna cu acei ce cred în făptuire.
De cum ieși din universul tău academic, asigură-te că educația ta te va ține totdeauna în loc bun. Vei prospera oriunde mergi și strălucești în orice faci. Dar nu uita niciodată că datorezi ceva lumii din jurul tău. Ai o specială responsabilitate. Acum îți sunt încredințate speranțele și expectativele oamenilor. Ridicarea mai puțin norocoșilor tăi compatrioți este o sacră sarcină pe care trebuie s-o performezi. Această obligație față de țara ta este ceva ce trebuie mereu să tinzi să împlinești. Este un legâmânt pe care nu trebuie să-l rupi. Așadar, du-te, trăiește-ți visele. În același timp, trăiește visele țării și compatrioților tăi.
*
Tinerii sunt însetați de cunoașterea ce le va ridica abilitățile, și de oportunitatea ce va pune India pe calea rapidă spre prima lume. Ei au caracter; ei au nevoie de o șansă. Educația este sămânța, economia este fructul. Asigură bună educație; boala, foamea și sărăcia vor da înapoi.
*
Cooperarea este tot atât de importantă în viață pe cât competiția. În viața voastră profesională, rezolvarea sarcinilor va cere ca multe minți să vină împreună. Învățați să fiți o echipă jucătoare. Dezvoltați toleranța pentru multiple puncte de vedere. Fiți umili. Respectați și înțelegeți pe colegii voștri. Faceți adevărul, cunoașterea și munca grea partenerii voștri în viață.
*
Sunteți printre cele mai strălucite minți tinere din această țară. Ajutați politicienii să facă politicile drepte. Nu călcați alături de problemele de importanță națională. Fiți dornici să citiți, să învățați și să formulați vederi pe probleme naționale. O democrație nu poate fi sănătoasă fără participare informată. Informați-vă și informați pe alții. Faceți din guvernarea acestei țări pasiunea voastră. Alegeți să vă angajați întru frumoasa noastră, complexa, adesea dificilă și uneori zgomotoasă democrație. Ajutați să se consolideze și rafineze instituțiile noastre legale și politice. Treceți la cele învățate aici și ajutați pe alții să-și înțeleagă drepturile precum și responsabilitățile.
**
INOVAȚIE
ȘI
CERCETARE
Cunoașterea și inovația sunt pilonii gemeni în jurul cărora națiunile vor concura, crește și prospera în secolul al douăzeci și unu-lea.
*
Consolidarea cunoașterii și inovației în ecosistem a țării este critică spre a asigura un viitor mai strălucit pentru tinerii noștri și spre a spori avantajul nostru competitiv într-o lume din ce în ce mai globalizată.
Știința este unul din eforturile creative al minții umane. Țintirea științei ca o pasiune personală nu poate fi reglementată ori îndrumată câtă vreme fiorul căutării se află în ‘a cunoaște adevărul naturii’. Mințile pregătite și creative sunt solicitate să observe revelațiile naturii. Știința caută adevărul universal și fundamental. O cultură a excelenței este a doua natură a oamenilor de știință.
*
Viitorul nostru progres va depinde tot mai mult de abilitatea noastră de a inova, a concepe procese eficiente pentru sectorul industrial și soluții mai bune pentru guvernanță.
*
Strategia indiană a inovației trebuie concentrată pe generarea ideilor care promovează inclusiv creșterea și beneficiul celor de la baza piramidei socio-economice.
Tehnologia are puterea de a schimba viețile oamenilor prin crearea bunăstării fizice. Țările au trecut prin schimbări transformaționale și au crescut de la economii relativ slabe la unele emergente.
*
Inovația este o strategie managerială cheie pentru creștere. Trebuie să punem accentul pe variile ei dimensiuni precum procesul inovației, produsul inovației, modelul business al inovației și noua tehnologie a inovației.
*
Inovația este tot mai mult recunoscută ca valuta viitorului. Ea împrumută business-ului un avantaj competitiv și oferă o soluție pentru guvernanța efectivă.
Inovația este cheia progresului și a prosperității. Procesul inovației convertește cunoașterea în bun social și în bogăție economică. Ea naște o cultură a gândirii profunde și aduce calm, echilibru și discernământ în comportament. Încurajează angajamentul talentului tânăr cu societatea de a ameliora calitatea vieții.
*
Inovația în gândire, inovația în efort și în atotpătrunzătorul spirit inovativ pot menține poziția și statutul nostru în schimbarea rapidă a lumii, unde uzura morală este la ordinea zilei.
*
Inovația este o importantă spiță în roata dezvoltării. Progresul este astăzi bazat pe tehnologie.
*
India este în prag de a fi o putere globală. Suntem gata să jucăm un rol mai mare în lume. Statutul nostru ca putere tehnologică este cel care va defini acest rol nou. Avem de făcut un salt prin avansul tehnologic. Trebuie să fim apți să devenim un exportator mai degrabă decât importator de tehnologie.
*
Cercetarea joacă un rol crucial în extinderea frontierei cunoașterii în societate. Ea dă naștere unei noi gândiri. Aceasta duce la noi și poate mai bune căi de a rezolva numeroasele probleme cu care se confruntă societatea.
*
Știința, educația, cercetarea și inovația sunt cei patru stâlpi ai dezvoltării ca și cultura muncii pe care se sprijină națiunea.
Progresul nostru în viitor va fi larg determinat de felul tehnologiei care ne va propulsa economia. Inovația și tehnologia oferă avanajul competitiv pe care sectorul nostru industrial îl cere disperat. Este nevoie de a asigura un mediu care să conducă la inovație.
*
Cercetarea este cheia de boltă pentru extinderea potențialului nostru de producție. Viitoarea noastră creștere va emerge nu atât prin utilizarea resusrselor noastre cu tehnologia existentă. Mai degrabă, putem crește folosindu-ne resursele mai bine printr-o mai avansată tehnologie.
*
Tehnologia exercită o formidabilă forță în apropierea distanțelor și învingerea altor bariere. Prin uzul rețelelor de cunoaștere, instituțiile academice pot înfrânge constrângerile fizice încât să se întâlnească una cu alta într-o semnificativă colaborare de idei, gânduri și cunoaștere.
**
ECONOMIE
În zorii Independenței noastre, am aprins lampa incandescentă a modernității și a creșterii economice echitabile. Pentru a ține aprinsă această lampă, prioritatea noastră cea mai înaltă a fost eliminarea sărăciei.
*
Există o relație directă între o democrație de succes și o economie de succes, pentru că noi avem o națiune condusă de popor. Oamenii își servesc interesele cel mai bine când participă la luarea deciziilor.
Pentru a da adevărat sens democrației noastre, am dat cetățenilor îndreptățiri întărite prin garanții legale în termenii dreptului la informație, loc de muncă, educație și hrană. Trebuie să asiguram că aceste îndreptățiri duc la reală împuternicire pentru oameni.
*
Avem nevoie de o adoua luptă pentru libertate, de data aceasta spre a asigura că India este liberă pentru totdeauna față de foame, boală și sărăcie.
*
India a prosperat când a fost confruntată cu provocări. În mijlocul fiecărei crize, există și o oportunitate. Este o oportunitate de a regândi, reevalua și face drum pentru noi idei și politici.
India se află la un pas de o renaștere majoră. Puțin contează dacă anunțurile din ziarele de azi ajung sau nu pe pagina întâi mâine dimineață, de vreme ce ele ajută la conturarea titlurilor care descriu India de peste un deceniu.
*
Nu există umilire mai abuzivă decât foamea. Teoriile picurate nu se adresează aspirațiilor legitime ale celui sărac. Trebuie să ridicăm pe cei de jos astfel încât sărăcia să fie ștearsă din dicționarul Indiei moderne.
*
În cursa noastră pentru dezvoltare, trebuie să avm grijă să nu deranjăm echilibrul între om și natură. Consecințele unui astfel de dezechibru pot fi dezastruoase.
Trebuie să învățăm să trăim în armonie cu natura. Natura nu poate fi consistentă. Noi trebuie să fim capabili să-i conservăm bunătatea în timpul atâtor anotimpuri de belșug, astfel încât să nu fim lipsiți în vreun ocazional spasm de neîndestulare.
*
Principalul scop al creării de bogăție este de a înlătura răul foamei, privațiunii și subzistenței marginale de la baza populației noastre în expansiune.
*
Eu nu cred că există vreo contradicție inerentă între protejarea mediului nostru și dezvoltarea economică. Atâta timp cât luăm aminte la marea lecție a lui Gandhiji, că este destul în lume pentru nevoia omului dar nu pentru lăcomia omului (man‘ s need / man‘ s greed), suntem în siguranță.
Pentru o țară în dezvoltare cu mai mult de 1,2 miliarde de oameni, dezbaterea între creștere și redistribuire este vitală. În timp ce creșterea construiește posibilitatea redistribuirii, redistribuirea susține creșterea peste orar. Amândouă sunt egal importante. O disproporționată subliniere a uneia pe seama celeilalte poate avea consecințe adverse pentru națiune.
*
Diminuarea foamei este o luptă universală chemând la cooperare întreaga națiune. Oricând a fost o provocare la securitatea hranei în lume, comunitatea științifică a fost în fruntea răspunsului uman cu nemărginita-i ingenuitate.
*
India trebuie să-și găsească propriile soluții la problemele sale. Trebuie să fim deschiși la toată cunoașterea. Altfel ar însemna să ne condamnăm națiunea la mizeria unei stagnante mlaștini. Dar nu trebuie să ne dedăm opțiunii ușoare a imitației fără judecată, căci aceasta ne poate duce la o grădină de buruieni.
Politica străină inovativă nu este de ajuns pentru a rezolva problemele dezvoltării și creșterii noastre, iar un cadru politic în context intern trebuie de asemenea să fie gata să exploateze deplin oportunitatea prezentată de geografie.
*
Pacea și dezvoltarea sunt două concepte strâns întrețesute și necesare pentru a rupe ciclul vicios al sărăciei, foamei, inegalității și războiului.
*
Pacea este primul ingredient al prosperității. Istoria a fost scrisă adesea în roșul sângelui. Dar dezvoltarea și progresul sunt recompensele luminoase ale unui dividend al păcii, nu trofeele de război.
Există provocări, formidabile provocări cu care ne confruntăm astăzi. Dar, așa cum a arătat istoria, când se confruntă cu adversitatea, India și indienii s-au ridicat la luptă și au ieșit învingători. Avem voința, capacitatea, reziliența de a converti aceste provocări în oportunități.
*
Schimbarea climei este într-adevăr o amenințare, dar prezintă și o unică oportunitate, o oportunitate de a lucra împreună așa cum am demonstrat prin răspunsul nostru la criza financiară globală.
*
Impactul schimbării climei și al degradării mediului cade disproporționat asupra țărilor în dezvoltare. Țările în dezvoltare sunt cele mai vulnerabile la acesta și le și lipsesc mijloacele de a le aborda.
Dezvoltarea sustenabilă conține o gamă largă de probleme și, în particular, ‘pilonii de susținere interdependentă și mutuală’ ai dezvoltării economice și protecției mediului.
*
Creșterea noastră economică, social echitabilă, a avut loc într-un cadru democratic care a susținut nu numai crearea de bogăție, dar și distribuirea bogăției.
*
Creșterea este necesară pentru oportunitatea pe care o creează pentru roiul milioanelor din India, care are nevoie să fie ridicați din sărăcie și deprivare.
Sărăcia și sudezvoltarea sunt printre provocările centrale ale timpurilor noastre. Cerința de boltă pentru creșterea economiei susținute este eradicarea sărăciei în țările în dezvoltare.
*
În contextul continuării inclusivității în creșterea economică este de primă importanță realizare obiectivelor interdependente – diminuarea sărăciei, atenuarea inadecvării hranei, crearea de locuri de muncă rurale și creșterea veniturilor rurale.
*
Împuternicirea femeilor trebuie privită nu numai ca o parte a eforturilor noastre întru egalitatea de gen dar și ca un pas critic spre stimularea participării lor depline la construirea națiunii.
*
O societate egalitariană poate fi creată numai când creșterea este inclusivă. Este important a asigura că există justiție și egalitate de oportunitate, că statul nu creează condiții în care puținii privilegiați să câștige pe socoteala mulțimilor care suferă endemică sărăcie. O societate sustenabilă se poate baza numai pe principiile egalitarianismului.
*
Sărăcia nu are religie, foamea nu are crez și disperarea nu are geografie. Cea mai mare provocare în fața noastră este să sfârșim blestemul sărăciei în India. Nu trebuie să fim satisfăcuți numai cu ‘diminuarea sărăciei’. Trebuie să ne dedicăm scopului ‘eliminarea săsrăciei’.
*
Într-o țară ca a noastră, cu semnificative secțiuni de populații și regiuni fără depuneri la bancă, incluziunea financiară este vitală pentru susținerea pe termen lung a dezvoltării echitabile.
Ființele umane sunt produsul proceselor evoluționare și istorice. Până acum, dorința de a fi stăpân al naturii a ghidat activitățile umane cu o considerabilă extensie. Această dorință are nevoie acum să fie înlocuită de filosofie, nu a cuceririi naturii ci a cooperării cu natura. Avem nevoie să dezvoltăm noi paradigme ale dezvoltării sustenabile ecologic.
*
Eficacitatea politicilor noastre, îndeosebi în sectorul social, pivotează pe datele colectate de diferite agenții guvernamentale. Politicile bune cer bune date standard. Mare importanță trebuie, așadar, să fie pusă pe autenticitatea informației adunate astfel încât să formeze baza intervenției politice.
*
Economia indiană încă suferă de acute dezechilibre regionale unde creșterea venitului potențial al tuturor statelor nu este similar. Poate în recunoașterea acestui fapt, creatorii Constituției noastre au edificat o structură federală care se înclină în favoarea centrului cel puțin în domeniul relațiilor fiscale.
Proiectul Amendamentului Constituțional (pentru introducerea Taxei pe Bunuri și Servicii) va fi un reper în legislație, care va schimba peisajul puterii taxației existente al centrului și statului și va stabili și un precedent inovativ pentru federalism fiscal cooperativ.
*
Va trebui să nu existe deviație în urmărirea intereselor pe termen scurt. Noi toți vom avea în vedere interesele pe termen lung ale economiei prin luarea unor decizii atent chibzuite în consultare unul cu altul înainte de a face orice deviații. Acest spirit al federalismului cooperativ este esența GST (Goods and Services Tax) și singura trăsătură care va asigura că se dezvoltă în adevăratul sens o piață națională cu mișcare liberă a bunurilor și serviciilor de la un cap la altul al granițelor statului.
**
SECURITATE
Era războiului nu a trecut. Ne aflăm în mijlocul unui al patrulea război mondial; cel de-al treilea a fost Războiul Rece. Războiul împotriva terorismului este al patrulea, și este un război mondial pentru că poate să-și ridice capul diavolesc oriunde în lume.
*
Câteva minute de pace vor realiza mult mai mult decât mulți ani de război. India este mulțumită cu ea însăși, și dirijată de voința de a sta pe înalta tablă a prosperității. Ea nu va fi abătută din misiunea sa de practicanți nocivi a i terorii.
India este convinsă că, fără adoptarea Comprehensive Convention Against International Terrorism (Convenția Completă Împotriva Terorismului Internațional), lupta globală împotriva terorismului rămâne incompletă și probabil să reușească doar parțial.
*
Niciun sacrificiu nu e prea mare atunci când securitatea națiunii este afectată.
*
Să nu uităm că terorismul nu cunoaște granițe. Noi toți suntem vulnerabili la atacurile teroriste.
Un răspuns puternic terorismului cere cooperare pe largă scară internațională. Aceasta înseamnă a nega teroriștilor spațiul de care dispun, și a crește capabilitatea statelor de a răspunde amenințărilor teroriste. Aceasta cere cooperare susținută și specifică printr-o varietate de agenții naționale, regionale și globale.
*
Violența nu este o opțiune; violența este o invitație la o mai mare violență.
*
Avem nevoie de pace pentru un nou val economic care să elimine cauzele competitive ale violenței.
*
Vecinii pot avea dezacorduri; tensiunea poate fi un subtext al frontierelor. Dar sponsorizarea terorismului prin actori non-stat este o chestiune de adâncă îngrijorare pentru întreaga națiune. Noi credem în pace la graniță și suntem totdeauna gata să oferim o mână în ajutorul prieteniei. Dar această mână nu trebuie luată pe garanție.
*
Pacea trebuie să fie ideologia noastră, progresul orizontul nostru.
*
Terorismul este una din cele mai serioase amenințări la pacea globală; el neagă principiile fundamentale ale justiției. Un act de terorism oriunde este o amenințare la pacea și stabilitatea de pretutindeni.
*
Mi se spune repetat că acei teroriști care au perpetuat atacul mișelesc asupra oamenilor nevinovați la Mumbai erau actori non-stat. Actorii non-stat nu vin de pe altă planetă. Ei vin de pe un teritoriu sub comanda unui guvern recunoscut.
*
Angajamentul nostru pentru pace este infailibil, dar până și răbdarea noastră are limite.
*
Viitorul prosperității comune poate fi construit decât pe fundația stabilității în regiune, care cere sensibilitate la preocupările pentru securitate, și un sfârșit exportului de terorism către vecini.
*
Numai prin aplicarea principiilor din ‘Panchsheel’ (Cinci Virtuți), pot fi găsite acele soluții echitabile și juste la problemele care divid lumea astăzi și contestă pacea globală.
*
Ne putem schimba prietenii dacă dorim. Nu ne putem schimba vecinii. Ei vor fi stând unde sunt. Noi suntem cei ce decid dacă vom trăi în perpetuă tensiune cu vecinii noștri ori în pace. Alegerea este a noastră.
**
Se ia o gălăţeancă, o scriitoare, i se stârneşte, magic, dorul de drum şi de izbândă, şi aceasta lasă oraşul drag, casa asigurată, serviciul sigur şi face o „staţie” de viaţă în înnebunitoarea noastră capitală a concurenţei acerbe, unde devine ziaristă, editoare, directoare, sociolog. Apoi i se mai aprinde o rachetă a aventurii şi iată că ajunge tocmai în Noua Zeelandă, locul unde s-a filmat „Stăpânul inelelor” şi unde într-o vreme europenii credeau că pe acolo se sfârşea Lumea. O prietenă a vizitat-o pe noua „planetă” şi acum a apărut şi într-o carte de călătorii, pe care profesoara şi scriitoarea vasluiancă Vasilica Grigoraş i-o dedică cu recunoştinţă gălăţencei „exportate” atât de departe, dr. Valentina Teclici: „Oda prieteniei jurnal de călătorie în Noua Zeelandă” – Editura Oscar Print Bucureşti, 2015. Cu Valentina, editoare a primei mele cărţi publicate, m-am putut revedea în 2013 la Festivalul cărţii Axis Libri, când lansa „Oglinzi” o carte de versuri scrisă în tandem cu scriitoarea gălăţeancă Violeta Ionescu, prietenă alături de care a semnat cândva şi dramaturgie.
S-au studiat cu de-amănuntul izvoarele filosofice şi religioase, germane sau brahmanice, din care Eminescu şi-a tras seva amară a unor versuri caracteristice pentru atitudinea lui faţă de lume şi viaţă. Din punctul nostru de vedere, care e desprinderea cât de cât a feţei spirituale din personalitatea marelui poet, aceste izvoare interesează mai puţin. Originale sau însuşite din lecturi, ideile sale ne preocupă în măsura în care ele au devenit convingeri, determinând o fizionomie spirituală. Şi trebuie să mărturisim din capul locului că întreprinderea nu e tocmai uşoară, de vreme ce, mai ales în latura numită filosofică a inspiraţiei sale, întâlnim nepotriviri ce sfărâmă unitatea unei ţinute spirituale. A fost Eminescu credincios sau necredincios? Iată o întrebare la care oricine poate pregeta să dea un răspuns categoric. Dacă în opera lui am găsi numai urmele lui Schopenhauer, care trec brutal peste crinul credinţei, strivindu-l, am putea spune cu durere că cel mai mare poet român a fost un necredincios. Dar dacă ne-am referi la cele câteva inspiraţii de natură creştină, am afirma cu bucurie că avem a face cu un aderent la credinţa strămoşească. Gândul cercetătorului se află în faţa unui echivoc, care îl opreşte confuz între negaţie şi afirmaţie. În orice casă nu trebuie reeditată aserţiunea simplificatoare a unora, care vor să facă din poet un budist pur şi simplu, adică un om care nu vede dincolo de această lume altceva decât neantul amorţit al Nirvanei. Lăsând la o parte vâna lui cum e superba pagină cosmogonică din Scrisoarea I, care e versificarea unui imn din Vedele brahmanice teiste, altceva, deci, decât budismul ateist.
