„Din Basarabia vă scriu,
Dulci fraţi de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot şi prea târziu,
Mi-e dor de voi si vă sărut” .
(Grigore Vieru)
A fost laitmotivul primului Congres al Diasporei Unioniste, care a avut loc la Bucureşti în Palatul Parlamentului (sala “Ovidiu Şincai”) pe parcursul a trei zile în perioada 03-05 aprilie. Pentru o scurtă perioadă Bucureştiul a devenit o Mecă a românilor împrăştiaţi prin întreaga lume. Cum am ajuns să particip la acest eveniment care, de fapt, a fost destinat Diasporei noi, basarabenii, nefiind diasporă? Am ajuns la Bucureşti graţie bunului meu prieten Alexandru Herlea, profesor universitar, ex-ministru al integrării europene a României în perioada 1996-1998, director al Casei Române de la Paris, care m-a inclus în delegaţia Asociaţiei domniei sale. A fost o frumoasă, extrem de importantă şi la moment inițiativă a Platformei Unioniste Acţiunea 2012, preşedintele căreia este tânărul George Simion cu veche experienţă pro-Basarabia. Îmi amintesc un caz care a avut loc acum şase ani în urmă (în perioada guvernării voroniste), când tineri ai organizației „Basarabia – Pământ Românesc” de pe ambele maluri ale Prutului au planificat organizarea unei Hore a Unirii pe Piaţa Marii Adunări Naţionale de Ziua Unirii Basarabiei cu Patria-Mamă, 27 martie 2009. În acest scop la Chisinau a venit un grup de tineri din România. Dacă mai ţineţi minte guvernarea comunistă a blocat accesul doritorilor din România de a participa la acest eveniment prin închiderea hotarului cu România pentru câteva zile, mai apoi introducând viză pentru români. Tinerii însă, sosiţi la Chişinău mai devreme de 26 martie, le-au dejucat planurile guvernării comuniste. Întrunindu-se în seara zilei de 26 martie lângă Arcul Catedralei pentru a se pregăti pentru evenimentul de a doua zi un grup de tineri au fost arestaţi fără motive de agenţi în civil. Printre cei arestati au fost George Simion şi doctorandul catedrei noastre Eugen Rusu. G. Simion a fost expulzat forţat peste Prut, iar E. Rusu judecat direct în comisariatul de poliţie la 48 ore de detenţie.
Întâmplarea a făcut că graţie prof. Alexandru Herlea în aceeaşi zi de duminică – de încheiere a lucrărilor Congresului am participat la încă un mic dar important eveniment pro basarabean – lansarea unei cărţi de poezii a tinerei poetese basarabence Diana Enache „Dor de România”, organizată de Asociaţia „Pro Basarabia şi Bucovina” (preşedinte prof. Marian Clenciu), organizaţie care există de peste 25 de ani şi a reuşit să facă foarte multe lucruri bune pentru Basarabia. Lansarea a fost însoţită de un mic recital şi concert însoţit de artişti din Basarabia împreună cu directorul Filarmonicii Naţionale dl Marian Stârcea. Îmi pun întrebarea: de ce măcar aceste două evenimente nu au fost împreună? Ar fi fost o şi mai frumoasă încheiere a lucrărilor Congresului.
Este un început de primăvară cu mai multe evenimente prounioniste. Ţinem să menţionăm că ceva mai mult de o săptămână în urmă a avut loc un alt eveniment important similar – Primul Congres Unionist al Forului Românilor de Pretutindeni (Diasporei), care şi-a petrecut lucrările pe 23.03.2015 la Câmpul Românesc în Hamilton, SUA condus de poetul academician Nicolae Dabija. Ca şi primul Congres al Diasporei unioniste a finalizat cu o Declaraţie de Unire a Românilor de Pretutindeni.
Observaţi două evenimente similare, care au avut loc aproape simultan. Acest lucru confirmă că situaţia în Republica Moldova este drastică, în special, după criza economico-bancară, care a dezvăluit un grad alarmant de corupţie în eşaloanele de vârf ale puterii, furturi în mărimi extrem de mari, de asemenea, după marea trădare din ianuarie prin crearea de către PLDM şi PD a unei alianţe cu PCRM, care a condus la abandonarea cursului de integrare europeană, scoaterea Partidului Liberal de la guvernare, revenirea treptată la vectorul pro-Kremlin, fapte ce împing tot mai mult Republica Moldova spre starea unui stat falimentar.
Cu regret aceeaşi situaţie gravă este şi în diaspora românească, extrem de divizată (acest lucru îl confirmă şi organizarea separată a celor două evenimente extrem de importante). Diaspora românească este divizată în diaspora propriu zis românească şi cea moldovenească. Este regretabil acest lucru știind că emigrantul ungur din Ungaria sau România face parte din una şi aceeași diasporă ungurească. În multe cazuri s-a făcut acest lucru cu bună cunoştinţă de cauză pe timpul guvernării comuniste, când a fost creată aşa numita diasporă moldovenească, deseori profund antiromânească, ghidată şi organizată de la Chişinău. Însă cu regret pe lângă faptul divizării pe acest criteriu a mai avut loc divizarea din cauza ranchiunei, rânzei românești. Iar rolul unei diaspore unite, puternice ar putea fi primordial pentru realizarea visului de unire a Basarabiei cu România sau integrarea europeană în contextul evenimentelor de astăzi, legate de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei şi pericolul iminent de incorporare a teritoriilor Republicii Moldova în proiectul putinist „Novorossia” atunci când Uniunea Europeană va considera necesar să-şi asigure hotarele de est.
Cei peste o sută de reprezentanţi ai românilor de pe ambele maluri ale Prutului, care se află acum în toată lumea, au cerut Guvernului României să constituie un minister al românilor de pretutindeni.
Ei bine, voi încerca să radiografiez pe scurt evenimentele din zilele derulării Congresului. Deschiderea a avut loc pe 03.04.2015 la orele 15.20 în somptuoasa clădire a Palatului Parlamentului în prezenţa a peste o sută de reprezentanţi ai Diasporei româneşti de pe ambele maluri ale Prutului veniţi din Italia, Franța, Spania, Grecia, Germania, Elveția, Marea Britanie, SUA Canada, Australia, Austria ş.a. Au onorat cu prezenţa lor acest eveniment şi parlamentari din România: Petru Movilă, Liliana Mincă, Ovidiu Alexandru Raeţchi, Ninel Peia, co-preşedinţi ai Grupului Prietenii Unirii din parlament, grup în care se regăsesc vreo 50 de parlamentari, Mihai Deaconu, membru al acestui grup, Mădălin Voicu, membri ai guvernului ş.a. . „Iniţiativa „Acţiunea 2012” este justificată de o serie de argumente, este puternic impregnată de valorile occidentale…Avem nevoie de un sprijin punctual, de o strategie şi de un buget pentru eficientizarea raportului dintre statul român şi românii din străinătate, avem nevoie de coordonarea politicilor pentru Republica Moldova. Diaspora are menirea de a îmbunătăţi imaginea românilor în afara Ţării”, a declarat în cuvântul său de deschidere preşedintele Platformei „Acţiunea 2012” George Simion. Deosebit de emoţionante au fost toate luările de cuvânt ale reprezentanţilor Diasporei. În condiţii nu simple, departe de Patrie, de familie, de rude ei se organizează, îi fac pe cei din ţările de reşedinţă să ne cunoască istoria, folclorul, problemele. Unele diaspore au chiar publicaţii seriale ale lor. Este un mare păcat să nu putem folosi acest sprijin în rezolvarea problemelor actuale, cu care se confruntă acest colţ de Ţară pe nume Basarabia. „Reîntregirea apare ca o necesitate stringentă şi este pentru români materializarea unui vis, iar visele au o putere neţărmuită. Occidentul are nevoie de o Românie puternică la hotarul de est. Societatea civilă are un rol extrem de important pentru reîntregire şi cu această ocazie felicit tinerii care au organizat acest congres” a declarat directorul Casei Române din Paris prof. Alexandru Herlea. „2015 este, la fel ca şi 1991, un an de cotitură, prielnic Unirii. Acum România este mai bine pregătită. Nu ne permite nimeni să mai ratăm și această șansă. Poate fi 2015, 2016, dar până în 2018. Tânără generație: Sunteți datori să faceți istorie și faceți istoria! (…) Întotdeauna am avut în subconștient unionismul, codificat în creier. Unionismul este și actul administrativ, pe care-l pregătim cu atâta înfrigurare să-l semneze clasa politică, având acceptul țărilor dumneavoastră. Nu avem dreptul să o ratăm“, a afirmat ex premierul moldovean Mircea Druc. „Referitor la unire dorinţa noastră nu este una conjuncturală…România este înconjurată de câteva milioane de români…În această luptă nobilă tinerii trebuie să folosească experienţa vârstnicilor” a declarat ex-ministrul apărării în perioada războiului Rusiei asupra Republicii Moldova în 1992, generalul I. Costaş. „Mulţi se întreabă dacă modelul Germaniei este viabil şi în cazul nostru. Evident da. Atât mica unire de la 1859 cât şi marea Unire de la 1918 au fost rezultatul utilizării extrem de inteligente a contextului internaţional” a menţionat, vicepreşedintele grupului parlamentar „Prietenii Unirii” O. Raeţchi. „ În a. 2018 s-ar împlini 100 de ani de la unirea Basarabiei cu Patria-mamă prin readucerea Basarabiei în România. Idealul unirii nu va dispărea chiar dacă tancurile lui Putin vor veni peste noi. Când aud întrebări „Cât costă unirea Basarabiei cu România îmi vine să plec la Tiraspol la liceul „Lucian Blaga” să-i întreb pe elevi, profesori cât costă rezistenţa lor în acel cuib de viespi” a declarat emoţionat A. Reniţă, preşedintele Partidului Ecologist din Republica Moldova. „Asociaţia „Dacia” de la Roma a ales „Unirea” unul din scopurile principale. Este constituită din români de pe ambele maluri ale Prutului. Academia „Di Romania” a participat la traducerea lui Gr. Vieru în limba italiană” a menţionat dna T. Ciobanu, preşedintele Asociaţiei. „ Ne vom salva doar revenind la românism şi reunirea neamului românesc” (Fl. Ilovan, Grupul românilor din Irlanda, Dublin). „Basarabenii sunt cei mai puri daci. Pe acolo n-a călcat picior de roman. Dl A. Herlea a menţionat că nu ne putem referi la reunire fără anularea Pactului Ribbentrop-Molotov. Voi termina cu versurile „Noi românii facem scut. Jos hotarul de la Prut” a declarat Mircea Popescu, fost preşedinte al Consiliului Mondial Român (România-SUA). „Pentru realizarea unirii este strict necesară completarea Constituţiei României la capitolul „Cetăţenie” cu un alineat suplimentar „Restabilirea cetăţeniei”. Românii basarabeni nu au fost privaţi în mod constituţional de cetăţenie şi nu au nevoie de redobândirea ei” a declarat V. Cubreacov, preşedintele asociaţiei „Răsăritul românesc”, Republica Moldova. Discursuri emoţionante au ţinut: A. Guţu, prim vicerector al Universităţii Libere Internaţionale din Moldova; S. Burduja, Liga Studenţilor Români din străinătate, fundaţia CAESAR, România (SUA); L. Bîlhac, preşedinte al Asociaţiei „Orfeu”, Atena, Grecia; O. Chicu, Asociaţia „Gazeta Basarabiei”, Veneţia, Italia; D. Tecu, Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa, Madrid, Spania; S. Dumitrache, preşedinte, Asociaţia Femeilor Românce din Italia, Milan; E. Bulat, scriitoare, Republica Moldova-Italia; L. Bolfosu, director artistic, ansamblul „Arţăraş”, Roma, Italia; D. Duşciac, Comisariatul pentru Energie Atomică, Paris, Franţa; M. Fusu, regizor, actor, dramaturg, Republica Moldova; I. Condrea, grafician, Moscova, Federaţia Rusă; R. W. Toperter, jurnalist, Londra, Marea Britanie ş.a. Ţin să menţionez în mod deosebit activismul organizatorilor basarabeni Anatol Ursu, reprezentant al asociaţiei „Tinerii Moldovei” şi Iulian Gramaţki (masterand, Frankfurt pe Main), tineri foarte bine pregătiţi, cu un pronunţat simţ al românismului.
Desigur, lucrurile legate de acest greu, îndelungat proces de unificare a Diasporei, nu trebuie privite doar în roz. Este un bun început de unificare a forţelor în diasporă şi se va încununa cu succes doar în cazul când se va da dovadă din toate părţile de cooperare, înţelegere, uneori de a face un pas înapoi pentru ca ulterior să poţi face doi înainte. Trebuie atrase toate forţele care pot favoriza acest proces. Pericolul rusesc este prea mare pentru Basarabia.
Acest prim Congres al Diasporei Române Unificate (s-ar dori să fie şi mai unificată!) s-a încheiat cu o Horă a Unirii în Piaţa Universităţii. Întorşi în ţările de reşedinţă participanţii la Congres vor trebui să realizeze planul de acţiuni pentru a. 2015 aprobat la Congres.
Să ne ajute Dumnezeu!
Valeriu Dulgheru
Literatură și Artă
https://drive.google.com/file/d/0ByA7Kci8VpxBcHFoUUdNSmlIajA/view?pli=1
