8 Apr
2015

Dorina Stoica: Îţi mulțumesc

Îţi mulțumesc 

 

Îţi mulțumesc  azi că sunt pentru ziua de mâine.
Îţi mulţumesc că am pe masă o pâine.
Îţi mulţumesc pentru stropii de ploaie,
pentru fructe, păsări, flori,
pentru soarele care răsare în zori,
pentru cerul cu licăr de stele,
pentru toate zilele vieţii mele,
pentru firul de apă izvorât din fântână,
pentru harul ce‑mi poart‑a mea mână
pe‑arcuş de vioară, pe pânză, pe piatră,
pentru versul ce curge din mine spre cer.
Mulţumesc pentru omul blajin şi sincer.
Mulţumesc pentru haina pe care o port,
pentru tot ce mă doare şi totuşi suport.
Îţi mulţumesc pentru cântecul de păsărele
pentru toate încercările vieţii mele.
Îți multumesc pentru puiul de om ce se va naște

Îți mulțumesc că ai înviat în noaptea de Paște
Am atâtea lucruri pentru care să‑ţi mulţumesc
că n‑ar fi de‑ajuns o mie de ani să trăiesc!

 

Dorina Stoica

 

(Dorina Stoica, volumul „De la poezie la rugaciune”, Ed. „Sfera” 2010, pag. 31)

 

8 Apr
2015

Alin Cucuruzan: Glasul Tău, Ioane

Glasul Tău, Ioane

 

Mi-e greu de glasul tău, Ioane.
Căci glasul tău e plâns de ţară.
Mi-e Dunărea puţină şi murdară.
Mi-e strâmtă ţara şi mă doare.

 

Mi-s ochii stinşi de plâns şi jeluire.
Mă-nec c-un dumicat de pâne-amară.
Şi-ndur ocările. A câta oară?
Şi-un clopot prinde glas de tânguire.

 

Citeşte, Ioane, din Pravila Sfântă!
O rugă spre Tatăl cu toţi să-nălţăm.
Ascultă-ne, Doamne. Genunchii plecăm
Şi pavăză ţinem o cruce la grindă.

 

Ascultă, Ioane, clopotul ce cântă!
E ceas de rugă şi de închinare…
Nu mai coboară Domnul în altare,
Şi nu ne-aude ruga Maica Sfântă.

 

Ne-am răzleţit si suntem singuri în pustie,
Ne-mping de colo-colo neamuri proaste,
Ne-mpung rânjind cu hangerul în coaste,
Ne rup de datina străbună şi de glie.

 

Ne-am împietrit în spaime şi eresuri,
Ne-am depărtat de drumul drept şi sfânt.
Ni-i rugăciunea simplă vorbă-n vânt,
Şi viaţa-i frunză prinsă-ntre vârtejuri…

 

Alin Cucuruzan

8 Apr
2015

Sandu Cătinean: Crucea

CRUCEA

 

Orice-n viaţă-alegem
Multe nu le ştim
Ca să le-nţelegem
Prea puţin trăim

 

Nu-i nimic aievea
Numai par cum sunt
Uneori nici plebea
Nu-i doar frunză-n vânt

 

Toate-şi au o Cruce
După zori, amurgul
Fiecare-şi duce
Cât i-a dat Demiurgul

 

Când ai suflet mare
Poţi să şi iubeşti
De te crezi prea tare
Când mori, pătimeşti

 

Nu tu eşti stăpânul
Ca să tot subjugi
Tot moartea-i jupânul
Şi-n pământ ajungi !

 

Rostul nu-i ce pare
Doar Demiurgu-i sfânt
Tu ? Un oarecare
Pleavă pe pământ …

 

Du-ţi mai bine Crucea
Nu te crede zeu
Şi-i vedea tu-atuncea
Cine-i Dumnezeu !!

 

Sandu Cătinean din Bonţida

 

8 Apr
2015

Camelia Cristea: Flacăra credinței

          FLACĂRA  CREDINȚEI

 

Peste şerpi şi peste scorpii

Ai călcat cu pasul drept,

De-aş vedea eu toate astea,

Cât aş fi de înţelept?

 

Ai bătut zădărnicia

Cu toiagul biruinţei

Şi-ai urcat pe drumul crucii

Doar cu flacăra credinţei!

 

Ai rupt lanţul de păcat

Şi în iad l-ai îngropat

Ai pus pod de flori spre lume,

Flăcări vii, în rugăciune!

 

Doar c-o lacrimă de sânge

Vindeci lumea de nevoi,

Suliţa înfiptă-n coastă,

Tot calvarul pentru noi!

 

Ridic ochii mei spre cer

Şi te chem în rugăciune,

Am nădejde ca tâlharul

Să sporesc în cele bune!

 

Camelia Cristea

23 februarie 2015

8 Apr
2015

Liviu Florian Jianu: Garderobierul

Garderobierul

 

Si marea in somn ii vorbea –

Dar el nu stia nici marea, ce este –

Nici visul, si nici propria-i poveste –

Nici umbrele de care se speria odata,

Nu stia ca numele lui vor purta,

De nu  ar fi invatat ca ii vor lovi ochii

Cu linistea sa –

Si asa cum venise

Asa si pleca –

Din pierdere, in pierdere,

Fara frica de impozite, taxe,

Pe cuierul pe care adierea ce fusese, era –

Primise vis,

Si daduse vis, mai departe,

Si nicio sentinta

De suferinta

Neridicata din sant,

Cu voia sa.

 

Liviu Florian Jianu

6 aprilie 2015

 

8 Apr
2015

Ben Todică: Amintiri în Lumină…

Dragi frați români, dragi prieteni,

Îmi aduc aminte cu mare drag de sărbătorile de Paști petrecute în România. Stăteam în jurul mamei și o priveam fascinați cum reușea să vopsească ouăle fierbându-le în zeamă de coji de ceapă, ceai de flori de șofran sau alte ceaiuri de plante. Ori eram săraci ori nu se găsea vopsea de ouă, dar prin aceste metode ieșeau niște culori splendide. Mai folosea și cerneală câteodată, însă culoarea albastră nu era de fapt semnificația Paștelui. Tradiția de Paști este ca ouăle să fie vopsite roșii. Acest lucru simbolizează stropii de sânge din rănile lui Iisus vărsați de pe cruce pe ouăle aduse de Măicuța Domnului și femeile mironosițe, stând de veghe sub crucea lui Iisus.

Un lucru mult mai important s-a întâmplat atunci: picături de sânge din Iisus au căzut și pe  pământ. Sfințenia sângelui divin a învăluit întreaga planetă. Iubirea și iertarea Domnului a binecuvântat întreaga lume și de atunci suntem sub protecția Lui, Cel care și-a vărsat sângele spre mântuirea noastră.

De câte ori ciocnim un ou roșu ne aducem aminte de acasă, de părinți, de datini și tradiții străbune. Un loc aparte îl ocupă în sufletul nostru slujba din seara Învierii Domnului luând Lumină din Lumină la miezul nopții. Ne aducem aminte de cruce, de mângâierea și de dragostea lui Iisus pentru noi, oamenii. Ne aducem aminte de jertfirea Mielului Sfânt întru  mântuirea noastră, a tuturor și spre învierea noastră întru credință. Fie ca aceste trăiri să constituie o permanență în viețile noastre, a tuturor locuitorilor acestei planete.

Noi românii din Australia rămânem români și fii ai părinților noștri, prin tradițiile și simțămintele care ne unesc. Atâta timp cât există acest semn în noi, vom dăinui și aceasta a fost și dorința lui Iisus, când ne-a binecuvântat: IUBEȘTE-ȚI APROAPELE CA PE TINE ÎNSUȚI !

Hristos a inviat!

LUMINA SFINTEI ÎNVIERI să coboare în sufletele noastre, să alunge tristeţile şi supărările, să ne arate calea prin care să reclădim şi să renunţăm la distrugerile sinucigaşe de până acum. Să ne dea puterea să renunţăm la prejudecăţi, la reţinere nepăsătoare, la individualismul sterp ca să demonstrăm că nu trăim fără rost, să ne umple viaţa de lumină, sănătate, încredere, realizări, iubire şi mântuire. Să ne ajute să învăţăm să respectăm sacralitatea locului de unde venim, limba ce-o vorbim, fraţii, surorile şi, în special părinţii, rudele şi neamul.

Vă dorim Sărbători cu zile Senine şi Fericite de Sfintele PAŞTI, de ÎNVIEREA MÂNTUITORULUI  NOSTRU IISUS HRISTOS! Să aveţi parte numai de Bucurii şi Sănătate, Sărbători Luminate şi Binecuvântate alături de cei dulci şi dragi ai frăţiilor voastre!

 Cu mult drag şi preţuire,

BEN TODICĂ

Melbourne, Australia

8 Apr
2015

Dorina Stoica: Durere de mamă

Durere de mamă

 

Cum stai lângă cruce
Maica Preasfântă
Plângând pe Fiul iubit!

 

Încerc să trăiesc
Durerea de mamă
Ce-şi vede singurul fiu
Răstignit.
De este durere mai mare
Vor spune pietrele reci
Căci fiul e tot pentru mamă,
Durerea e-aceiaşi în veci.

 

Azi ca şi atunci, lânga cruce,
Faţarnic iertăm,
Tot făţarnic iubim.
Găsim un creştin
Cu mai multă credinţă
Şi-n Vinerea Mare
Îl răstignim!

 

Dorina Stoica

–   din  vol. De la poezie la rugăciune (2008) –

 

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi [&hellip

Comments Off on Cuvânt și Iubire

Follow Me!

Follow Me! Follow Me! Follow Me! Follow Me!
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Ultimele Comentarii