25 Feb
2012

Rar poţi întâlni oameni care pot să-ţi lumineze viaţa chiar în nevoi….

In drumul nostru pe Valea Bistricioarei, parcurgeam cu privirea verdele crud al vegetatiei.Seceta parca nu se abatuse prin aceasta vale, plina de flori si liniste.

Ne-am abatut din drum pentru a vedea Biserica de lemn “Sfintii Voievozi” din Bistricioara , la intrarea in comuna Ceahlau, construită de enoriaşi în jurul anului 1775.Monumentul de la Bistricioara este inedit prin constructie si fresca.Insotiti de parohul bisericii, preotul IOAN IRINA, am putut vedea si interiorul bisericii. Icoane vechi, pronaosul cu un plafon drept, altarul sub doua bolti unghiulare si bolta naosului ca un “trunchi de con sprijinit pe nervuri de lemn dispuse radial”.

Ne-a atras atentia pictura de pe peretele nordic, executata in stil popular, de un necunoscut, pe o panza lipita de zidurile lacasului.O viziune sugestiva si interesanta privind trei momente biblice care alcatuesc Lumea de Apoi: Sânul lui Avraam, Raiul şi Iadul.O imagine impresionanta prin expresivitate şi dinamism.

La iesirea din biserica, am auzit zgomote.Era o zi de vineri si satencele incepusera pregatirea pentru masa obisnuita de duminica.Pr. IOAN IRINA, stie sa aibe grija de nevoiasii din parohie.

Emana atata bunatate si intelegere ! Mereu aproape de oameni, mereu alaturi de copii. L-am privit cu respect pentru tot ceea ce face in satul de la poalele Ceahlaului.Am zarit in ochii trecatorilor, bucuria de a-l zari printre ei.Un bun exemplu pentru multi…

“Bunicel este preotul nost’ ” ne spunea o taranca.”Are grija de noi, Dumnezeu sa-i dea sanatate!”

Aceeasi urare, i-am facut si noi la despartire.Rar poti intalni oameni care pot sa-ti lumineze viata chiar in nevoi…

Mariana Gurza

25 Feb
2012

Poveste şi miracol

Poveste si miracol

O fetiţă plângea, chircită de frig, de foame.Se uita cu ochi curioşi la cei mari ce înghesuiau ce apucau într-o caruţă.Parcă frigul îi transformase lacrimile în stele.Privea sper cer, gândindu-se, că, mama, tata, îi intind o mână, o ridică în braţe si o aşează intr-un pat cald.Mama, murise cand începuse a gânguri, tatal fusese luat de ruşi, găsindu-şi sfârşitul în închisoare, schingiuit.

Începuse să plângă în hohote.Nu avea cine să o audă.Toţi preocupaţi de a fugi, de a mai salva câte ceva din faţa năvălitorilor.Era primăvara anului 1944.Fuga fusese singura salvare.Urcată în căruţă, speriată, nu ştia unde se vor opri.

Au mers ore în şir.Mătuşa sa, coborâse din căruţă, uitase de fetiţa orfană ce visa la un cămin cald.De ce sa-i fie povară? Ar lua-o cineva de nevastă cu un prunc după ea? Spera ca viaţa să-i ofere o nouă şansă.Se oprise în Craiova…

Trezită brusc, fetiţa începu din nou sa plângă…O voce rece a oprit-o din plans.Cu ochii închişi spunea “Îngeraşul”, şi aşa ascultând tropăitul cailor în noapte adormi.

S-a trezit undeva prin Munţii Cernei, într-o padure unde ei, cei fugiţi, puteau să se odihnească feriţi de cei răi…Când pericolul trecuse, au pornit-o din nou la drum.

Au oprit într-un sat cărăşan, la casa unui preot, unde primiseră adăpost şi cele trebuincioase călătorilor înfometaţi.

După câteva zile, căruţa cu refugiaţi, plecase mai departe.Pe fetiţă o lăsaseră fată în casă la acea femeie omenoasă. De ce rudele să-şi mai asume şi responsabilitatea creşterii unui copil? Fetiţa, cu ochii înlăcrimaţi privea în gol. Doar ea şi îngerul său păzitor cunoştea durerea singurătăţii.

Părinţii, de undeva de sus, îi ştergeau lacrimile…

Rugăciunile fetiţei au ajutat-o ca viaţa să-i ofere un cămin adevărat.Soţie, mamă, a şiut ca durerea să şi-o transforme într-o bucurie a renaşterii.

Trecuseră 20 de ani.Într-o zi poştaşul lăsase în cutie o scrisoare venită din Bănie.”Mătuşa” din Craiova revenise.Cu emoţie firească, fetiţa de-altădată, acum femeie, se urcase în tren pentru a-şi revedea rudenia.Fără resentimente, cu bucurie şi emoţie.Pentru cea care dorea să-şi refacă viaţa, drumul i-a fost destul de îngreunat.O situaţie precară, un soţ dificil, fără copii.

Întîlnirea celor două s-a dovedit durabilă în timp.Nepoata şi-a sprijinit mătuşa, încercând să mai recupereze din timp.


Un telefon alarmant.Mătuşa, intrase într-un fel de comă.Dintre cele două fiice, doar una a reuşit să uite de părăsirea mamei pe marginea unui şanţ…Urcaţi în maşină, una din fiice a hotărât să facă ceea ce este creştineşte pentru cineva care urma să se stingă…

S-au oprit la Mănăstirea Lainici, un loc binecuvântat.La intrare un chip angelic le-a surâs.Un puşti de 10 ani, ce nu spunea nimic ci doar implora din priviri cu sfială si tristeţe.S-au privit zâmbind, enigmatic.

Acolo, în faţa icoanelor, a fost implorat Cel de Sus cu lacrimi şi rugăciuni fierbinţi, pentru sanătatea familiei, pentru Binele Neamului Românesc.Fiecare lacrimă a fost un strigăt, al nădejdii, al credinţei în puterea Cerului.

La ieşire au fost întâmpinaţi de acelaşi chip şăgalnic.Femeia se apropiase e copil.Inocenţa lui era dezarmantă.Fiind întrebat ce face în faţa mănăstirii, copilul şoptind a mărturisit că are nevoie de bani pentru medicamentele mamei sale bolnave de inimă…Nu ceruse nimic…Era ruşinat, copleşit.Cînd i s-a întins o bancnotă, speriat, nu ştia ce să facă.Privea senin, ştia că putea merge acasă pentru a-şi salva mama.

Pe cei doi soţi i-a urmărit mult chipul acelui băiat.

Deşi iarnă, polei, ceaţă, drumul călătorilor parcă era curăţat de îngeri nevăzuţi.

Ajunseseră la Craiova.Intrând în camera “muribundei”, cei doi au găsit un corp inert…Fusese şi preotul pentru spovedanie, lumânările erau pregătite…Medicul de familie plecat in concediu…Da, s-a hotărât plecarea imediată spre oraşul lor.Pregătiseră un pat în spatele maşinii, şi mare le-a fost mirarea când primele semen de viaţă au revenit.

Acum mătuşa şi nepoata sunt din nou împreună.Nepoata fiind cea care trebuie să o vegheze atâta timp căte zile îi va da Dumnezeu.

O poveste de viaţă adevărată. Niciodată egoismul nu ne poate lăsa indiferenţi ! Există legi nescrise care dacă sunt neglijate în viaţă, faptele te urmăresc!

Puterea rugăciunii este extraordinară! Clipă de clipă, lângă Dumnezeu, cu Dumnezeu, avem parte de miracole.Este suficient să crezi pentru a le putea vedea.

Mariana Gurza

25 Feb
2012

“Balada unui plai de munte” de Radu Gyr

 Colocviile de Marţi – MITURI ŞI RITURI GLOBALE-ROMÂNEŞTI

Amfitrion: Dr.George Anca

28 februarie 2012, ora 17

 

 

Balada unui plai de munte

 

Pe-o sprânceanã de luminã,

lâng-o lacrimã de rai,

verde culme carpatinã

rotunjeşte dulce plai.

 

Iar în plaiul stânei goale,

lângã strunga fãrã oi,

crengi cu umeri frânţi de jale

se cutremurã din foi.

 

Fluier vechi nu mai îndrugã,

nu mai latrã câini pândari.

Singuri munţii duc în glugã

carpatine neguri mari.

 

Nu mai zburdã-n târlã iezii,

nici plãpânzii miei priori,

doar pe cearcãnul amiezii

urcã ulii rotitori.

 

 

Ulii suie, frunza sunã,

iar în iarbã-ntins amar

ba e somn, ba rugãciune,

tânãr leş de pecurar.

 

A rãmas dormind pe-o rânã,

în culcuş de voievod,

pe-un crâmpei de rai cu stânã

unde brazii plâng prohod.

 

A rãmas zâmbind -nainte,

ca un cneaz pe pat de flori,

parcã un cuţit fierbinte

l-a strãpuns de douã ori.

 

Şi cum zace tinereţe

de cioban în fraged plai,

jalea crãngii pãdureţe

suna moale, ca un grai :

-Nu mã plânge, maicã bunã,

nici tu , câine credincios,

cã de nuntã frunza sunã

din bãtrân caval de os.

Cã m-a dus rãdvan de nuntã

tras de şase cerbi subţiri,

mire nalt sub stea cãruntã,

cum pe lume nu sunt miri.

Mire-n straie de mãtasã

şi nuntaşi cu flori pe frunţi.

Mãi, şi nu e-n plai mireasã

ca mireasa verzii nunţi.

Pãr adânc şi trup suleget

şi ochi trişti cum alţii nu-s…

Şi mi-a pus inel în deget

şi- n inel nopţi lungi mi-a pus.

Şi la sfânta cununie

munţii falnici ne-au fost nuni.

Scoborând din veşnicie,

ne-au dat vulturii cununi.

Şi tulpinã de tulpinã,

ne-au dus brazii în alai

pe-o sprinceanã de luminã,

lângã-o lacrimã de rai .

* *

Maica-n saricã de lânã

suie cremenea pe brânã,

printre stânci cu fierãstraie,

în opinci de vâlvãtaie,

printre jnepi zbârliţi de cuie,

pe grozava cãrãruie.

 

Şi cum plânge şi se roagã,

plâng şi apele-n zãnoagã.

Şi cum urcã tângile,

plâng cu ea şi stâncile,

plâng şi brazii plaiului

lângã poarta raiului,

plâng şi ulii cerului

cu maica oierului.

 

-Apelor, cereşti mirese,

mire cine mi-l culese ?

Munţilor cu patrafire,

cununarãţi jalnic mire…

Brazilor, nuntaşi de frunte,

sânge-i plaiul nunţii crunte.

Uliilor, nuni sãlbatici,

sânge-s munţii pãduratici.

 

Apa geme şi se-ascunde,

piatra plânge, nu rãspunde.

Brazii nu foşnesc rãspuns,

ulii pier în nepãtruns….

 

Jalea maicii, neagrã apã,

n-are ţãrmuri s-o încapã.

N-are zarişti s-o cuprindã

câte lumi de foc colindã.

Pãru-şi smulge-n vaiete,

cremene,-nconvoaie-te,

codrule, jeleşte-te,

rupe-te din creştete.

 

-Fãtul maicii, verde mladã,

cneaz pe-o turmã de zãpadã,

voievod pe nouã sute

de bârsane şi cornute,

faţa ta de pecurar

lapte dulce din şiştar ;

noaptea cu mirezme-ncete

s-a oprit la tine-n plete ;

corbul, scuturând din pene,

ţi-a trecut peste sprâncene ;

plaiurile ierbilor

ţi-au dat ochii cerbilor

şi-un luceafãr vornicel

ţi-a tras trupul prin inel,

fãtul maicii, dulce,

primãvarã dulce…

 

Plânsul maicii pietre moaie,

scoală scorburi şi puhoaie,

umple vãgãunile,

zgâlţâie furtunile.

 

Ar smuci din temelie

lumile, sã nu mai fie,

ar surpa tãriile,

ar seca veciile,,,

 

-Primãvarã dulce,

fãtul maicii dulce…

Cine ţi-a-nroşit cununa

vazã-ţi lacrimile-ntruna.

Cine mi te-a rupt din rod

vazã-ţi chipul peste tot.

Cui îţi frânse dimineaţa

ochii tãi sã-i frigã faţa.

Cui ţi-a stins luna din fag,

chipul tãu sã-i plângã-n prag,

ochii tãi sã i se-aprindã

ca luceferii în tindã,

ca vârful cuţitelor,

ca dogoarea plitelor

 

Sã-l tot frigã, sã-l tot ardã,

şi pe braţe ce-l dezmiardã.

şi-n străfund de blid la cinã,

şi-n culcuş de vizuinã,

sclipitori ca stelele,

limpezi ca inelele,

aprigi ca prãselele…

 

Maica-şi smulge pãr şi straie,

brazi şi paltini se despoaie.

Maica geme şi se zbate,

munţii se târasc pe coate

şi se frânge cremenea

crengilor asemenea.

 

Şi cum geme orice trunchi

cade soarele-n genunchi,,

ulii-ncep sã scapete,

apele sã şchioapete

şi-n vãzduh ai spune cã

vãmile se-ntunecã.

 

* *

 

Colo-n margini de coştile,

într-un fund de fãgãdãu,

cine-mi bea de zece zile

vijelie de trascãu ?

 

Cine-mi bea turbat din oalã

iad nãpraznic fãrã leac

şi privirile nu-şi scoalã

din venin de basamac ?

 

-Dã-mi prãştină sã mã scurme,

dã-mi, hangiţã, vâlvãtãi;

banii de pe două turme

sunt cu zimţi cu tot ai tãi.

 

Fruntea-i arde, grea de cute,

sub cãciula cu ţugui.

Pe muşcate buze slute

sângereazã vorba lui.

 

-Ia-mi, hangiţã, oi şi pungã,

cã somn pleoapele nu-mi au.

Dã-mi rachiu sã mã strãpungã,

adu-mi trãsnete sã beau.

 

Lung hangiţa îl măsoarã:

cine-i baciul venetic ?

Din lãute, ca sã-l doarã,

baragladinile-i zic.

 

Iar strãinul singuratic

din ungherul fumuriu

îşi scufundã mai sãlbatic

ochii vineţi în rachiu.

 

Dar trascãul gol nu-i spalã

cruntul inimii prãpãd,

când, aprinşi pe fund de oalã,

doi ochi mari de mort îl vãd.

 

Frânţi pe dible viscolite,

faraonii nu mai tac

din arcuşuri cu ispite

şi din strune dulci de drag.

 

Dar nu-l mângâie nici struna,

nici pe-arcuş nu dã un ort,

când, amar ca mãtrãguna,

îl priveşte chip de mort.

 

-N-ai rachiuri tu, hangiţã,

în tot beciul cu gârlici,

câtã straşnicã arşiţã

mã rãscoace în urzici.

 

Şi nici voi n-aveţi furtunã,

bieţi cioroi, pe scripci de foc,

câtã pacoste se-adunã

sub o cuşmã şi-un cojoc…

 

Inc-o datã, omu-nşfacã

oala crancenã şi bea.

Şuierând sudalmã seacã,

Zvârle punga pe tejghea.

 

Şi dã buzna-apoi sã piarã

stins în noaptea cu nãluci,

lingând bezna ca o fiarã,

pe fierbinţi poteci de tuci…

 

* *

 

La pârdalnica muiere

o fi dulce noaptea-n spic,

când alintul curge miere

şi-mbierea borangic,

la pârdalnica muiere

cu opaiţ slab şi mic.

 

In culcuş cu levanţicã

or fi vrãji care se-ascund,

când e sânul rândunicã,

nufãr –umãrul rotund ;

în culcuş de levãnţicã

alb şi moale şi afund.

 

Dar dulceaţa mângâierii

e pârjol din iad trimis,

când şi-n braţele muierii

frig doi ochi de om ucis,

în dulceaţa mângâierii

pânã dincolo de vis.

 

Şi culcuşul cu omãturi

e cuptor din iad adus,

când şi-n braţele de-alãturi

plânge-un chip de om rãpus,

în culcuşul cu omãturi

plin de ţepi cu vârfu-n sus…

 

-Fă muiere, fă dogoare,

patul rug mi l-ai fãcut.

Vrea-ţi-aş braţele izvoare,

iezer fiece sãrut.

Fã muiere, fã dogoare,

fã-te rouã-n aşternut.

 

Fã-te iaz şi fã-te ploaie,

sã mã stingi şi sã mã-neci

cu alint de reci şuvoaie,

cu desfãt de pâcle reci.

Fã muiere, fã-te ploaie,

stinge-mi pacostea pe veci…

 

Sânii, braţele,-aşternutul

parcã mai cumplit se-ncing.

Nici culcuşul, nici sãrutul

smoala-n clocote nu-i sting.

Sãnii, braţele, -aşternutul

Se fac flãcãri când l-ating.

 

Şi, scrâşnind ocarã crudã,

omul scuipã printre dinţi.

Smulge uşa, ars de trudã,

cu smintite mâini fierbinţi

şi scrâşnind ocarã crudã,

fuge-n beznã, scos din minţi…

 

* *

 

-Blid nemernic, blid drãcesc,

iarãşi în fierturã

cei doi ochi de foc lucesc :

sclipãt de custurã.

 

Şi de-nmoi un dumicat,

parcã-l moi în sânge.

Arde-n lingurã-ncleştat

chipul care plânge…

 

Izbind strachina de zid,

omul scuipã-n tinã :

-Vijelia ta de blid,

duhul tãu de cinã !

 

Tindo, şi pe pragul tãu

cei doi ochi se-aratã.

Cu barosul, pe ilãu,

i-aş trãzni o datã.

 

I-aş crãpa ca pe pãstãi,

i-aş sufla cenuşã…

Legea ta şi morţii tãi,

chip ce-mi plângi pe uşã !

 

Omul suduie buimac

de sudoare leoarcã.

Cei doi ochi mai mari se fac,

mai adânci sunt parcã.

 

-Luno, chip de om rãpus,

cobeo ticãloasã,

tot boceşti pe surã, sus,

face-te-ai pucioasã.

 

Şi voi stele cu sãgeţi,

târfelor spurcate,

ochi de om ucis pãreţi,

stinge-v-aş pe toate…

 

Desmãţat , cu capul gol,

omul iar porneşte

prin amarnicul pârjol,

prin nãpraznic cleşte.

 

Huhurezii din copaci

toţi în el se mutã.

Ba dihori, ba vârcolci

rup din carnea-i slutã.

 

Pumnii lui ar sparge stânci,

trupul lui s-ar trage,

sfâşiindu-se pe brânci,

prin adânci bârloage.

 

S-ar târî prin vizuini

sau pe fund de tãuri.

Şi-ar scobi sub rãdãcini,

ca sobolii, gãuri.

 

-Ieşi, mãi ursule, afar’,

dã-mi bârlogul mie…

Cei doi ochi din nou rãsar,

tot mai mari învie.

 

-Veveriţo, dã-mi tu leac

scorbura-ţi adâncã.

Cei doi ochi mai limpezi tac,

mai aproape încã.

 

-Du-mã, cârtiţo, în lut,

lutul sã m-ascundã.

Cei doi ochi mai mult s-ascut,

Fãrã sã rãspundã.

 

Şerpii fug din bãlãrii,

pier din drum bursucii…

Pretutindeni ochii vii

ard mai mari, mai lucii.

 

* *

 

Pe-o sprânceanã de luminã,

verde culme carpatinã

rotunjeşte dulce plai

lâng-o lacrimã de rai.

Apele, cereşti mirese,

vãl de nuntã tot şi-ar ţese.

 

Brazii, în odãjdii stranii,

tot mai bat cereşti mãtanii.

Munţii tot mai ung cu mir

veşnicia de safir

şi-n vãzduh, cât vezi,

ulii tot mai sparg amiezi.

 

-Strungă rea, fãrã mioarce,

ce pârjol în plai mã-ntoarce ?

Chip grozav, ce-ntruna plângi,

tu mã chemi şi tu m-alungi.

Ochi fierbinţi, de nesupus,

parcã-n bice m-aţi adus…

 

Strunga tace, chipul tace,

cei doi ochi mai mari s-ar face,

vârfuri lungi de lăncii

peste munţii Vrăncii.

 

Sângerã opinca spartã,

Gâfâitu-i smoalã fiartã,

Zdrenţe-s bundã şi cãmaşã,

Numai geamãtul se-ngroaşã.

 

Şi cum vântul bate-n dungã,

tot sminteşte-o creangã ciungã,

şi cum creanga se tot pleacã,

ştreangu-i gros şi frunza-i seacã.

 

-Munţilor, zãvozi cu laţe,

chip ucis îmi plânge-n braţe…

Munţii-n taina lor cereascã

nu se-ntorc,sã nu priveascã.

 

-Brazilor, frigãri haine,

chip rãpus se-mplântã-n mine…

Brazii fug în rai grãmadã,

Nu se-ntorc, ca sã nu vadã.

 

-Uliilor, gheare scoase,

cei doi ochi mã frig în oase…

Ulii intra-n soare, sus,

să n-audã ce le-a spus.

 

-Creangã de deasupra lumii,

ia-mi grozavii ochi şi du-mi-i…

Creanga scârţâie cu ciudã,

munţii nu se-ntorc s-audã.

Ştreangul tremurã şi el,

brazii nu privesc defel.

 

Numai ulii, gemenii,

trec deasupra cremenii.

Numai ulii veacului

deasupra copacului.

 

Numai ei cu ciocurile

smulg din slavã focurile.

Când se fac ca aurul

peste tot coclaurul,

când se-aprind ca spadele

peste toate zadele,

când ca vâlvãtãile

peste toate vãile…

24 Feb
2012

“Precum în cer, aşa şi pe pământ” – Cristina Nichitus Roncea

Am ajuns prima oara la manastirea Petru Voda in seara de Craciun. Luminau stelele, ninsese, totul era alb, iar maicile se pregateau sa mearga cu colindul. Iata-ma umbland, impreuna cu ele, de pe un deal pe altul, din chilie in chilie. “Lerui, Doamne, Ler / au pornit cu plugusorul / îngerii prin cer”. Intrasem, pe nesimtite, in calatoria din poveste. La casuta cu cei mai multi pelerini, in noapte, usa s-a deschis si din chilie a iesit chiar Mos Craciun, asa cum il stiam dintotdeauna: un patriarh inalt, cu barba alba, un zambet care-ti incalzeste inima si o privire care stie intreaga-ti viata, daca ai fost sau nu cuminte. Intrasem in Rai. Am simtit ca aceasta intalnire cu Parintele avea sa imi schimbe viata.”(Cristina Nichitus Roncea)

 Precum in cer, asa si pe pamant – Calatorie foto prin lumea ortodoxa romaneasca

Imi doresc ca albumul acesta sa aduca un smerit omagiu marelui marturisitor al ortodoxiei romane Justin Parvu, ctitorul Manastirii Petru Voda, la 20 de ani de cand s-a pus piatra de temelie a sfantului lacas inchinat martirilor din temnitele comuniste. Fara binecuvantarea, viziunea si caldura sa parinteasca, aceste imagini nu ar fi existat.

Multumesc, de asemenea, pentru buna primire si ingaduinta, tuturor preotilor din Mitropolia Moldovei si Bucovinei, surorilor, maicilor, fratilor si calugarilor din Manastirile Petru Voda, Paltin, Sihla, Sihastria, Secu, Neamt, Agapia, Varatec, Humor, Voronet, Moldovita, Sucevita, Arbore, Putna, Trei Ierarhi, Galata, Copou, Miclauseni, Catedrala Mitropolitana din Iasi, Catedrala Patriarhala si “Sfanta Maria” din Techirghiol.” (Cristina Nichitus Roncea)

“Unul si acelasi fotograf poate face zeci de feluri de poze. Uneori, cu unul si acelasi aparat. Poate raspunde unei comenzi de reportaj; poate imortaliza cunostinte, situatii, locuri; se poate mira, bucura, induiosa pe cont propriu, acumuland poze “pentru sertar”; poate “fura” nostalgii, ezitari, asteptari, inaltari si uniri colective de care imaginea da seama mai bine decat propria lui judecata ; poate declansa ca sa-si asigure o amintire plata si poate obtine… un miracol.

S-au asezat in acest album peste 210 cadre ca sa spuna povestea unui fel de a fi din interiorul ortodoxiei romanesti, asa cum arata ea in ultimii doi-trei ani (2008-2011).

Cristina Nichitus Roncea si-a deschis aici arhiva de mirean care fotografiaza in biserici si manastiri, in atelierele si bucatariile lor, in chilii si prin muntii in care calugarii se duc “la pustie”.

A avut sansa de a fi acceptata si ingaduita cum putini sunt, gratie unui firesc si unei simplitati inspirand liniste si incredere.

Sentimente justificate din ceea ce se poate vedea in album: o priza directa a evenimentului, iar nu punerea lui in scena; bucurii mari si sarbatori ale inimii, nu o antologie a fastului; momente de meditatie autentica si altele de munca la fel de adevarata, care tin laolalta viata spirituala si intruchiparea ei materiala, cerul si pamantul existentei, iar nu plasmuiri eterice asociate cu cine stie ce abstractii.

Pentru cei care vor sa-si curete sufletul, ca si pentru cei care nu cunosc aceasta anume Romanie sau pentru strainii care n-o cunosc deloc, invitatia la calatorie prin ortodoxia rasariteana de la noi are gustul fermecat al traditiei traite chiar la timpul prezent.

Printr-un noroc, obiectivul proaspat al aparatului de fotografiat s-a mutat de pe monumentul de arhitectura mereu pus in rama pe omul in rasa neagra care matura imprejurul lui, pe cel care aprinde candela, coase vesminte preotesti, duce vitele la pascut si ingrijeste de batrani ! O mica deplasare de accent: pasul de furnica dintre idee si inima.” (Adina Keneres – Editura Compania)

*

“Albumul doamnei Cristina Nichituş Roncea oferă o imagine mai puţin obişnuită a vieţii ortodoxe din România. De obicei, lucrările de acest fel stăruie asupra valorii artistice a ctitoriilor – mănăstiri sau biserici de mir – din ţara noastră şi a comorilor de artă şi cultură – icoane, obiecte de cult, manuscrise, cărţi – păstrate între zidurile lor. De astă dată însă, obiectivul fotografic a urmărit altceva: trăirea întru Domnul a celor care au căutat mântuirea prin desăvârşire, dar şi legătura lor cu lumea credincioşilor, în mijlocul cărora continuă să trăiască.

Pentru a înţelege mai bine crâmpeiele de viaţă bisericească – monastică, în primul rând – coborârea la obârşie este necesară. Una din caracteristicile creştinismului românesc este pătrunderea şi răspândirea învăţăturii lui Hristos de-a lungul unei lungi perioade, de la timpurile apostolice la încheierea etnogenezei românilor.
Dacă în cazul bulgarilor, ungurilor, ruşilor, de pildă, cunoaştem momentul, când un conducător politic – ţar, rege, mare cneaz – a impus creştinismul poporului său, românii apar dintru început ca un popor creştin. Miracol şi enigmă, întocmai ca şi continuitatea daco-romană, apoi română, la nord de Dunăre, în perioada migraţiilor (secolele III-XIII) s-ar putea repeta. În fapt însă, difuzarea creştinismului şi formarea poporului român au fost două procese concomitente, care s-au asociat în chipul cel mai strâns. Creştini am fost de când am apărut ca neam.

În Evul mediu, în lumea creştină, orice autoritate politică, era, în mod obligatoriu, dublată de una religioasă: alături de voievod, cneaz, rege stătea un prelat – episcop, mitropolit sau, la nevoie, un stareţ care-şi dobândise o autoritate spirituală. Când s-au întemeiat domniile româneşti, voievozii au avut alături ierarhi recunoscuţi de Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol.

Aşa cum creştinarea românilor s-a desfăşurat pe tăcute şi neştiute, tot astfel, în împrejurări care rămân în obscuritate, în spaţiul carpato-dunărean, organizarea bisericească s-a aflat sub semnul hesihasmului (isihasmului), acel curent, care, originar încă din secolele IV-V, s-a afirmat plenar în secolul al XIV-lea prin învăţătura Sfântului Grigore Palama. Obiectivul lui era înălţarea, prin asceză, a omului până la perceperea luminii taborice, a strălucirii Mântuitorului, vădită în Schimbarea la Faţă. Atingerea unei trepte atât de înalte, de curăţie sufletească şi de comunicare cu Dumnezeu, pe Care „a-L vedea nu este cu putinţă oamenilor”, cerea o forţă spirituală, capabilă să lupte cu ispitele şi să găsească, prin rugăciunea neîncetată, calea spre Domnul.

Dacă, atunci, în secolele XIV-XV şi chiar mai târziu, până la reînnoirea paisiană nu am avut clerici de rafinamentul teologic al palamiştilor, în schimb, hesihaştii români au devenit sihaştrii, pustnici, călugări retraşi în solitudine, dar gata oricând să dea sfatul cel bun pentru zidirea spirituală sau conduita în lume. Termenul însuşi de „sihastru” şi, mai ales, locul ocupat de el în imaginarul popular – unde este înconjurat de respect – dă măsura legăturii puternice dintre trăirea isihastă şi percepţia ei în masa credincioşilor.

Ajungem astfel la altă trăsătură a monahismului românesc: dialogul permanent dintre monahi şi laici. Trei factori sunt de avut în vedere pentru a înţelege această realitate. Mai întâi, permeabilitatea socială: în imensa lor majoritate, călugării au aceeaşi origine rurală ca şi masa credincioşilor. Ţăranul se recunoaşte în ţăran, în graiul, reprezentările, obişnuinţele atât ale unora, cât şi ale altora. În al doilea rând, rezultat al împrejurărilor vitrege – am fost mereu „în calea răotăţilor” – numai o elită cu totul restrânsă a clerului avea o înaltă cultură teologică; grosul clerului călugăresc şi mirean se împărtăşea din aceeaşi cultură de sorginte populară, ca şi credincioşii care îl frecventau. Dialogul devenea astfel foarte lesnicios. În sfârşit, prin stilul de viaţă, călugărul, supus ascultării, avea de îndeplinit diverse munci fizice, care, într-o lume agrară, erau, de regulă, activităţi legate de cultura pământului şi creşterea vitelor. Ţăranul, venit la mănăstire, vedea pe „părintele” lucrând la câmp sau îngrijind de vitele sau stupii mănăstirii, întocmai ca şi el în gospodăria lui.

Toate acestea „au spart” zidurile mănăstirii şi au integrat organic comunităţile călugăreşti în societatea românească. Respectul credinciosului de rând pentru omul în rasă nu-l înstrăinează în nici un chip pe cel din urmă de cel dintâi. Cleric şi laic se află într-o desăvârşită unitate spirituală şi mentală.

Aceste trăsături ale vieţii bisericeşti s-au păstrat nealterate din Evul mediu până astăzi. Este ceea ce explică locul eminent ocupat de Biserică în viaţa societăţii, prestigiul de care ea se bucură, forţa credinţei vădită, cel mai pregnant, în marele aflux de credincioşi la sărbătorile Bisericii.

Imaginile doamnei Cristina Nichituş Roncea ilustrează perfect aspectele caracteristice ale trăirii ortodoxe, cu precădere în lumea monastică, înfrăţirea, atât de firească, într-o religie a iubirii, între cleric şi mirean. Călugărul se roagă şi munceşte – ora et labora! –, iar laicul, beneficiar al ostenelilor celui dintâi, îl priveşte cu iubire şi respect.

Într-o vreme când desacralizarea, confuzia şi, mai presus de toate, păcatul sunt atotputernice, fotografiile din acest album au putere reconfortantă. Doamna Cristina Nichituş Roncea a izbutit, prin arta sa, dar, mai ales, prin forţa sufletului, să coboare Cerul pe pământ şi să ne smulgă, fie şi pentru o clipă, din mizeriile cotidianului pentru a ne înălţa într-o lume purificată. Cartea de faţă este, deopotrivă, o sursă de inspiraţie şi o chemare la împărtăşirea unor valori de esenţă divină. Indiferent de opţiunea celui care o va lua în mână – credincios sau ateu – cartea îi va fi de mare folos.” (Acad. Florin Constantiniu)

Cristina Nichitus Roncea / «Precum in cer, asa si pe pamant» – Calatorie foto prin lumea ortodoxa romaneasca. Editura Compania, Bucuresti, 2011.

 

Sursa: http://precum-in-cer.ro/

http://precum-in-cer.ro/librarii-online/

 

24 Feb
2012

“Neagu Djuvara – Tinereţea ţine de caracter”

 Oamenii au o singură vârstă toată viața

  Hermann Graf Keyserling, un filozof german care era la modă prin anii ’20-’30, a spus că oamenii au o singură vârstă toată viața. E un lucru inteligent, nu? Nițel exagerat, dar, uitați, eu cred despre mine că am avut mereu 26 de ani. Îmi amintesc că la 11 ani, când eram în vacanță la Sinaia, o prietenă de-a mamei mele îmi spunea „micul filozof”. Vârsta mea mentală a rămas și acum, la 91 de ani, de 26. Apropo de asta, îmi amintesc de povestea unui român care lucra în partea de Sud a Senegalului, cea mai nenorocită și săracă parte a țării. Avea un proiect acolo, pentru FAO (Food and Agriculture Organisation) și după ceva timp, fiind depășit de muncă, a cerut un ajutor. Azi l-a primit! I-au trimis de la Paris un fran­cez tânăr, de-abia ieșit de pe băncile facultății. Românul meu l-a luat cu mașina de la aeroport și au plecat acolo în mlaștină, la țânțari, în căldură, în nenorocirea aia de zonă. Azi francezul ăsta, puștiul, i-a zis românului în mașină: „Pentru pensie… cum facem?”

 Era un moș francezul ăla, un moș de 20 de ani! Păi cum să te gândești la pensie în condițiile alea?! Românul meu, trecut prin tot felul de greutăți, și-a făcut cruce. E o chestiune de caracter tinerețea, eu mi-am păstrat apucăturile din tinerețe. Sunt un om ambițios, muncitor, dar îmi plac glumele în continu­are și vă mărturisesc că și acum îmi amintesc niște cântece deo­cheate, învățate de la fratele meu, pe care mi le cânt singur și mă distrez. Așa suntem. Unii îmbătrânim de tineri, alții rămânem copilăroși. Unii chiar poate prea copilăroși.

Tinerețea este tonică

 Am lipsit din țară 45 de ani și la întoarcere am descoperit că mă înțeleg nu cu generațiile de sub mine, cu cei de peste 40 de ani, cu cei foarte tineri. Așa se face că prietenii mei de acum au între 20 și 40 de ani. Da, mi-am făcut prieteni ade­vărați printre studenții mei, comunicăm bine, ne înțelegem. Iar din prietenii mei mai vechi, foarte mulți s-au schimbat cu vârsta. Azi n-am mai fost pe aceeași lungime de undă cu ei!

 Chiar și cel mai bun prieten al meu, francez, care m-a găzduit când eram pribeag, prieten bun de tot, s-a schimbat, a îmbă­trânit. Eu am continuat să-l con­sider cel mai bun prieten, dar nu ne mai înțelegeam deloc. Nu mai eram de acord cu atitudinea pe care o avea față de copiii lui, cu felul în care își conducea casa. Ajunsesem în punctul în care nu îmi mai făcea plăcere să îmi petrec timpul cu el, ci cu copiii lui. De altfel, am rămas prieten foarte bun cu fiica lui cea mică. Acum are și ea 50 de ani, dar prietenia noastră a început când avea vreo 20.

Resorturile tinereții

Ambiția mă ține tânăr. Din nefericire, nu poți recomanda cuiva să fie ambițios, pentru că asta e o trăsătură pe care o ai sau nu o ai. Dar ca să faci ceva în viață e musai să fii ambițios, să vrei să faci ceva, altfel te prăbușești psihic. Azi vă spun, am văzut și oameni tineri careatunci când nu au mai avut scopuri, au îmbătrânit. Brusc. Eu am multe lucruri pe care vreau să le fac, plus proiecte mai vechi pe care vreau să le finalizez.

 Mai am în cap încă vreo două-trei cărți nescrise. Azi vreau să-mi public teza de filozofia istoriei, cea mai dragă operă a mea, în limba engleză, pentru că franceza nu mai este o limbă citită. Mă simt util în România, vreau să profit de popularitatea mea și să mai lansez niște idei care să ne dea de gândit. Uitați, „Thocomerius – Negru Vodă”, ultima mea carte, s-a epuizat într-o săptămână și a fost reeditată cu eticheta „bestseller”. Este unul dintre motivele pentru care am vrut să revin în România. Aici pot să fac ceva și e o satisfacție morală să reușești ce ți-ai propus.

 Muncesc în fiecare zi și evit orice activitate care mă distrage de la scris. Nu îmi permit să fiu împrăștiat, evit mondenitățile, pentru că am scopuri de îndeplinit. În fiecare zi fac o scurtă siestă de jumătate de oră după-amiaza, este un obicei pe care l-am împrumutat din Africa, dar îmi pun ceasul să sune ca să mă apuc de scris. Da, da, nu râdeți că îmi pun ceasul să sune pentru că dacă dorm mai mult de o oră, devin mofluz și nu mai am chef de nimic.

Neagu Djuvara

Sursa: http://www.tabu.ro

23 Feb
2012

Act for Culture in Europe!

Act for Culture in Europe!


The newsletter of the we are more campaign 7 – February 2012
(c) www.cultureactioneurope.org
if the message does not appear correctly.
La version française ci-dessous

EDITORIAL

Dear campaign supporters,

We have just published our statement on the proposal for the new EU Culture Programme called ‘Creative Europe’. In our statement, we underline the core values of funding for the arts and culture in Europe that we stand for. To us, it is extremely important that the new programme recognises the social values of arts and culture and the ways it contributes to human development. We also find it crucial that the new programme dares to take risks and allows for artists and cultural operators to experiment.

We urgently need your help to make sure that the statement gets put in the hands of all Ministers of Culture and Members of the European Parliament by as many campaign supporters as possible. Download our statement straight away and help us show that civil society cares!

Apart from helping us advocate for changes in the ‘Creative Europe’ proposal, we also encourage you to engage with some of the interesting and ongoing debates on the urgent need for dialogue between culture and European politics or the “Decalogue for Europe of Culture” that was recently signed by 22 EU Ministers of Culture.

2012 is a key decision-making year during which the EU budget 2014-2020 will be decided. EU support to culture over the next seven years is at stake and the negotiations over the first four months of the year will be crucial to the final result.

It is therefore more important than ever that we make our voices heard and address EU politicians and policy-makers across Europe with clear demands.

Warm regards,
The Culture Action Europe team.

 

CAMPAIGN NEWS

Campaign statement on the new EU Culture Programme ‘Creative Europe’ out now
Help us defend a final version of the new programme that better recognises the social dimensions of arts and culture and the importance of risk taking and experimentation. The European Parliament and EU member states have the right to change whatever they want in the proposal that has been drafted by the European Commission. Therefore his is the key moment for all campaign supporters to distribute the statement as broadly as possible. Download the statement in English and French and make sure it gets in the hands of your Minister of Culture and European Parliament contacts NOW!

Act for culture in Europe: Help collect 100.000 signatures before May 10th!
Did you know that whilst the EC proposes to cut the majority of the EU programmes in the next budget they propose to INCREASE the budget for the culture and education programmes? The EC believes that increasing the investment in culture, heritage and the arts will help get Europe back on its feet, but many Member States of the European Union oppose this increase. You can change their mind by helping us collect 100.000 signatures to the campaign manifesto – we’ll present it to all EU Ministers of Culture in Brussels on May 10th 2012.

Join a campaign action group in your country
While the Belgians are putting the last touch to a statement they’re sending to their Ministers of Culture the Poles are busy planning a series of campaign advocacy workshops and the Danes preparing a high-level conference on Creative Europe in Herning. Check out our new section on the campaign website that facilitates for campaign supporters to get in touch with the different national co-ordination groups and provides inspiration for those who want to set one up!

Nordic campaign project kicks off in Stockholm
On the 26th-27th of January, 17 representatives from Nordic cultural organisations met in Stockholm for an arts advocacy training and kick-off of the project ‘we are more – gathering Nordic cultural operators to joint advocacy actions’. The project will now continue with a series of individual and joint campaign activities during the Danish EU Presidency over Spring 2012. The project is managed by Intercult in collaboration with Culture Action Europe and is supported by the Culture Programme of the Nordic Council of Ministers
.

BRUSSELS NEWS

Creative Europe – now in the hands of MEPs and Member States
Now that the European Commission has published its proposal for Creative Europe, it is up to the European Parliament and the Council of EU Ministers to react. The co-decision procedure requires both parties to reach an agreement in order for the programme to be adopted. The MEP rapporteur Silvia Costa will prepare a legislative report on behalf of the EP Culture Committee while the Culture Affairs Committee chaired by the Danes will try to reach a so-called partial agreement in the Council. This could in theory imply that the Council agrees on all aspects of the programme apart from the budget! Both parties should have their first positions ready by summer. The final plenary votes will take place towards the end of 2012 the earliest.

Structural funds – waiting for the new proposals and facilitating your advocacy work
The European Commission has already postponed the publication of the important Common Strategic Framework several times. The Common Strategic Framework will further frame the negotiations and outline the position of culture within the future structural funds. The document is currently expected to be published end February, and as soon as it is out we will react with a statement! While waiting, we are focusing our efforts on putting together a special advocacy toolkit on the structural funds for campaign supporters that we will publish in March.

Danes aim to advance the EU budget negotiations
If all new policies and programmes of the EU are to be operational in 2014, they should ideally be adopted by the end of this year. In order for the programmes to be adopted, the overall EU budget has to be adopted first since it will determine the budgets of the individual programmes. In January, the EU budget 2014-2020 priorities and policy envelopes were discussed in the General Affairs Council for the first time. Following these discussions, the Danish EU Presidency is currently preparing a document called ‘negotiating boxes’, which describes the outstanding issues in the negotiations, as well as the main options. The first draft of the document, including the state of play for Creative Europe and the Cohesion Policy envelopes should be ready by the end of July.

ADVOCACY TOOLS

“Décalogue pour l’Europe de la Culture” signed by 22 EU Ministers of Culture
On 9 February, the French Minister for Culture, Frederic Mitterrand, published a statement defending the role of culture in Europe. 22 EU Ministers of Culture and the EU Commissioner for culture have signed the statement. Denmark, Netherlands, Poland, Slovakia and Sweden have not signed the statement. Read the statement in French or English followed by some of the reactions, form your own opinion about the content and signing/ non-signing of your country, join the debate and advocate for your position!

Stockholm conference report lists 5 key learnings when advocating for the role of culture in Europe
On the 9th of December 2011, Intercult and Riksteatern organized a one-day conference that gathered the Swedish Minister of Culture, EC representatives, MEPs and over 200 national and regional politicians and civil society representatives to discuss the role of culture in the EU 2020 strategy. The report from the conference, that identifies 5 key learnings when advocating for the role of culture in Europe, is now available on the conference website (in Swedish with summary of the learnings in English).

CULTURE ACTION EUROPE NEWS

Warm welcome to our new Secretary General Luca Bergamo!
Culture Action Europe, on behalf of its Executive Committee, is delighted to announce the appointment of Luca Bergamo to the post of Secretary General of the organisation. The appointment is effective as of March 1st, 2012. Luca Bergamo succeeds Ilona Kish who has served as Secretary General from 2003 to present. Culture Action Europe wishes to warmly thank Ilona Kish for the major contribution that she has made to the development of the organisation and wish her all the success in the new phase of her career.

New members
Culture Action Europe warmly welcomes its first new members in 2012, namely the theatre company Interlude t/o in Lille, France, Transnational Arts Production in Oslo, Norway and the European Concert Hall Organisation that has its secretariat in Brussels, Belgium.

Chip in to support the campaign!
The we are more campaign is funded through Culture Action Europe’s own contributions, strategic partnership support by the European Cultural Foundation, support from members and partners and donations from private persons and organisations. All donations, regardless of the size, are highly appreciated – they make an important contribution to the core campaign cost and increase the chances for the campaign to make an impact.

Learn more about the organisations that have already made a donation and find out more about how to make a contribution of your own!

Join Culture Action Europe
A growing coalition gathering committed cultural operators who want to make culture a driving force in Europe is a key element to our common success. So do not hesitate to contact us (advocate@cultureactioneurope.org) if you want to be part of this movement too! Detailed information about membership is available here.

MEMBERS’ NEWS

DSI SWINGING EUROPE
Release of the European Jazz Orchestra CD 2011
Read More…

EFA – EUROPEAN FESTIVALS ASSOCIATION
EFA kicks off Diamond Jubilee and meets Commissioner Vassiliou
Read More…

EMC – EUROPEAN MUSIC COUNCIL
European Forum on Music 2012
Read More…

EJN – EUROPE JAZZ NETWORK
Europe Jazz Network’s 25th anniversary programme
Read More…

FUSIC
New membership category to the Creative Tourism Network
Read More…

HALMA NETWORK
Literature in Flux – via Mare
Read More…

IETM – INTERNATIONAL NETWORK FOR CONTEMPORARY PERFORMING ARTS
Spring Plenary Meeting in Copenhagen
Read More…

MCK – INTERNATIONAL CULTURAL CENTRE IN KRAKOW
Herito No.5 – Cities for thoughts
Read More…

NRTF – NATIONAL RURAL TOURING FORUM
New Directions Showcase Event
Read More…

TRANS EUROPE HALLES
Engine Room Europe starts the year with full action
Read More…



Join us on Facebook and Twitter!
Get the latest news and interact with the we are more campaign on Facebook and Twitter
Help raising the visibility of the we are more campaign by suggesting our Facebook page to your friends. We currently have over 7941 fans – thanks for helping us grow!

Culture Action Europe is funded with support from the European Commission and the European Cultural Foundation. This communication reflects the views of Culture Action Europe and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein. we are more is a Europe-wide arts advocacy campaign set up by Culture Action Europe in strategic partnership with the European Cultural Foundation.

Culture Action Europe – Rue de la Science 10, BE – 1000 Brussels – T +32 (0)-534 40 02, F +32 (0)-2 534 11 50 campaign@wearemore.eu

Subscribe to the newsletter…
Unsubscribe by sending an empty e-mail to newsletter@cultureactioneurope.org with “Unsubscribe” as the subject.

S’engager pour la Culture en Europe!
La newsletter de la campagne we are more – n° 7 – Février 2012
Cliquez ici si le message n’apparaît pas correctement.

EDITORIAL

Chers supporters de la campagne,

Nous venons de rendre publique notre déclaration sur la proposition de la CE pour le prochain programme « Europe Créative ». Dans notre déclaration, nous soulignons les valeurs qui sont, selon nous,  au cœur du financement des arts et de la culture en Europe. Nous tenons à ce que le nouveau programme reconnaisse la valeur sociale des arts et de la culture et le rôle qu’ils jouent dans le développement humain. Nous pensons également qu’il est crucial que le nouveau programme ose prendre des risques et permettent aux artistes et aux opérateurs culturels d’expérimenter.

Nous avons désespérément besoin de votre aide afin de s’assurer que notre déclaration parvienne entre les mains de tous les ministres de la Cultures et de tous les membres du Parlement européen, et qu’elle soit envoyée de la part du plus grand nombre de supporters possible. Télécharger notre déclaration dès maintenant et aidez–nous à montrer que la société civile se préoccupe de cette question!

En plus de votre aide pour changer la proposition d’« Europe Créative », nous vous encourageons à vous engager dans les débats en cours sur le besoin urgent de dialogue entre les acteurs de la culture et les politiques européennes, ou sur le « Décalogue pour l’Europe de la Culture » qui a récemment été signé par plus de 22 ministres de la culture.

L’année 2012 sera une année clé en termes de législation, puisque le budget de l’UE pour la période 2014-2020 sera décidé. Le soutien de l’UE à la culture dans les sept années à venir est en jeu et les négociations qui auront lieu au cours des quatre premiers mois de l’année seront cruciales quant aux résultats finaux.

Il est  alors plus important que jamais  de faire entendre nos voix, et avec des demandes claires, auprès des politiciens et des décideurs européens à travers l’Europe.

Chaleureuses Salutations,
L’équipe de Culture Action Europe.
NOUVELLES DE CAMPAGNE

La déclaration de la campagne sur le nouveau programme européen « Europe Créative » rendue publique
Aidez nous à défendre une version finale du programme qui reconnaisse mieux la dimension sociale des arts et de la culture et l’importance de la prise de risque et de l’expérimentation. Le Parlement européen et les Etats membres de l’UE ont la possibilité de modifier tous ce qu’ils désirent dans la proposition faite par la Commission européenne. Par conséquent, c’est le moment pour tous les supporters de la campagne de distribuer la déclaration aussi largement que possible. Téléchargez la déclaration en anglais ou en français DES MAINTENANT et assurez-vous qu’elle atterrisse entre les mains de votre ministre de la culture ou des contacts pertinents au sein du Parlement européen!

S’engager pour la Culture en Europe: aidez-nous à récolter 100,000 signatures avant le 10 mai!
Savez-vous qu’alors que la Commission européenne propose des coupes budgétaires dans la majorité des programmes de l’UE, elle propose une AUGMENTATION du budget de la culture et de l’éducation? La CE pense qu’augmenter son investissement dans la culture, le patrimoine et les arts aidera l’Europe à se remettre en scelle, mais de nombreux Etats membres s’opposent à cette augmentation. Vous pouvez les faire changer d’avis en nous aidant à récolter 100,000 signatures pour le manifeste de la campagne que nous présenterons à tous les ministres de la Culture de l’UE lors du Conseil des Ministres du 10 mai 2012.

Rejoignez un groupe d’action de la campagne dans votre pays
Alors que les belges sont en train de finaliser la déclaration qu’ils vont envoyer à leurs ministères de la culture, les polonais sont eux occupés à planifier une série d’ateliers sur la campagne, tandis que les danois préparent une conférence de haut niveau sur le programme Europe Créative à Herning. Consultez la nouvelle rubrique du site web de la campagne dédiée à faciliter la mise en contact entre les supporters de la campagne et les différents groupes de coordination nationale et à inspirer ceux qui souhaiteraient mettre en place le leur!

Le projet ‘Nordic campaign’ lancé à Stockholm
Du 26 au 27 janvier, 17 représentants d’organisations culturelles des pays nordiques se sont rencontrés pour une formation au lobbying pour les arts et pour le lancement du projet intitulé « we are more - gathering Nordic cultural operators to joint advocacy actions ». Le projet va se poursuivre avec une série d’actions de lobbying, individuelles ou communes, dans le contexte de la Présidence Danoise de l’UE tout au long du printemps 2012. Le Projet est dirigé par Intercult en collaboration avec Culture Action Europe et soutenu par le Programme Culture du Conseil Nordique des Ministres.

NOUVELLES DE BRUXELLES

Europe Créative: maintenant dans les mains des eurodéputés et des Etats membres
La Commission européenne ayant publié sa proposition concernant le programme Europe Créative, c’est maintenant au Parlement européen et au Conseil des Ministres de réagir. La procédure de codécision exige que les deux parties atteignent un accord pour que le programme soit adopté. Le rapporteur au PE pour cette proposition est la députée Silvia Costa, qui préparera un rapport au nom de la commission Culture du PE tandis que le Comité des Affaires Culturelles (CAC) du Conseil de l’UE, présidée par les danois, tentera d’atteindre un accord dit « partiel » en son sein.  Cela peut impliquer que les membres du CAC s’accordent sur tous les aspects du programme sauf le budget! Chaque partie devra avoir préparé sa position avant l’été, et les votes en plénière se tiendront fin 2012 au plus tôt.

Fonds structurels: en attendant les nouvelles propositions législatives, nous vous préparons déjà à agir
La Commission européenne a déjà plusieurs fois repoussé la publication du très stratégique « Cadre Stratégique Commun ». Le Cadre Stratégique Commun va modeler les négociations et déterminer la place de la culture dans les futurs fonds structurels. La publication du document est désormais prévue pour fin février, et dès lors nous réagirons avec une déclaration. En attendant, nous concentrons nos efforts dans la préparation d’une boîte à outils spéciale pour les fonds structurels destinée aux supporters de la campagne, que nous publierons en mars.

Les danois souhaitent avancer sur les négociations du budget de l’UE
Pour que tous les programmes et politiques de l’UE soient opérationnels en 2014, il faudrait, idéalement, qu’ils soient adoptés à la fin de cette année. Pour ce faire, le budget général de l’UE doit d’abord être adopté, puisqu’il déterminera les budgets de chaque programme. En janvier, les priorités et les enveloppes des politiques pour le budget 2014-2020 de l’UE ont été discutées pour la première fois au sein du Conseil consacré aux Affaires Générales.  Suite à ces discussions, la Présidence danoise est en train de préparer un document appelé « boîte de négociations », qui décrit les sujets clés à débattre, ainsi que les principales options possibles. La première mouture de ce document, qui inclura l’état des négociations concernant Europe Créative et la politique de Cohésion, devrait être prête en Juillet.

OUTILS DE LA CAMPAGNE

Le “Décalogue pour l’Europe de la Culture” signé par 22 Ministres de la Culture de l’UE
Le 9 février, le ministre français de la culture, Frédéric Mitterrand, a rendu publique une déclaration commune défendant le rôle de la culture en Europe. Cette déclaration fut approuvée et signée par la Commissaire européenne à la Culture et 22 ministres de la culture de l’UE. Le Danemark, les Pays-Bas, la Pologne, la Slovaquie et la Suède n’ont pas signé la déclaration. Lisez la déclaration en français ou en anglais, suivie des réactions qu’elle a suscitées. Forgez votre propre opinion quant au contenu et au fait que votre pays ait signé ou non, rejoignez le débat et défendez votre position!

Le rapport de la Conférence de Stockholm liste 5 leçons à retenir pour défendre le rôle de la Culture en Europe
Le 9 décembre 2011, Intercult et Riksteatern ont organisé une conférence réunissant le ministre suédois de la culture, de nombreux députés européens et plus de 200 hommes et femmes  politiques nationaux et locaux, ainsi que des représentants de la société civile, pour discuter du rôle de la culture dans la stratégie Europe 2020. Le rapport issu de la conférence, qui identifie les 5 leçons à retenir pour défendre le rôle de la culture en Europe, est maintenant disponible sur le site web de la conférence (en suédois, avec un résumé des 5 leçons en anglais).

NOUVELLES DE CULTURE ACTION EUROPE

Bienvenue à Luca Bergamo, notre nouveau Secrétaire Général!
Culture Action Europe, au nom du comité exécutif, a le plaisir d’annoncer la nomination de Luca Bergamo au poste de Secrétaire Général de l’organisation. Sa nomination prendra effet le 1er 2012 mars. Luca Bergamo succèdera à Ilona Kish qui a rempli le rôle de Secrétaire Générale depuis 2003. Culture Action Europe remercie chaleureusement Ilona Kish pour sa contribution majeure au développement de l’organisation et lui souhaite beaucoup de succès dans la nouvelle phase de sa carrière.

Nouveaux membres
Culture Action Europe a le plaisir d’accueillir les premiers nouveaux membres en 2012 : la compagnie de théâtre Interlude t/o de Lille, France, Transnational Arts Production de Oslo, Norvège et la European Concert Hall Organisation dont le secrétariat se trouve à Bruxelles, Belgique.

Soutenez la campagne!
La campagne we are more est financée par les fonds propres de Culture Action Europe, avec le soutien stratégique de la Fondation européenne de la Culture, celui de nos membres et partenaires ainsi que grâce à des donations de personnes ou organisations privées. Tous les dons, indépendamment de leurs montants, sont les bienvenus car ils représentent une réelle contribution aux coûts de la campagne et augmentent les chances d’avoir un véritable impact. Apprenez-en plus sur les organisations ayant déjà fait un don et sur la possibilité d’en faire un vous même!

Rejoignez Culture Action Europe!
Une coalition toujours plus large d’opérateurs culturels engagés et soucieux de faire de la culture l’une des forces motrices de l’Europe est la condition sine qua non de notre succès. N’hésitez pas à nous contacter (advocate@cultureactioneurope.org) si vous souhaitez vous aussi rejoindre le mouvement! Des informations plus détaillées sur l’adhésion sont disponibles ici.

NOUVELLES DES MEMBRES

DSI- SWINGING EUROPE
Sortie de l’album 2011 de l’Orchestre européen de Jazz
En savoir plus…

AEF – ASSOCIATION EUROPEENNE DES FESTIVALS
AEF célèbre son jubilé de diamant et rencontre la Commissaire à la culture.
En savoir plus…

CEM – CONSEIL EUROPEEN DE LA MUSIQUE
Forum européen de la Musique 2012
En savoir plus…

EJN – EUROPE JAZZ NETWORK
Le programme du 25ème anniversaire du réseau Europe Jazz Network
En savoir plus…

FUSIC
Nouvelle modalité d’adhésion au Réseau du Tourisme Créatif
En savoir plus…

HALMA NETWORK
Literature in Flux – via Mare
En savoir plus…

IETM – RÉSEAU INTERNATIONAL DES ARTS DU SPECTACLE
Réunion plénière à Copenhague
En savoir plus…

MCK – CENTRE CULTUREL INTERNATIONAL DE CRACOVIE
5ème édition de Herito: Cities for thought
En savoir plus…

NRTF – NATIONAL RURAL TOURING FORUM
Exposition de présentation de “New Directions”
En savoir plus…

TRANS EUROPE HALLES
Le projet Europe Room Europe démarre l’année sur des chapeaux de roues
En savoir plus…

Rejoignez-nous sur Facebook et sur Twitter!
Recevez les dernières nouvelles de la campagne et entrez en dialogue avec nous grâce à Facebook et Twitter. Aidez-nous à donner plus de visibilité à la campagne we are more en suggérant notre page Facebook à vos amis. Nous avons actuellement plus de 7941 amis – merci de nous aider à faire passer le message!

Culture Action Europe reçoit le soutien du Programe Culture de la Commission européenne et de la Fondation Européenne de la Culture. Cette publication n’engage que son auteur et la Commission n’est pas responsable des informations qui y sont contenues. we are more est une campagne européenne pour les arts lancée par Culture Action Europe en partenariat stratégique avec la Fondation Européenne de la Culture.

Culture Programme Logo - ECF Logo

Culture Action Europe – Rue de la Science 10, BE – 1000 Brussels – T +32 (0)-534 40 02, F +32 (0)-2 534 11 50 campaign@wearemore.eu

S’inscrire à la newsletter…
Pour se désinscrire à la newsletter envoyer un e-mail vide avec le sujet “Désinscription” à newsletter@cultureactioneurope.org