10 Sep
2017

Nadia Urian: Sărbătoarea Limbii Române 2017 la Moneasa / organizată de Revista româno- canado-americană STARPRESS – “ valcea-turism.ro”

Și în anul acesta am așteptat data de 31 august, pentru a participa la Sărbătoarea Limbii Române, desfășurată de data aceasta, la Moneasa, județul Arad.
Onoare și bucurie, prețuire și respect organizatorilor, distinsei doamne Ligya Diaconescu-directoarea Revistei de Informație și Cultură Româno- Canado –Americană ,,Starpress’’, condusă de ,,Doamna Limbii Române’’ așa cum au numit- o cei prezenți, cea care, alături de d-l Al Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor Români a semnat Petiția către Parlamentul României, privind propunerea Sărbătoririi limbii române. A limbii vorbite de românii din interiorul țării, dar și de cei din Diaspora.
Ca în fiecare an, cu ocazia evenimentului, d-na Ligya Diaconescu lansează Antologia ,,Limba noastră cea română’’ , care cuprinde două secțiuni: una de proză și alta de poezie. În ea sunt așezate creațiiile literare ale scriitorilor din țară dar și din străinătate: Canada, Italia, Germania, Olanda, Londra, Spania.
În cuvântul de prefață, domnul Al .F. Țene subliniaza faptul că ,,diapazonul exprimării fiecărui scriitor vibrează în limbajul poetic românesc’’ și că ,, Toate antologiile editate de scriitoarea Ligya Diaconescu formează o istorie a literaturii române, ce se scrie sub ochii cititorilor, un omagiu adus graiului românesc, dulce ca mierea sau ca laptele mamei iar limba noastră este melodia bătăii inimii pe care o ascultă iubirea ce se numește suflet’’.
De asemenea, doamna Ligya Diaconescu lansează aici și cele două volume ,,Cavaleri ai scrisului românesc la început de secol XXI- Starpress 2017 și ,,Doamne ale scrisului românesc la început de secol XXI. Domnul Al F Țene lansează cartea ,,La braț cu Andromeda’’ și ,,Veniți, privighetoarea cântă’’, apărute la editura Napoca –Nova, ca și cartea doamnei Titina Nica Țene  ,,Clipe pe puntea vieții’, prezentate de către d-na Voichița Palacean-Vereș și d-na Antonia Bodea, președinta cenaclului, Artur Silvestri – filiala Cluj a Ligii Scriitorilor Români.
Nu se putea ca un astfel de eveniment să nu înceapă cu intonarea Imnului de Stat și să nu fie presărat cu alte cântece de suflet …românesc, interpretate de d-na Camelia Florescu- București, Maria Brădean-Sebiș, de Gheorghe Cărbunescu –Râmnicu-Vâlcea sau de Adrian Borcea- Pecica- Arad. Cântece patriotice și religioase,, ca o rugăciune pentru românii din toate timpurile și din toate locurile!’’. Nu poți să nu fii pătruns de un profund sentiment patriotic! Trăim într- o țară atât de frumoasă, în care ,,Chiar și sufletul și dorul /Au și ele limba lor/ Limba vechilor cazanii/ E limba românilor! – Vladimir Potlog.
Cea în care poți să exprimi cu mândrie,  ,,Romania [este] o eternă poveste!’’
Ce titlu potrivit! Ce carte de suflet! Ce cadou valoros, bagaj dorit, dăruit de către domnul Al. Florin Roman, amfitrionul și directorul executiv al evenimentului! Am început să-i citesc cartea și n-am putut să nu parcurg tot, din copertă în copertă! Atâtea texte reprezentative, din literatura română, din Tradiția populară românească, din lucrări cu caracter teologic, studii istoriografice, texte culese cu grijă…Cu grijă și cu trăire…românească! O amintire, o prezență, un condei…
Am urmărit apoi prezentări ale unor cărți de valoare, utile la clasă și dorite de către cititori (Al. F Roman,, Omnia vincit amor!’’, Olimpia Sava,, Limba noastră- i minunată’’, Tudosia Lazar ,,Vaza cu povești’’) dar și acordarea de diplome celor prezenți: scriitori, critici de artă, redactori-șefi, redactori de reviste culturale, din țară și străinătate… O expoziție de pictură pe sticlă a încântat privirea, învăluită în acel miraj de forme și culori, lumini și umbre. Îi mulțumim doamnei Ligya Diaconescu, Maria Gabor și Aneta –Beatrice Filip, pentru lucrările expuse! Recitare, cântec, toate cuprinzând în ele dragostea de neam și țară, de valorile culturale românești, susținute de către formația ,,Rapsozii Zarandului’’condusă de maestrul Petrica Pașca, avându-le ca soliste pe Voichița Suba și Malvina Nagy sau interpretate atât de frumos de către bistrițeanul nostru, avocatul și scriitorul George Echim.
Mesajele venite de dincolo de ocean sau de departe, ale scriitorilor ce n- au putut fi prezenți, au fost transmise direct, prin telefon. Cu drag pentru oameni și pentru pământul românesc…Ne-au fost alături, d-na Elena Buica-Toronto-Canada, Smaranda Cazan-Livescu-prof univ. Virginia- SUA- președintele UNIFERO, Teresia Bolchiș Tătaru- Ausburg, Germania, Maria Rusu-Caragioiu- Montreal, Canada, d-na Galina Mantea-Amsterdam, d-na Elena Buldum, Spania. Iar cei prezenți în sală au întărit îndemnul: ,,Vă doresc să dansați cu dragostea de limba română, așa cum facem noi, seară de seară, viață de viața! Poate, așa a vrut D-zeu! Doamne ajută!’’, cuvinte calde spuse de doamna Ionela Flood, -președinta societății Românca din Londra – Marea Britanie.

Diplomele pentru înalta măiestrie literară, contribuție substanțială a promovării limbii române-au fost acordate participanților-colaboratori din toate colțurile țării, de catre d-na Ligya Diaconescu și d-na Voichița Vereș, directoarea editurii Napoca- Nova. Ce prietenii de suflet poate aduce scrisul! Ce bucurie sinceră poate apropia și lega oamenii! Fără nici un alt motiv, decât …limba română! Cu onoare, le rostesc numele: D- na Ligya Diaconescu, d-l Florin T. Roman, Al. F.Tene, d-na Titina Nica Țene, d-na Mariana Popa- Brașov- redactor Starpress, d- na Voichița Vereș – dir. Editurii Napoca – Nova- Cluj, d-na Rodica Calota, d -na Camelia Florescu-București, d-l George Echim-Brașov, d-na Neluța Stăicuț, d- na Olimpia Sava și d-na Tudosia Lazar, Galați, d-na Smaranda Livescu, d-na Ionela Flood- Anglia, directoarea filialei LSR, din Londra, d-na Antonia Bodea- Cluj- critic literar, preot Constantin Mănescu -președintele Filialei Vâlcea a LSR.
Cuvintele sunt prea puține, pentru a exprima bucuria și entuziasmul cu care s- a trăit evenimentul!
Rămân înscrise în cărți, dăruite cititorilor și sufletului acestora, ca dovadă că timpul nu- l șterge nici uitarea nu-l spală…Limba română!…Dăltuită în evenimente culturale, de către acești șlefuitori ai cuvântului.
PS Limba română este limba în care s- a recitat, s-a citit sau s-a cântat… românește, îmbrăcați în frumoasele costume populare, acompaniați de formațiii celebre, în continuarea sărbătorii, la Serata Muzicală organizată în cadrul Hotelului Parc, în sala festivă. S -a simțit și s- a sărbătorit românește!
,,Limba dulce I/ Viers de cruce,/ Freamăt plin de melodie/ Cu flori prinse- n pălărie / Și la pieptul de pe ie’’[ Valeriu Mahoc] Iar ,pentru toate acestea, e nevoie, înainte de toate, de suflet! De suflet …românesc!
Trăiască limba română! Trăiască neamul românesc! La mulți ani, celor care pun suflet, an de an, în organizarea acestei sărbători! Onoare, prețuire și respect, d–na Ligya Diaconescu, sufletul acestei sărbători, tuturor organizatorilor și participanților la Sărbătoarea Limbii Române!
,,Cât de greu te-ar bate vântul/ Române, nu-ți da pământul!/ Căci cu el dai și năframa,/ Casa, neamul și cu mama’’ (Ana Ilca Mureșan)

———————————–

Nadia Urian

Cristeștii Ciceului

05 Septembrie 2017

 

10 Sep
2017

Mariana Popa: Undă de mister venită din culori

Ligya Diaconescu:

Îmi zugrăvesc sufletul cu pensula odihnită pe inimă.

 

Sărbătorirea zilei Limbii Române în anul 2015 la Râmnicu Vâlcea  mi-a fost dăruită ca o surpriză plăcută a soartei.

Cu bucurie și onoare am răspuns invitației organizatoarei, scriitoarea Ligya Diaconescu, directoarea Revistei de Informație și Cultură Româno- Canado- Americană „ Starpress”. Desfășurarea activităților pe timpul a trei zile  a produs o impresie deosebită asupra mea. Compatibilitatea mea cu amfitrioana acestei manifestări a condus relațiile noastre spre o prietenie în dezvoltare. Atunci în repetate discuții cu domnia sa , ne întrebam: Ce este cuvântul? Încercam să-l definim împreună și separat. Poeta Ligya Diaconescu spunea: „ Este un psalm, este un izvor de energie sau de tămăduire”.

Altădată spunea: „ M-am gândit la cuvânt. Este Lumina ce iese din miezul pietrei de pe mormântul lui Isus de la Ierusalim”. La rândul meu, răspundeam: „ Mă înfioară cuvântul murmurat într-o rugăciune. Este un rezervor de emoție, este o adiere din divinitate”. Dialogul nostru pe tema cuvântului continua de câte ori ne întâlneam. Ne preocupa, în egală măsura, puterea cuvântului scris. Brusc, soarta Ligyei Diaconescu s-a schimbat. Anul 2016 i-a adus o nenorocire. Soțul ei, Traian a fost chemat în veșnicie de Dumnezeu. Niciodată nu știm ce ne aduce clipa ce va să vină. Seismograful vieții ei a înregistrat un cutremur de mare magnitudine. Totul se prăbușea în jur. Fereastra sufletului s-a deschis spre durere și doliu. Vorbele nerostite amuțeau, se îndreptau spre o tăcere adâncă. Doar sufletul se zbate, nimbul luminos al vieții devenise cenușiu, nu mai soarbe nici anotimpurile colorate.

Măsura forțelor noastre la pierderi irecuperabile de ființe iubite o știe doar Dumnezeu. Arhiva durerii noastre pe pământ se umple doar atât cât puterea divină ne cunoaște forțele și rezistența.

Timpul este vindecătorul universal al tuturor suferințelor.

 

Când suntem binecuvântați, Dumnezeu ne arată calea tămăduirii sufletului.

Ligya a plecat capul în fața durerii, a rostit rugăciuni cu glasul și cu inima. Deodată, din mintea ei, din degetele ei au început să țâșnească lumini colorate îndemnând-o, parcă, să le picteze. Dumnezeu i-a arătat calea eliberării sufletului zbuciumat de durere. Strigătul suferinței și al disperării pierderii  soțului s-a transformat într-un gheizer, care erupe în culoare.

Când a început să picteze, pe lemn, sticlă  sau pânză îmi spunea: „Știi? Îmi zugrăvesc sufletul cu pensula odihnită pe inimă.” Am fost printre primii confidenți ai săi în legătură cu această neașteptată pasiune. Doar fiica ei, Andrada medic balneolog, știa de la prima linie trasă pe șevalet. O încuraja mereu susținânu-i optimismul dobândit prin dansul culorilor din icoanele pictate sau mai nou din portretele făcute  prietenilor. Acum când ne întâlnim nu mai definim cuvântul. Toate convorbirile noastre merg cu prioritate spre pictură și convergența ei cu puterea cuvântului scris.

Lucrările Ligyei Diaconescu expuse într-o expoziție de pictură pe sticlă, lemn și pânză la Serbarea Limbii Române  la Moneasa în 31 august 2017, mărturisesc, mie mi-au creat o emoție deosebită.

 Am avut surpriza plăcută de a-mi privi portretul pictat pe pânză. Sufletul meu a început să cânte. Mă aflam în fața singurului meu portret pictat. Mulțumesc Ligyei, o asigur de înalta mea prețuire pentru tot ce crează în domeniul artistic. Mă aflam lângă ea. Din ochii ei ieșea o undă de mister. De unde venea aceasta? Cred că dintr-un suflet generos și foarte credincios al distinsei doamne. Apreciez discursul cromatic din înreaga expoziție picturală.

În încheire aș vrea să spun că am descoperit în Ligya Diaconescu un suflet plin de delicatețe, frumusețe și strălucire, care arde fără odihnă. Neastâmpărul artistic în pictură vine, cred eu, după dramatica cotitură în viața acestei doamne. În fața singurătății, sufletul ei s-a umplut de culoare răbufnind în tablouri, în loc să-și strige suferința. Participanții la serbarea Limbii Române au aplaudat metaforele din lucrările literare dar și luminile care se răspândeau din icoanele pictate pe sticlă, expuse deocamdată de pictorița amatoare. Sperăm în viitor o dezvoltare a aptitidinilor spre profesionalism a Ligyei Diaconescu. Întreaga activitate desfășurată a „țintuit” spectatorii pe scaune timp de patru ore. Un adevărat record.

În simbioză, puterea cuvântului scris și creația în culori, reprezintă o alianță a formelor colorate cu verbul A IUBI.

 —————————

Mariana Popa,

Brașov

2017

10 Sep
2017

Anna Nora Rotaru: Poezii

PEREGRINUL MEU GÂND

 

Cum plouă afară cu biciuri de foc…
Îmi tulbură liniştea şi orice ambianţă !
Se ceartă Zeii, pe ceruri n-au loc,
Sau poate sunt ielele prinse în joc,
Să-mi fure sufletul golit de speranţă ?

 

Crăpând întunericul, în juru-mi trosnesc,
Încercând subtil un gând să-mi sustragă !
Dar nu mă tem, nu m-ascund, nu scâncesc,
Prin norii cei negri, prin hău scormonesc,
Lumina s-o adun, cum se zbate pribeagă.

 

S-o-mprăştii pe mine şi-n flacăra torţii,
Lumină prea-sfântă, c-a mea-i rătăcită…
Cu-n cânt, o baladă să rup firul nopţii,
Noroc să dezleg de pe porţile sorţii,
Povestea prin lume s-o spun tălmăcită !

 

Doar pianul… să-mi cânte dulce şi blând,
Și-n zbuciumul nopţii răsune-o trompetă !
Pe note să-mi poarte trupul flămând,
La Zei să ajungă peregrinul meu gând,
Să afle unde-şi ascund nemurirea secretă !

 

VIAŢĂ DE SALTIMBANC

 

S-a terminat spectacolul de seară…
E pustiu… luminile rampei s-au stins…
Din urechi, ca râsul lumii să-mi piară,
Fac drumul spre casă, cât mai întins…

 

Ca umbră în ceaţă, timid îmi port paşii,
Cu zdrenţe pe trup şi-n suflet… stingher…
Prin colţuri merg, pe-ntuneric ca laşii,
Nimeni să creadă că vreau, pomană să cer !

 

De la circ… râsete, muzică, lumină… feeric,
Mă-ntorc în umeda-mi cămăruţă, rece, pustie…
C-un opaiţ încerc s-alung frig, întuneric
Și-o coajă de pâine, de foame-o să-mi ţie…

 

Chipu-mi privesc cu milă, mânjit în oglindă…
Ochii negri mi-i văd, iar plini de dojană…
Stâlcite vise, speranţe, agonii se perindă,
Prin lacrimi se scurg pe faţa-mi sărmană !

 

Îs un nimic, ce trupul şi-l vinde pe râsuri…
Sub petici ascuns, peruci şi hazlia-mi mască…
Deşi pieptul mi-l simt cum se-năbuşă-n plânsuri,
Tumbe fac, grimase pe plată, la cei gură-cască !

 

Şi-aşa… râd de mine, de propria-mi povară…
Îmi vine s-arunc cu pumnii-n oglindă…
Din trup vreau să-mi lepăd vopseaua-ocară,
Caraghios, ce mă vând pe-o juma de merindă !

 

Îmi voi şterge-n sfârşit figura-mi boţită…
Ce-am fost pân-acum, voi scoate din minte !
Faptur-am s-o-ndrept, din umil gârbovită,
Mai demnă să-mi fie sub alte veşminte !

————————-

Anna Nora Rotaru

Atena – Grecia

Septembrie, 2017

 

9 Sep
2017

Nadia and Caspian’s Fight for Freedom (2)

Picture by Bjorn Korf

*

Written by Bjorn Korf
Edited by Margaret Hennum

It seemed to be the perfect happy ending for Nadia and her sweet little son Caspian. Caspian was taken by Norway’s Child Welfare System, barnevernet, in June of 2016. With the help of a good lawyer, international pressure, prayer and social media activities, Nadia won her case in September and Caspian came straight home.

They both stayed at Margaret and Dag Hennum’s home for a while, a lovely Christian couple, where they started to recover from the horrible trauma that Norway’s Child Welfare System had just caused in their lives. Even though the case was closed and Caspian was returned to his loving mother, barnevernet never apologised for their mistake.

In February 2017 Nadia moved to Ulsteinvik, looking forward to starting a new life. With her own new apartment and with a place for Caspian in a Kindergarten she was looking forward to finally leaving that dark chapter behind. Also, she was happy to establish new relationships with new people in the neighborhood who didn’t know anything about her past struggles with barnevernet. Everything seemed perfect, but things were about to change.

Margaret Hennum commented:

“It all started recently with a phone call that was listened to legally, and barnevernet was contacted about this. I’ve read this report and it states that Nadia said during the phone call that she had a headache.“

Two women from barnevernet with two policemen then showed up at Nadia’s new apartment. But Nadia wasn’t there because she was visiting friends. For several hours barnevernet were sneaking around the house like the former DDR-Stasi would and stayed until evening to see whether she would come home or not. They also interviewed the housekeeper about her parental skills. They even forced the owner of the house, helped by two policemen, to open Nadia’s apartment for them.

Once again they were violating Nadia’s rights. They didn’t have any legal grounds for these actions against her and what’s even worse they have again completely ruined both Nadia’s and Caspian’s whole new life. Barnevernet has totally destroyed her reputation and trust in the neighborhood​ and have terrorised her so much that Nadia had to cancel the apartment and Caspian’s place in the kindergarten.

Now, Nadia has to find a new place again to live.

Who is responsible for this never ending nightmare? It is barnevernet in Volda, and its leader Brynhild Solvang. And it is Anne-Beate Vartdal and Eva Andreassen Lynge who forced themselves into Nadia’s home, and it is Mr. Kyrre Grimstad. After this incident he wanted to force Nadia into a meeting but she was wise enough not to go. He left a message saying that barnevernet needs to know where she is, even though her case is closed. He also tried to contact Margaret and Dag Hennum in order to get hold of Nadia and Caspian. It is Mr. Grimstad who is responsible for not letting this mother and child live a normal life.

Shame on him and shame on Norway for not following standard legal procedures and for not respecting Human Rights and for causing so much pain in peoples lives.

– – – – – – –

Kyrre Grimstad on Facebook:
https://www.facebook.com/kyrre.grimstad

Eva Andreassen Lynge on Facebook:
https://www.facebook.com/eva.a.lynge

9 Sep
2017

Viorel Birtu Pîrâianu: Poesis

POETUL

 

pe țărm,
luna albește urme
în munți, turme de oi
una coboară în vale
alta urcă apoi
răzlețită pe stânci
aspre, ascuțite stânci
într-o chilie mică
ceas de rugăciune
mângâi suflete neprihănite
destinul meu de mult
e cuvântul…
trăiesc în nori
acolo dincolo de zări
în piept plânge o rană
lacrimă crudă
stau pe un ciot de timp
de uitare, de visare
de speranță tăcută
privesc la stele
un suflet se naște din ele
pe câmp maci, maci roșii
jos o stea
în mâini o pană
mâzgălită de gânduri
pe buze, surâsul luminii

 

GÂND

 

gândul s-a prelins într-un sărut
dans
în noaptea goală de păcate
mireasma ierbii crude
crini între spini
între risipiri de petale
sângerează roua
pe buze,
buze flămânde
gânduri fierbinți pe trupuri
cuvântul
lacrimă în timp
ating tăcerea și strig

 

POEMUL IUBIRII

 

nevoie acută să respir
rătăcit în pântecul cuvântului nespus
ascuțit ca lama cuțitului
am ochii înecați de gânduri
fac din palme o noapte
printre suspine și șoapte
te așez duios
în foițe diafane de dor
uneori lunec în uitare
dulce-dulce visare
aproape de cer
alături de tine
înmugurim în fiecare zi
doi tineri nebuni
pe țărmul luminii
născuți din puritatea unui vis
voi așterne sfios
pe obrăjori
doi crini
să înflorească în zori de zi
în fiecare zi
te învelesc în flori de iasomnie
luna să ne fie
naș și cunună
mă opresc
la fiecare răsărit de soare
să mă închin iubirii

——————————

Viorel Birtu Pîrâianu

Constanța

Septembrie, 2017

9 Sep
2017

Viorel Roman: Cine, cum a declansat razboiul mondial (5)

Dupa Grecia si Romania cu cereri de 360 si 20 de miliarde se Euro, Polonia cere acuma Germaniei intre 840 si 1.000 miliarde de Euro, cu toate ca in 1953 la Londra a renuntat la despagubiri de razboi, spune purtatorul de cuvant al d-nei Angela Merkel.

Refuzul Poloniei fata de cererea modesta, fireasca a Germaniei (opinie si a analistilor rusi) de a avea un culoar spre Danzig, a declansat razboiul in urma careia Polonia s-a extins spre vest. Totul incepe cu actiuni ostile fata de germani de catre poloneji, dupa ce Churchill le-a dat garantii ca dupa razboi vor ocupa Danzigul, Prusia inferiora si se vor extinde pe seama germanilor pana pe Oder-Neiße. Asta voia Poloniei inca din anii 20, cand Germania invinsa si dezarmata, putea fi usor atacata din est.

In Ribbentrop: Oder: Die Verlockung des nationalen Aufbruchs. Eine politische Biographie, ed. Duncker & Humblot, Berlin 2013, 409 p., Stefan Scheil ne facem sa-l intalegem pe Churchill cand supune spre aprobarea guvernului sau respingerea propunerilor germane, valabile si pentru Polonia: “Hitler este doar un om care va deceda mai curând sau mai târziu. Pentru Imperiul Britanic pericolul nu este Hitler, ci Germania. Noi trebuie să-l convingem pe Hitler să atace URSS-ul pentru că acolo va fi sfârșitul lui, iar noi vom dezmembra Germania.” (Stenogramele ședințelor guvernului britanic / Leon Kilzer: Churchill´s  deception – The dark secret that distroyed Nazi Germany.)

Polonia a fost nici mai mult, nici mai putin decat pionul otravit, care a distrus Imperiul German si a restabilit dominatia ruso-anglo-saxona in Europa, periclitata de Hitler. Uniunea Europeana este insa un proiect al pacii si colaborarii, membrii nu pot avea conflicte cu vecinii, de aceea surprinde pretentie absurda a Poloniei, simultana cu Brexit-ul si ne reaminteste involuntar de proiectul lor comun antigerman incununat de suces, pana la Gorbaciov.

“”””””””””””””””””””””””””

http://ioncoja.ro/noi-ipoteze-ale-dlui-prof-viorel-roman/http://bentodica.blogspot.com.au/2017/08/cine-cum-declansat-razboiul-mondial.html

http://bentodica.blogspot.com.au/2017/09/cine-cum-declansat-razboiul-mondial-4.html

http://bentodica.blogspot.com.au/2017/09/cine-cum-declansat-razboiul-mondial-3.html

http://www.revistasingur.ro/altele/17395-viorel-roman-cine-cum-a-declansat-razboiul-mondial.html?q=altele/17395-viorel-roman-cine-cum-a-declansat-razboiul-mondial.html

http://www.marianagurza.ro/blog/2017/09/04/viorel-roman-cine-cum-a-declansat-razboiul-mondial-4/

 

 

8 Sep
2017

Adrian Munteanu: Mariilor !

EU ȘI TU

 

Eu, trandafir din palida câmpie,
Tu ești, Marie, gândul de departe,
Eu, măr aprins pe-o margine de carte,
Tu, rodia ce mi-a predat solie,

 

Eu, arbore ce norul îl desparte,
Tu, umbra prea cucernicită sie.
Îmi dai să beau un strop de apă vie,
Ca să m-afund în voluptăţi deşarte.

 

Între lumina ce-a ajuns la tine
Şi inima ce nu o pot struni,
Între izbânda zorilor divine

 

Şi nopţile cu torţe arămii,
Se-nalţă visul, fald de steaguri line,
Să ne-nvelească-n patimi pe vecii.

—————————

Adrian Munteanu

8 septembrie, 2017

 

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi [&hellip

Comments Off on Cuvânt și Iubire

Follow Me!

Follow Me! Follow Me! Follow Me! Follow Me!
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Ultimele Comentarii