Cuvânt și iubire

ÎNVĂȚÂND ÎN TIMP

         În versiunea lui Harry Ross

,,Căldura nu e niciodată prea multă, dacă vine dinlăuntrul unui suflet şi se revarsă în sufletul ce­luilalt cu generozitate.

Da, e bine să ai grădiniţa ta, cu florile tale pe care să le cultivi spre bucuria ta şi să dărui şi alto­ra din ele. Florile simbolizează puritate, delicateţe şi o lume în care culorile sînt egale cu poezia. Ele sînt un dar al naturii creative pentru înnobilarea sufletelor noastre,

Învăţînd să fii alături de cineva care este mai presus sau mai prejos de tine, accepţi o uniune care te obligă să fii mlădios, înţelept şi înţelegător, consecvent în sentimentele tale şi să nu cauţi vi­clenii pentru a te furişa pe uşa din dos, căutînd himere ce te-ar putea amăgi şi ţine într-o capcană fără ieşire.

Nu poţi cere persoanei cu care te-ai întovărăşit să-ţi iubească defectele, de care nu poţi sau nu vrei să te debarasezi. Dragostea adevărată te supune unui examen sever şi-ţi pretinde să fii cît mai mult pe placul patertenerului de viaţă. Dacă nu vei învăţa să fii supus,, înţelegătorşi tanndru, oricîtă iubire să fi fost la început, totul se va risipi în curînd. Evită o relaţie problematică, fie dintr-o parte, fie din alta, care deşi se arată la început strălucită, mai tîrziu se va nărui pentru că amîndoi sînteţi clădiţi din materii şi caractere diferite.

Fără prieteni, viaţa este seacă, iar cu prea mulţi prieteni, de-a dreptul imposibilă. Alege pe cît se poate un număr redus de amici, cărora să te poţi destăinui, fără a le cere în schimb vreun serviciu. Prietenii prefăcuţi sau interesaţi nu-i vei cunoaşte decît în momente sensibile şi e bine să te debara-sezi de ei cît mai curînd decît să suferi şi să ai decepţii.

Vorbele spuse la mînie izvorăsc dintr-o stare încordată pe care nu o poţi stăpîni. Vorbele as­tea rănesc şi pot avea consecinţe ireparabile pe termen lung. Deaceea, cel mai bine e să repari ceea ce se poate repara fără întîrziere. Timpul care trece este un aliat al răului, nu acoperă rana produsă, ci o adînceşte. Cere iertare înainte ca supărarea să crească în sufletul celuilalt, neputînd fi fi extirpată ci niciun fel de bisturiu.

Cu timpul înveţi să preţuieşti pe cei din jurul tău, respectîndu-le calităţile şi trecînd elegant peste defectele lor. Nu aştepta ca ei să fie cei dintîi care să te complimenteze, mergi tu în întîmpinarea lor, arătîndu-te generos şi superior.

Cu timpul vei învăţa să apreciezi întîlnirile cu acele fiinţe care au menirea să te îmbogăţească spiritual şi emoţional, oferindu-ţi experienţe neştiute, neimaginate, dar atît de esenţiale pentru viitorul tău.

Cu timpul vei învăţa că dispreţul unei alte fiinţe atrage după sine dispreţul pentru propria-ţi fiinţă, pe cînd a descoperi filonul de aur al altcuiva, te înnobilează şi-ţi procură o satisfacţie mai mare decît celui cu care ai intrat în contact.

Toate procesele sociale în care te implici au un ritm al lor de desfăşurare. Dacă le zoreşti sau le încetinezi, ele vor deraia şi nu ştii dinainte dacă vei trage un beneficiu sau, dimpotrivă, se vor sfîrşi în paguba ta.

Este firesc să sperăm în binefacerile viitorului şi să aşteptăm de la el surprize plăcute, ceea ce nu înseamnă că prezentul este lipsit de frumuseţe. Totul e să găseşti acele clipe ale zilei de azi care să-ţi umple sufletul de fericire, fără să calci pe ca­davrele altuia.

Cei care au plecat spre odihna veşnică nu vor putea fi înlocuiţi niciodată în inima ta. Ei trăiesc în tine, în imaginaţia şi sufletul tău poate mai mult decît cei care te-nconjoară zilnic şi-ţi zîmbesc a-mical, dar nu ştii ce gîndesc despre tine.

Cu timpul vei învăţa că viaţa, cu toate amărăciunile şi zbuciumările ei, este mai pre­sus decît moartea, la care te gîndeşti în clipe de adîncă tristeţe. Nimic nu poate egala viaţa pentru că e singura care te ţine în braţe, îţi dă lumină şi te răsfaţă ca pe un prunc, dacă, bineînţeles, ştii s-o iubeşti şi s-o preţuieşti.

Cu timpul vei înţelege că toate greşelile pe care le-ai comis nu se pot repara, iar cei pe vare i-ai rănit, deşi te-au iertat, îţi poartă pică, aşa cum rănile pe care alţii ţi le-au provocat încă supurează şi aşa va fi pînă la sfîrşitul tău.

Dar, din păcate se învață doar cu timpul…”

Jorges Luis Borges –   În versiunea lui Harry Ross

Platforma România 100

prevede: „In 2018, Romania va celebra centenarul Marii Uniri. 100 de ani au insemnat cicluri dramatice, de la totalitarism catre democrație, de la razboaie și crize profunde la integrarea in NATO și Uniunea Europeana. Daca vrem ca Romania sa creasca, avem nevoie de o reforma profunda a statului. Avem nevoie de o reîmprospatare profunda a clasei politice, de principii pe care noi, ca societate, sa ni le asumam dincolo de angajamente politice și cicluri electorale.“ (Prim-ministru Dacian Ciolos, Bucuresti la 17 octombrie 2016)

In calea tuturor rautatilor, emanciparea nationala si sociala a romanilor a inceput cu Unirea cu Roma a ardelenilor 1698, cu Unirea Principatelor 1859, cu Marea Unire 1918, cu aderarea la UE/NATO 2007. Ce urmeaza? Apropiata vizita a papei Francisc are nolens, volens o legatura atat cu aceasta emancipare de secole, cu celebrarea Uniri, dar mai ales cu viitorul tarii, cu continuarea dialogului in vederea realizarii unitatii crestine, fara de care formele fara fond ale statului neofanariot se perpetuiaza, mai mult de jure decat de facto integrat in civilizatia occidentala. Faptul ca patru milioane de romani au votat cu piciorele (dupa o expresie americana), au parasit biserica si statul duhovniciei si soborniciei moscovite si constantinopolitane si s-au refugiat in lumea occidentala e concludent in acest sens si justifica Platforma Romania100.

In conditiile noului razboi rece, a redeschiderii Chestiunii Orientale, urmare a esecului refacerii unitatii crestine din anul revolutionar 1989 si a refuzului patriarhatelor din Rusia, Bulgaria, Georgia, Antiohia de a participa la Sfantul si Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe din Grecia, „reforma profunda“ a statului si conducatorilor romanilor este un deziderat major. El poate fi realizat cu aportul UE/NATO, dar mai ales prin continuarea dialogului presedintelui Iohannes, in conceptia constantinopolitana a simfoniei sef al statului si bisericii nationale, Preafericitului patriarh Daniel, Preafericitului Lucian cardinal Muresan, prim-ministrului Ciolos etc. cu Roma inceput la Bucuresti de Fericitul papa Ioan Paul II in anul de gratie 1999. De aceea, ajunsa in dezbatere publica, Platforma trebuie completata si cu dimensiunea religioasa a „reimprospatari profunde a clasei politice“, a societatii si statului roman, mai ales ca papa Francisc „Biserica Catolica nu dorește sa impuna nici o conditie, in afara celei a profesiunii de credinta comune. Suntem gata ca sa cautam impreuna modalitatile prin care sa garantam unitatea necesara a Bisericii in conditiile actuale.“

Pentru cei interesati in aprofundarea tematicii:

Linkuri: viorel-roman-bremen.over-blog.de http://www.totpal.ro/viorel-roman-statul-la-romani-ed-a-ii-a/ http://www.mioritausa.news/opinii/biserica-statul-doina-dragut/ http://confluente.ro/viorel_roman_1432427621.html

Prof. Dr. Viorel Roman

Universitatea din Bremen

www.viorel-roman.ro

Bremen la 21 octombrie 2016

Sâmbătă, 22 octombrie, ora 11,00, familia Bodnariu: Marius, Ruth şi copiii, vine să susţină păstrarea familiei în forma tradiţională. La adunarea publică organizată de Coaliţia pentru Familie sunt aşteptaţi 10.000 de oameni de toate categoriile sociale, de toate vârstele, indiferent de religie. În cadrul unei conferinţe de presă organizată vineri la Hotel Continental, iniţiatorii acţiunii au explicat din toate perspectivele demersul lor: juridic- avocat Alina Bonchiş, cel al unei mame, bunici, străbunici- Mioriţa Săteanu, cetăţean de onoare al Oradiei, al reprezentantei Femeilor Creştine- Viorica Cherteş, al reprezentantului Colaliţiei pentru Familie, la nivel naţional- Ioan Şolea, dar şi a unui tânăr părinte- Florin Iosif.

Oradea a fost aleasă ca punct de pornire al demersului care îşi doreşte ca pe 11 decembrie 2016 să aibă loc un referendum pentru modificarea Constituţiei în sensul că aceasta să specifice clar că :„familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie…” şi pentru că e un oraş multietnic şi multireligios. În plus, din cele 3 milioane de români care au semnat deja pentru modificarea acestui articol din Constituţie, 100.000 sunt orădeni. Dincolo de numărul semnăturilor, acest demers este privit ca un punct de cotitură al acţinilor societăţii civile care a avut curajul să se exprime atunci când i-au fost lezate valorile.

„Statutul şi rolul primordial pe care familia l-a avut de-a lungul istoriei poporului român are nevoie de protecţia noastră, a tuturor, în faţa tendinţelor societăţii moderne de distrugere a familiei aşa cum a rânduit-o Dumnezeu. Familia reprezintă mai mult decât iubirea dintre soţi, are o structură publică cu funcţii juridice, cu reguli şi roluri sociale”, a precizat Daniel Burtic, coordonatorul acestei acţiuni la Oradea.

„Noi nu ne adresăm conducerii Bisericii, deşi am primit binecuvîntarea lor, noi ne adresăm Statului Român, având grijă să avem o colaborare în armonie cu instituţiile statului. Aceasta nu este o acţiune contra statului. Un cetăţean responsabil nu poate merge contra statului, dar poate avea opinii divergente, dacă este cazul. Pe noi nu ne-aţi văzut făcând presiuni asupra Curţii Constituţionale a României, care s-a pronunţat deja, admiţând ca şi constituţional demersul nostru de a modifica articolul 48 din Constituţie. Noi avem o atitudine demnă, decentă, asumată şi pledăm pentru un viitor echilibrat”, a spus Ioan Şolea.

Din perspectivă emoţională, probabil nimeni nu putea susţine mai bine demersul decât doamna Mioriţa Săteanu care a explicat de ce numai o mamă poate simţi emoţia excepţională a naşterii unui copil şi a relaţiei cu noua viaţa care creşte în pântecul ei şi căreia îi oferă din elixirul vieţii, din laptele matern. Doamna Săteanu a spus că apariţia sa publică pentru a susţine această cauză are în spate toată familia sa formată din copii, nepoţi şi strănepoţi. Ca tănăr părinte, Florin Iosif s-a declarat preocupat de viitorul copiilor. „Nu putem fi atât de naivi încât să gândim că cei care au încercat să modifice în această manieră conceptul de familie, se vor limita doar la atât. Nu suntem alimentaţi de sentimente de ură, nu suntem homofobi… Dorim doar să-i trezim pe cei care azi stau încă liniştiţi şi cred că familia nu e în pericol. Noi ieşim în stradă pentru normalitate, pentru firesc”. Viorica Cherteş a pledat pentru ca „valorile noastre să nu fie răsturnate” şi a subliniat că atât timp cât „în bisericile noastre se mai aude gângurit de copil nu e totul pierdut”.

Veronica Bursașiu

1) Romanii stau in calea tuturora; turcii i-au tinut 500 de ani ostatici pentru a intra si ei asfel in Europa; pentu a ajunge la Constantinopol, la fratii lor, slavii de sud din Balcani, rusii trebuie sa treaca peste ei; occidentalii, pentru a ajunge la Marea Neagra si a opri expansiunea rusilor, la fel. Si pentru ca si romanii au fireste interesele lor, imperiiile se folosesc de interpusi fideli, asa zisi creoli, straini de neam. Turci se folosesc de fanarioti, rusii de evrei si tigani, iar occidentalii de germani, maghiari si evrei.

2) Proiectul regatenilor, moldo-valahilor, sa ne unim in cuget si-n simtiri impotriva maghiarilor, germanilor, evreilor, tiganilor si mai ales a globalizarii si rationalitatii occidentale, trece cu vederea cei 100 de ani de la Marea Unire. Partida nationala, Transilvania si Banatul nu se prea impaca cu Partida ortodoxa moldo-valaha PMR, PCR, FSN, FDSR, PDSR, PSD, USL, PC. Vezi rezultatul alegerilor de o parte si cealalalta a Carpatilor.

3) Faradelegile maghiarilor sunt la fel de condamnabile ca si cele ale germanilor, tiganilor, evreilor si romanilor. Ideea ca navala spre vest a slavilor a fost franta in Panonia romano-catolica a lui Stefan cel Sfant este, se pare, a lui Daicoviciu. Fara bresa salvatoare, decimarea sau greco-slavizarea romanilor ar fi fost probabil, ca cea de la sud de Dunare astazi.

4) Pe de alta parte nu ungurii au lichidat Biserica unita cu Roma, garantia emanciparii nationale si sociale, ci fratii lor, moldo-valahii. Ei au ucis episcopii, preoti uniti si intelectualii filooccidentali, au reorientat 2.000 de biserici cu baioneta spre Moscova, azi refuza retrocedarea lor, plagiaza si degradeaza Scoala Ardelena la nivelul jos, fara Dumnezeu, atee, iluminista. Perfidie bizantina sau prostie balcanica? sau si una si alta?

5) Antimaghiarismul, antisemitismul si antigermanismul din discursul moldo-valah sunt expresia unui antioccidentalism atavic, oriental si usor explicabil prin izolarea milenara greco-fanariota de dupa Marea Schisma, lipsa de contact direct a estului cu vestul, a Cortinelor de Fier sau Argint, care i-au tinut departe pe ortodocsi de Roma, de civilizatia latina.

6) Dupa Marele si Sfantul Sinod Ortodox, la care Moscova nu a participat, a inceput un nou Razboi Rece. Cauza reala e imensului esec al anului revolutionar 1989, cand toata lumea spera in refacerea unitatii crestine. Vladimir Putin este foarte clar: si fara razboiul din Ucraiana sau Orientul Apropiat s-ar fi gasit un motiv. In ce tabara vor fi ortodocsii moldo-valahii in noul Razboi Rece?

7) La ortodocsi observam un ciclu social-politic, dupa (1) dezordine si mizerie pseudo-democratica, (2) despotul face ordine, apoi (3) satui de lipsa de drepturile omului ei se rascola si revin la (1) s.a.m.d. Fara refacerea unitatii crestine asteptata de un mileniu, din acest cerc vicios va fi dificil, daca nu chiar imposibil, de iesit, ca in mitul lui Sisif.

8 ) Rusii dupa (1) marea vanzare din anii 90, (2) se ridica acuma sub Putin din genunchi (o formulare genuin ruseasca) si se vad, cred amenintati de NATO. O conditia necesara si suficieta pentru un nou regim autoritar? Urmeaza o nou dictatura orientala? La romani teama de occident, de rationalitatea contractului este numai la moldo-valahi.

9) Ardelenii si banatenii se tem mai degraba de o nou eliberare greco-pravoslavnica. In conditiile in care Putin, protectorul tuturor ortodocsilor, declara ca in doua zile e la Bucuresti, va reusi presedinte Iohannis sa faca credibile normele si valorile occidentale ale Scolii Ardelene peste Carpati, la Bucuresti? Sau va invinge modelul despotic cu maduva duhovnicia si sobornicia greco-pravoslavnica, straina de latinitate?

10) Serbia n-a reusit sa ingenunchieze Croatia catolica, nici Moscova Tarile Baltice. Dupa ocuparea Crimeeii avantul Armatei Ortodoxe s-a inpotmolit in Ucraina. Daca occidentalii nu-i vor mai lasa pe catolicii sub rusi, atunci si Transilvania, Banatul pot spera. Granita civilizatiilor e pe Carpati. Exista totusi sanse reale ca normele si valorile occidentale sa fie imbratisate si de moldo-valahi si ei sa adere de facto, nu numai de jure, la Europa fara ca Moscova sa intervina in forta. Apropiata vizita in Romania a papei Francisc cu prilejul aniversarii a 100 de ani de la Marea Unire da incredere, in acest sens, tuturora romanilor.

__________________________________________

Eseul Revin rusii http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/COMENTARII

/Revin%20rusii%20de%20Viorel%20Roman.htm e surprinzator de actual. Asta ma incurajeaza sa incerc o privire eurocentrista, din perspectiva Imperiului Sfantului Petru, mai putin familiara ortodocsilor supusi privatiunilor inerente izolarii, cenzurii si propagandei milenare antioccidentale, antifasciste din Imperiul Sfantului Andrei, pentru a deslusii critic cauzele si consecintele noului Razboi Rece.

Prof. Dr. Viorel Roman

Consilier academic la Universitatea din Bremen

www.viorel-roman.ro

viorel-roman-bremen.over-blog.de/

„Pe 30 eu merg la vot / Să arăt și eu că pot.
Și că vreau să fac ceva /Să se miște-n țara mea!
Pîn’ atunci mai meditez /Decid pe cin’ să votez…?”

(Din confesiunile preelectorale ale tinerei Tatiana Crețu).

Ceea ce e grav, grav de tot, este o stare de spirit în acest colţ de ţară pe nume Basarabia.  S-au stăruit fraţii din est să ajungem la această stare când mulţi (cel mai periculos, din generaţia tânără) nu mai au încredere în nimeni. Însă cea mai mare vină o poartă clasa politică, pe care nu o putem numi elită. Nu-i am în vedere pe cei care îi ştim că întotdeauna au fost în slujba Kremlinului. Mă refer la unii politicieni cu mari perspective de a se afla în slujba Neamului care însă au căzut pradă ispitei de a linge osul aruncat ştim noi de cine. Păpuşarul ia găbjit în mrejele sale pe unii dintre aceşti rătăciţi şi îi foloseşte după bunul său plac şi în interesele proprii şi ale Kremlinului. Cum să se descurce moş Ion pe cine să voteze din armata de candidaţi la preşedinţie plasaţi special pentru a crea această incertitudine. S-o luăm măcar pe candidata M. Laguta cu simbolul electoral „Maia” (plasată în scrutin de păpuşar) pe care „o cunoaşte toată ţara…” – vorba ei. Da, o cunoaşte ca pe o tipă scandaloasă, fără „principii şi valori” folosind limbajul lui Marian Ilici Lupu. Să ne ferească Domnul de un astfel de preşedinte.

Una din problemele grave ar putea fi absenteismul, în special, a celor tineri (fiindcă cei de vârsta a treia, în special, electoratul lui Dodon vor fi aduşi şi în cârje). Există această apatie (a fost un scop în sine urmărit ştim noi de cine) în rândul tinerilor, din care motiv mulţi din ei părăsesc această aşchie de pământ. A existat o preocupare a actualei guvernări de a limita participarea tinerilor la vot, ştiind că nu este electoratul ei, prin nepermiterea ca studenţii să voteze la locul de trai, lucru sesizat de dna Maia Sandu. Şi totuşi, trebuie să ieșim la vot aşa cum ne îndeamnă tânăra Tatiana Creţu. Întrebarea multor tineri, precum este şi întrebarea tinerei nominalizate mai sus, este pe cine să voteze. Voi încerca să vin cu unele gânduri şi analize ale unui simplu alegător.

Spuneam ceva timp în urmă că Dodon şi Lupu (Plahotniuc) sunt făcuţi de o mamă pe nume Rusia. Ambii au început Campania electorală cu mult înainte de perioada legală (e în stilul celor din est de a nu respecta legile). Ambii au împânzit Republica cu megabannere. Într-un loc, fără să vrea, au divulgat „secretul” (care demult nu mai e un secret) că împreună (Lupu şi Dodon) sunt mai puternici. Desigur prin susţinerea majoră (financiară, logistică, informaţională) a Rusiei şi folosirea la maxim a potenţialului administrativ (chiar deunăzi ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare făcea agitaţie electorală (în funcţie de serviciu!) la Slobozia Mare „zaLupu”) ei sun mai puternici. Joaca dea opoziţia a lui Dodon este pentru cei naivi. Sunt o apă şi un pământ. Scopul lor (a se înţelege al Kremlinului!) este de a nu admite accederea vreunui candidat de pe centru-dreapta în turul doi. Pentru aceasta este promovat atât de insistent cu irosirea a unor surse financiare enorme M. Lupu ca un lup de pază al lui Dodon. Acesta este rolul lui Lupu atribuit de Kremlin în actualele alegeri. Unirea eforturilor celor trei partide (PPDA, PAS şi PLDM) le-a încurcat serios planurile, de aceea au pornit o campanie furibundă prin toate televiziunile lor (ale lui Plahotniuc şi Dodon), prin televiziunile ruseşti de denigrare a candidatului unic Dna Maia Sandu (în special, după întâlnirea Dnei Sandu cu A. Merkel). Se repetă, din păcate, situaţia din perioada guvernării comuniste când toate televiziunile erau ale lui Voronin. Chiar şi postul ProTv Chişinău face mai multă campanie electorală pentru Lupu şi Dodon fiindcă ei plătesc. Maia Sandu nu-şi permite să dea 3000 de Euro (fondul de finanţare a partidului PAS pentru o întreagă lună) pentru un minut de publicitate electorală. Să sperăm că această irosire fără noimă a banilor (chiar dacă nu sunt publici oricum până la urmă de la moş Ion sunt furaţi) le va juca festa. Alegătorul nostru moş Ion a devenit mult mai pragmatic. El deja a învăţat din propriile greşeli că nu tot ce zboară se mănâncă, în special, că porumbelul cu stea în frunte al lui Dodon dăunează grav sănătăţii. Mai mult ca atât a înţeles foarte bine şcoala prin care a trecut: cine plăteşte acum (pentru diverse cadouri, pentru publicitate electorală care a costat conform rapoartelor sume fabuloase care, luând în consideraţie specificul basarabean de raportare a veniturilor/ cheltuielilor, urmează să fie cel puţin triplate) va trebui să-şi întoarcă înapoi banii după alegeri, luându-i tot din buzunarul lui moş Ion, aşa cum au făcut cu miliardul furat, pus să-l întoarcem  tot noi moş Ioane.

Să încercăm să analizăm niţel rapoartele financiare ale celor mai barosani la cheltuieli: Lupu, Ciubaşenco, Dodon care au cheltuit sume enorme de bani fără să se teamă să încalce Legea. Cum moş Ioane să-l votezi pe Lupu (Plahotniuc) care au participat activ la furtul Miliardului (din buzunarul matale!). Cum să-l votezi pe Dodon care tot este lider la cheltuit banii în această campanie electorală şi care nici pe departe nu a declarat toate cheltuielile. Fiind pragmatic îţi dai seama că nimic nu apare din nimic. Aceşti bani irosiţi absolut negospodăreşte î-s luaţi de undeva. Pot să spun în modul cel mai direct de unde: din buzunarul matale. Mata cu pensia de doar vreo 700 de lei abia legi tei de curmei, iar ei îşi plasează mutrele pe aceste megabannere, doar unul costând cât apr. 100 de pensii de ale matale. Spune, e gospodăreşte acest mod de a irosi banii? De un astfel de preşedinte ai nevoie moş Ioane? Sunt sigur că nu. Eu în calitate de alegător l-aş vota pe un candidat care a cheltuit cei mai puţini bani pentru promovarea mutrei sale. Mă uit la lista raportorilor cheltuielilor şi lăsând la o parte câţiva candidaţi care au încurcat scrutinul electoral cu circul o văd pe dna Maia Sandu, care a cheltuit sub 70000 lei – o sumă egală cu plasarea doar a unui megabaner de al lui Dodon, Lupu, Ciubaşenco ş.a. Dna M. Sandu a refuzat sponsorizarea cu 5000 de lei a campaniei sale din partea unei persoane fizice din străinătate pentru a nu încălca Legea. Dodon şi Lupu nu se tem de Lege. Legea e sub ei.

Şi atunci nu vorbeşte acest fapt pe cine să-l votăm, în special, acum când întoarcerea miliardului furat (şi nu numai unu) este pusă în cârca noastră, şi a matale moş Ion. L-au păpat, îmblând prin străinătăţi prin cele mai luxoase locuri, îl mai irosesc şi acum în această campanie electorală, iar noi, proştii, să-l întoarcem! Cum se numeşte aceasta  moş Ioane?  Ei l-au furat – şi Lupu, şi Dodon care se luptă cu oligarhii el singur fiind un oligarh cu mai multe proprietăţi, maşini de lux, „agonisite” din munca lui de ministru şi parlamentar. Fă un simplu calcul moş Ioane. Salariul lui Dodon de ministru, deputat nu depăşeşte 10000 de lei. Cum poţi atunci cu acest salariu, care chiar dacă este mult mai mare decât pensia dumneata, să „agoniseşti” averi de multe milioane, mai făcând şi donaţii în alegerile parlamentare din 2010-2015 de 464000 lei?

Din raportul de cheltuieli al lui Dodon reiese că majoritatea banilor (apr. 1,5 mln lei) au fost plătiţi pentru servicii de publicitate la televiziuni. Din ei peste o jumătate de milion au fost plătiţi televiziunii NTV, patronul căreia, întâmplător, este colegul său de partid C. Furculiţă. Este un clasic mod de spălare a banilor. Dodon primeşte bani mari din ofshoruri şi îi transmite colegului său de partid, acoperind chipurile cheltuile legate de campania electorală. Suma declarată de Dodon pentru pano­uri este de numai 57770 de lei. Pe cine vrea să prostească acest fraier? Conform declaraţiei trimisului său V. Batrâncea la dezbaterea electorală a N. Morari un bilbord ar costa în jur de 200-300 Euro. Plecând de la valoarea medie în lei ar costa apr.55000 lei. Deci, suma declarată de Dodon ar fi ajuns doar pentru un singur banner. Să ne întrebăm cel puţn noi, chişinăuenii, de câte ori pe zi ţi se aruncă în ochi megabannerele cu mutra lui Dodon sau sloganele lui? Dar în întreaga Republică, agăţate de toate gardurile, chiar şi pe o troiţă la Ungheni, stând alături crucea patimilor lui Isus Hristos şi steaua satanică a lui Dodon?  85505 lei PSRM a plătit pen­tru arti­cole pro­mo­țio­nale (sti­lo­uri, car­nete, tri­co­uri, chi­piuri ș.a.) care sunt şi ele un fel de cadouri.

Ce să mai vorbim despre M. Lupu, care a împânzit Chişinăul şi întreaga Republică cu bannere cu mutra şi sloganele lui pe marginea cărora circulă deja bancuri. „Lupul la întâlnirea cu oile: Vă aud! Vă ascult! Vă rezolv!!!”.  Îl vei vota moş Ioane pe cel care a aruncat în vânt 15 mln lei (sumă declarată, care probabil trebuie înmulțită la 10 pentru a obţine o sumă cât de cât  apropiată de cea reală. Mai adăugaţi şi banii publici plătiţi funcţionarilor care merg să facă campanie electorală pe contul nostru (a se vedea vizita ministrului MAIA la Cahul))?

Explicaţia lui Dodon de unde îi vin banii este chiar pentru proşti: „PSRM are 15000 membri de partid şi ei au sponsorizat campania electorală”. Prostii, gogoşi pentru alienaţi mintal cum ar fi spus Matei Vişniec. Un partid care se consideră al celor năpăstuiţi, săraci (ei sunt socialişti!), de unde mama naibii au atâția bani să sponsorizeze? Oare nu şi din banii veniţi din Rusia prin scheme gen Bahamas? Cea mai mare dona­ție, de 61 de mii de lei, a fost făcută de depu­ta­tul PSRM, Vic­tor Soro­cean. În lista dona­to­ri­lor se regă­sesc și alți depu­tați sau con­si­li­eri soci­a­liști, pre­cum: Vlad Batrân­cea (50500 de lei), Vla­di­mir Țur­can (50000 de lei), Ion Ceban (50000 de lei) (cel care deunăzi la dezbateri electorale la postul de televiziune  Moldova 1 îi deplângea cu lacrimi de crocodil pe săracii cu salarii mizere) ș. a. Să ne punem întrebarea: ce salarii au aceşti Ivani, Vladimiri că pot sponsoriza cu astfel de sume exagerat de mari pentru o biată „slugă a poporului”? Dar tocmai în acea „operaţiune rusească Bahamas” deconspirată de RISE Moldova (precum şi alte diverse relații offshore Plahotniuc-Voronin!) mai multe persoane afiliate PSRM au împrumutat 20 milioane! de lei în baza unor contracte a câte 500000 lei fiecare. Iată şi explicaţia îmbogăţirii peste noapte a grangurilor socialişti deveniţi mari „filantropi”. Tocmai de aceea Vă îndemn, pe dumneata moş Ioane, pe d-stră stimaţi tineri, viitorul vostru fiind aici acasă, nu votaţi hoţii, votaţi Maia Sandu.

Aceşti mari granguri socialişti şi democraţi (ieşiţi din acelaşi cuib comunist al lui Voronin!) mai sunt şi fricoşi. Ei evită dezbaterile electorale directe la televiziune cu mai mulţi candidaţi care ar putea da întrebări incomode, trimiţându-şi valeţii (pe Ceban, Batrâncea, Sârbu ş.a.). Lupu şi Dodon preferă să se întâlnească cu „poporul” (de existenţa căruia îşi aduc aminte doar în campanii electorale!). Cortegii de BMW-uri luxoase cu bodyguarzi şi lachei cutreieră localităţile unde alţi lachei le organizează „întâlniri cu alegătorii”, în care au loc lungi monologuri, fără întrebări incomode.

Valeţii lui Dodon, Lupu şi Usatîi ne vorbesc despre implicarea Occidentului în treburile interne ale Republicii Moldova prin susţinerea Dnei Maia Sandu. O simplă apreciere a candidatului de cei de la care nu te sinchiseşti să cerşeşti bani (mulţi bani) este o implicare în treburile interne ale Republicii Moldova? Iar faptul că candidatul Dodon este susţinut cu sume enorme de bani de către Rusia prin diferite scheme, că emisari ruşi de cel mai înalt rang gen Rogozin, ambasadorul Muhamedşin, deputati ruşi ş.a. vizitează des această gubernie a lor şi de un an de zile declară deschis că îl doresc pe Dodon preşedinte, nu este o imixiune? Curat murdar cum ar spune basarabeanul. Să te cruceşti nu alta.

De un an de zile Dodon a întrat în rolul de preşedinte. Televiziunile lui şi cele ruseşti îi prevestesc victoria chiar din primul tur. Spune o înţeleaptă zicală românească „Toamnă se numără bobocii”. Încă nu a venit perioada numărării bobocilor tov. Dodon. Mai aminteşteţi că ai mai fost pus cu botul pe labe. Noi, alegătorii, îţi promitem acest lucru în turul 2 după o mobilizare generală a tuturor forţelor antioligarhice, antiruseşti, proeuropene.

Şi totuşi, pe cine votăm? Sondajul de opinie solicitat și finanțat de către Fun­da­ția Kon­rad Ade­nauer din Germania spune că lideri în topul preferințelor privind alegerile prezidențiale sunt I. Dodon cu 33.40% și Maia Sandu cu 26.54% (M. Lupu – 12.20%; alți can­di­dați – sub 5%). Este clar că Dodon şi Lupu nu trebuie votaţi. Nu merită să irosim voturile nici cu cei care întră în categoria „alţi candidaţi” cu 5%, chiar dacă declaraţiile lor ne gâdilă la inimă, sunt dulci ca mierea. „Un popor care votează corupţi, impostori, hoţi şi trădători nu este victimă! Este complice” spunea George Orwell.

Să nu devenim complici ai corupţilor!!!

Votaţi Maia Sandu!!!

Dulgheru Valeriu

În interviul acordat de Şimon Peres z.l. după două luni de la alegerea sa ca Preşedinte al Statului Israel –cu prilejul Anului Nou, pe data de 12 sept.2007: „Este un prilej unic de a progresa în vederea încheierii unei păci, şi ne este interzis de a neglija această situaţie favorabilă” (Săptămâna’) Apoi a adăugat, „Avem cu cine să dialogăm, dar trebuie să ne ferim ca discuţiile să nu se transforme în polemică. E de preferat să fi travestit în ied, decât un ied cu răcnet de leu”.

Şimon Peres a fost ales Preşedinte al Statului Israel după o lungă carieră politică, diplomatică care a început în anii tinereţii, ca ucenic harnic şi plin de iniţiative în anturajul celui care a fost şi va rămâne în Istoria Israelului, întemeietorul Statului –David BEN GURION.

În preajma recunoaşterii de către Naţinile Unite a noului stat, „Israel”, au fost numeroase informaţii despre o intervenţie a statelor arabe, care se vor împotrivii şi vor porni un război împotriva tânărului stat Israel. Conducătorii Sohnutului în frunte cu Ben Gurion şi grupul care-l înconjura au cerut ajutor militar, respectiv arme de luptă atât Statelor Unite cât şi Angliei. Dar, cu toate presiunile exercitate de evreii americani, pro-Israel, răspunsurile au fost negative. Şimon Peres i-a propus lui Ben Gurion să se apeleze la conducerea Franţei., Cu toate că nu vorbeam la acea dată limba franceză, am plecat în Franţa şi în acest mod, ducând tratative, am obţinut ajutor prin livrarea imediată a armamentului necesar”. Acesta se pare a fi un prim act diplomatic a tânărului Peres.

E necesar să menţionez, mai înainte de a trece în revistă cariera politică şi diplomatică a lui Peres. – Visul tinereţii sale era să fie poet. Un vis care să realizat în paralel cu cariera sa. Atunci când Şalom Hanoh-reporter la ziarul Maariv, i-a pus întrebarea: ce aţi fi preferat să fiţi: Preşedinte sau prim-ministru, Peres a răspuns: POET. În continuare Hanoh i-a replicat: Din scris nu se poate trăi. Răspunsul lui Peres: Niciodată nu m-a preocupat, din ce mă voi întreţine, eu mă mulţumesc cu ce am”.

Într-un interviu cu Ţipi Şohat, Peres a fost întrebat: care au fost educatorii săi: „Bunicul din partea mamei Tzvi Melţar-evreu religios, care a învăţat la ieşiva (şcoală religioasă) împreună cu Bialik, a cântat la vioară şi la citit pe Tolstoi. A cântat şi la mandolină, apreciindu-l pe Ceaikovski. Berl Kaţinelshon m-a educat şi desvoltat simţul ideologic şi la o carieră literară, lectura cărţilor, aprecierea limbii ebraice. În ceea ce priveşte David ben Gurion, a fost cel care a avut cea mai mare influenţă asupra mea, să ştiu a mă lupta cu viaţa, chiar şi atunci când ieşti”

Susţinut de un mic colectiv, nu trebuie să cedezi. Ben Gurion a fost un înţelept. Nu a fost niciodată singur, căci întotdeauna avea o idee pe care o dezvolta. Atunci când a afirmat „popor cu însuşiri”, a fost convins de cele afirmate. Peres a fost educat în spirit religios. După ce a descoperit „sionismul” pentru el această a fost credinţa de bază. „Cu toate acestea, ca politician, ducând tratative cu reprezentanţii partidelor religioase, m-am comportat ca în faţa bunicului meu”.

Limba ebraică a învăţat-o de la Ihoşua Rabinovici –cel care peste ani a fost ministru de finanţe al Israelului. Peres a citit şi studiat mult. După ce a studiat întreaga operă filosofică a lui Freud, a cărui preocupare era desamăgirea şi nevoile omeneşti, El omul optimist cu viziuni largi şi atot-cuprinzătoare a luat hotărârea de a se despărţi de tot ce învăţase de la Freud şi a se dedica dragostei, conlucrării cu colegii, creaţiei şi bucuriei. Citind lucrările psihologului Maslow a hotărât că „e mai plăcut să-mi petrec timpul citind pe Maslow decât să-mi pierd vremea cu Freud”.

Este cunoscut că mai toţi conferenţiarii politici israelieni, atunci când au fost invitaţi în America, Anglia, Franţa să conferenţieze au primit onorarii. Şimon Peres a răspuns: „Sunt de părere că un conducător al unui partid muncitoresc, nu trebuie să ia bani!”. Cea mai mare realizare a sa –din cursul unei carierei politico-diplomatice îndelungate au fost: Furnalul atomic de la Dimona, operaţia Entebe, şi lupta strategică pentru Pace cu arabii. Această problemă trebuie tratată cu prudenţă şi tenacitatea necesară. În ceea ce priveşte Abu Mazen, se poate considera o persoană demnă de a duce un dialog cu rezultate pozitive.

După lectura cărţii „Porumbelul şi tânărul” a scriitorului Meir Şalev, fiind întrebat: ce părere are despre afirmaţia autorului că „Eretz Israel este o ţară mică în care se poate trăi şi se poate muri pentru ea”. Peres a declarat: „Ambiţia mea este ca Eretz Israel să fie o ţară mare în care se poate trăi. Pentru aceasta, noi trebuie să-i venim în sprijin!“, la care a adăugat: „Ben Gurion a făcut eforturi mari, grele precum învingerea în război, dar întotdeauna s-a gândit la viitoarele generaţii”. Iar în ceea ce priveşte dorinţele poporului israelian a declarat: „Nu ştiu ce poporul doreşte, dar ştiu ceea ce-i necesar!” În ceea ce privesc principiile de conducere a ţări: securitate şi pace, Peres a optat pentru Pace, căci în felul acesta se vă întării securitatea Israelului. Fapt subliniat în discursul scriitorului Amos Oz: „Este posibilă Pacea, este obligatoriu, de neînlăturat”. Obama în expozeul său a fost categoric: „Peres a înţeles că existenţa Israelului poate fi asigurată cu adevărat, dar numai în baza unui tratat de pace cu vecinii săi…“

În decursul vieţii a primit numeroase premii şi distincţii, printre care: Doctor al Universităţii din Haifa; Laureat al premiului Nobel pentru Pace; Ordinul călugăresc Micha cel Sfânt –acordat în 2008 de Regina Angliei; Medalia libertăţii acordată de Preşedintele USA Barak Obama 2014 şi Medalia de aur a Congresului American în 2014. Poporul israelian şi în general evreii din întreaga lume să ne aplecăm şi să ne îndreptăm gândul, lăsând o lacrimă în amintirea lui Şimon Peres.

———————-

Paul LEIBOVICI

Ashkelon, Israel

octombrie 2016