Cuvânt și iubire

De ce a trecut suta de zile a noului mandat al preşedintelui Johannis, sistemul cripto-mafiot (SCM) aplică, tot mai vizibil, măsura la care mă aşteptam. De fapt, e o reluare. Acelaşi lucru s-a petrecut şi, în 1996, la preluarea mandatului de către Emil Constantinescu. Închiderea preşedintelui, din afara FSN, în turnul de fildeş.

La vedere, în mass media apare consensul, chiar laude la adresa noului preşedinte, linguşeli din partea prim ministrului-plagiator… prin spate, însă, i se înfig atipicului preşedinte, fără încetare, cuţite. Prin agenţii de influenţă. Mai mult sau mai puţin subterani. Circuli cu autobuzul, tramvaiul, troleul şi, brusc, auzi o voce din senin: „Mai lasă-mă dom’le cu adormitul ăsta de Iohannis! Nu vezi că nu a făcut nimic pentru noi, poporul? Nu ne-a mărit salariile, nu a creat locuri de muncă…”

Mercenarii SCM, din lumea fizică sau virtuală, de pe site-uri cu nume conspirative, lansează tot felul de fumigene aruncând în spatele preşedintelui sarcini care în realitate aparţin altor instituţii. Încetineala cu care Parlamentul, ilegitim, lucrează la legile la care, teoretic, partidele îşi dau permanent acordul, la consultările cu preşedintele, declarând că sunt urgente şi necesare, demonstrează rezistenţa manifestată la cerinţele justificate ale preşedintelui.

Dacă la început de mandat prezidenţial, parlamentarii au votat rapid ridicarea imunităţii unor colegi puşcăriabili, acum îi cu tifla preşedintelui. Pe faţă, fără şovăială! „Ia să ne mai lase în pace! Ce, ne dictează el nouă?” De fapt, Johannis nu a dictat. Cere un lucru absolut normal. Aşteptat de toată lumea.

Activităţile cotidiene ale preşedintelui sunt tot mai rar mediatizate, expediate în scurte secvenţe televizate, fără comentarea semnificaţiei şi dezbaterea importanţei lor, mult mai breaking news fiind ştirile cu puşcăriaşii noştri de lux sau din lumea mondenă.

Stilul sobru de acţiune al lui Johannis nu este pe placul jurnaliştilor dornici tot timpul de zgomot. Boborul obişnuit cu declaraţiile belicoase, non stop, de pe vremea Demisului, pare a nu înţelege mesajele scurte, pline de conţinut ale noului preşedinte. Lumea vrea vorbe, vorbe, vorbe!… De aceea, mai băgat în seamă de televiziuni este gargaragiul marinar cu declaraţii tot mai aiuritoare. Pe acest fond, sunt modificate zeci de legi. Pe şest sau la vedere. S-a ajuns ca penalii să facă legea în Parlament! Până şi unchiul Sam s-a autosesizat!

Cum să nu te autosesizezi când vezi că din zece iniţiatori ai modificărilor Codului de Procedură Penală, menite să pună frână procurorilor, patru sunt cercetaţi penal! Inclusiv finul premierului Ponta! Se pune, astfel, cep luptei anticorupţie, spun experţii!?! Spre bucuria „aleşilor”. Q.E.D.! În timpul ăsta, legile electorale, legea modificării Constituţiei sau cea privind reforma administrativă, care ar mai destructura reţelele de tip mafiot din judeţe, sunt rostogolite spre Sfântul Aşteaptă!

Deschizi televizorul pe autointitulatele posturi de „ştiri”. Apar jurnalişti, analişti, comunicatori… care îţi sugerează că preşedintele are ca preocupare principală doar aruncarea paltonului sau vânzarea pădurilor!? E normal să taci când se leagă paparazzi de paltonul tău, dar când eşti acuzat că vinzi pădurile ţării, nu ai voie să taci Johannis!

Într-un asemenea context, de nu va avea reacţii rapide J(F)K se va trezi vorbind la pereţi. Dacă aşteaptă din partea Sistemului „o schimbare de conduită, mentalitate şi atitudine” se înşeală amarnic. În condiţiile în care Opoziţia e moartă-n coteţ! Doar Ludovic ce mai ţine piept, în rest zombie!

Există un pas de la sublim (încredere 76%) la ridicol, ar fi spus Napoleon! Emil Constantiescu poate confirma! A trăit din plin momentul. Boborul, manipulat şi neştiutor, nu mai are răbdare, iar SCM va exploata abil situaţia. Cu spor!

Pilula destresantă

Ora de biologie

– Bulă, ce conţin celulele ?

– Infractori, doamna profesoară !

Dacă doriţi să recitiţi accesaţi aici VREMEA NEMERNICILOR:

http://issuu.com/emanuelpope/docs/14.12_gsm_carte_vremea_nemernicilor

Volumul a apărut pe suport hârtie şi pdf.

*

Toate bune!?!

Ai nevoie de o informaţie?

Mică, mică? O rezolvăm împreună.

Trimite mai departe! Mulţumiri! Să se vadă! Ne-am eliberat de frică!

————————————————-

Sergiu GĂBUREAC

http://blogulluigabu.blogspot.ro

http://www.facebook.com/sergiu.gabureac.3         

Bucureşti

sâmbătă, 9 mai 2015

Aşa cum spune proverbul: „Prietenul la nevoie se cunoaşte”, Costel Pătrăşcan este un prieten adevărat al românilor de pretutindeni. Este un brăilean care vrea să facă cât mai multe pentru meleagurile-i dragi şi oamenii care-l înconjoară. Caricaturile sale sunt o adevărată terapie, iar poveţele sunt pline de înţelepciune – „Nu pune totul la inimă!”  Vede dincolo de micile greşeli omeneşti, descoperă natura şi viaţa într-o manieră demnă de un radiolog. Îi place să cerceteze, să creeze şi să analizeze cu sânge rece orice greşeală a politicienilor, a oamenilor certaţi cu legea. Este mare lucru ca cineva să-ţi aducă zâmbetul pe buze, făcându-te să remarci într-o caricatură o întregă poveste sau chiar ştirea zilei. Să lucrezi la foc continuu, desenând 3-4 caricaturi pe zi, pentru unele dintre cele mai mari publicaţii din ţară (din presa scrisă şi online) nu este o meserie uşoară.

Veronica IVANOV: Costel, ce te inspiră cel mai mult? Care sunt principalele teme abordate în caricaturile tale?

Costel PĂTRĂŞCAN: Tema preferată rămâne politica! Acest lucru se datorează în special faptului că sunt un caricaturist de presă, în cea mai mare parte a timpului. De ce tema politică? Cred că pe acest segment trebuie lucrat mult în România, iar un caricaturist poate mânca o pâine albă dacă-şi face treaba serios… Avem o clasă politica care-ţi dă subiecte grase! Celelalte teme abordate de mine sunt cele sociale, economice, cotidiene, ecologice…

Veronica IVANOV: Cu ce amintiri ai rămas din 4 mai 2014, când ai participat la ROFEST în Pafos?

Costel PĂTRĂŞCAN: Expoziţia de la Pafos a fost o experienţă de care îmi aduc aminte cu mare drag şi trebuie să recunosc, şi n-o fac de complezenţă, că este una dintre cele mai plăcute întâmplări trăite în ultimi ani. Am avut parte de emoţia unui spaţiu necunoscut şi descoperirea unei ţări minunate…

Veronica IVANOV: În câteva zile ai reuşit să vizitezi câteva locuri turistice din insulă… Ce te-a atras cel mai mult?

Costel PĂTRĂŞCAN: Cipru rămâne un Paradis (nu doar fiscal) pentru un vizitator curios ca mine. Dacă ar fi să fac un clasament cu lucrurile minunate văzute, de departe, pe primul loc stau vestigiile lăsate de greci şi romani… Dar pe lângă istoria fabuloasă am descoperit şi oameni minunaţi care m-au însoţit şi care mi-au devenit prieteni…

Veronica IVANOV: Care sunt hobby-urile tale?

Costel PĂTRĂŞCAN: Caricatura îmi ia o mare parte din timp. Aproape că nu-mi lăsă timp să trăiesc! Sunt o persoană căruia îi place să descopere locuri şi oameni. Mai toate hobby-urile mele sunt legate de plăcerea de a cunoaşte.

Veronica IVANOV: Ce muzică îţi place? Îţi admir prietenia cu Daniel Iancu… mi-ar fi plăcut să puteţi susţine un spectacol pentru românii din Cipru…

Costel PĂTRĂŞCAN: Muzica reprezintă emoţie. Prietenia cu Daniel Iancu mi-a dat şansa să evoluez într-un registru pe care nu mi l-aş fi imaginat cu 3-4 ani în urmă. Este o plăcere de a colabora cu cineva care face în muzică ce fac eu în desen. Mă bucur că am găsit o nouă cale să mă exprim, iar spectacolele cu Daniel reprezintă o provocare inedită atât pentru noi, ca artişti (este a doua oară când am curajul să spun despre mine că sunt artist) cât şi pentru public. Este un spectacol original, pe care aş dori să-l vedeţi într-o zi. Sper că nu sunt lipsit de modestie… Iar Cipru şi prietenia ta poate fi un motiv pentru a ajunge într-o zi, din nou, pe insula Afroditei. Ne-ar face o mare plăcere!

https://www.youtube.com/watch?v=uIXS05wPLrE

Veronica IVANOV: Ce înseamnă divertisment de calitate?

Costel PĂTRĂŞCAN: Divertismentul de calitate înseamnă, după părerea mea, să transmiţi şi să-ţi iei partener publicul într-o experienţă emoţională, veselă (în cazul nostru), surprinzătoare care să te facă să spui: Am trăit două ore, fiindcă am râs două ore! Şi încă ceva: eu cred că râsul este sinonim cu fericirea!

Veronica IVANOV: Se poate face educaţie prin caricatură şi muzică?

Costel PĂTRĂŞCAN: Cred că a face educaţie prin intermediul caricaturii şi muzicii este o metodă care trasmite informaţia cu zâmbetul pe buze, este o metodă modernă care se potriveşte cu perioada actuală…

Veronica IVANOV: Ce trebuie schimbat la mentalitatea românului… îmi amintesc de tricoul tău purtat la ROFEST – “Urma scapă turma”

Costel PĂTRĂŞCAN: Ar trebui să avem mai multă încredere în noi, să fim mai oneşti şi să nu ne credem buricul pământului, fiindcă avem calităţi dar avem şi defecte, iar dacă am fi un popor mai vesel cred că ne-ar fi mai bine. Românul are calitatea de-a face haz, dar din păcate, în ultima perioadă am cam uitat de acest lucru…

Veronica IVANOV: Ce ar trebui făcut pentru a ridica cetăţenilor simţul civic, voluntariatul… mai ales în rândul tinerilor, dar nu numai?

Costel PĂTRĂŞCAN: Voluntariatul este un lucru care se învaţă la fel ca şi spiritul civic. Dacă şcolile ar da o mai mare atenţie acestor lucruri ar fi mult mai bine. Constat că generaţia tânără este interesată şi mai implicată în acţiuni cu carater civic. Sesisez asta mai ales în rândul tinerilor educaţi. Acest lucru îmi confirmă ce spuneam mai sus: spiritul civic se învaţă!

Veronica IVANOV: BRĂILA, Capitală Culturală în 2021… Ce şanse sunt să devină cu adevărat?

Costel PĂTRĂŞCAN: Da, Brăila a intrat în competiţia pentru Capitala Culturală Europeană 2021. Este un deziderat care ne poate ajuta, care crează emulaţie, speranţă. Cu o condiţie: ca acest proiect să fie făcut şi condus  de oameni care se pricep şi care o fac cu entuziasm. Dar  mai ales să iubească acest loc! Brăila este un oraş care merită mai mult decât îi pot oferi, din păcate, oamenii care trăiesc azi aici…

Veronica IVANOV: Ai participat la numeroase expoziţii în Europa şi nu numai, unde ai câştigat numeroase premii. Care este reţeta ta de succes?

Costel PĂTRĂŞCAN: Reţeta ar putea fi: tenacitate, talent, curiozitate şi obsesia de a nu renunţa.

Veronica IVANOV: Ce simţi când oamenii râd la caricaturile tale?

Costel PĂTRĂŞCAN: Este confirmarea “lucrului bine făcut” ca să folosec un slogan la modă!

Veronica IVANOV: Ce înseamnă o caricatură bună? Câte ore de muncă sunt în spatele unei caricaturi?

Costel PĂTRĂŞCAN: O caricatură bună este aceea care reuşeşte să transmită un mesaj generos cu mijloace artistice puţine, să aibă parte de concizie în exprimare. În spatele unei caricaturi stau experienţe dobândite în ani, poate într-o viaţă… dar şi interpretări spontane.

Veronica IVANOV: Ce te menţine în topul celor mai buni caricaturişti… din ultimii 15 ani?

Costel PĂTRĂŞCAN: Dacă spuneţi că sunt în top… mă bucură! Am avut „privilegiul” de a mă naşte într-o tară unde este mult de lucru, unde trebuie să schimbăm în bine multe. Cred că pot salubriza puţin o societate în tranziţie într-o manieră personală: cu umor!

Veronica IVANOV: Ai vrea să mai revii în Cipru? Ai vrea să fii invitat la expoziţii de caricatură sau spectacole şi în alte ţări unde trăiesc români?

Costel PĂTRĂŞCAN: Dacă aş vrea? Bagajele mele sunt făcute!

———————————————           

Vezi Costel Pătrăşcan website: www.patrascan.ro

A consemnat,

Veronica IVANOV

ziarul PULSUL AFRODITEI

www.pulsul-afroditei.com

10 mai 2015

Aforisme

Lumea e câinoasă, găunoasă și scandaloasă  dar și cât e de frumoasă.

X

Toate trec, dar și câte rămân.

X

E destul să-l măsori din ochi și vezi ce zace în sufletul lui.

X

Din nevoia de a avea, apucăm și ce-i al altuia.

X

Viața propășește cu bani, nu cu sentimente.

X

Filozofia e bună pentru cei care taie frunză la câini.

X

Fiecare caută capătul celălalt al căsniciei.

X

Prima privire e întotdeauna înșelătoare..

X

E hienă și n-are pic de jenă.

X

Singurătatea este o moară care te macină până la capăt.

X

Vom iubi mereu natura căci ea nu cunoaște ura.

X

Visele ne întrețin iluzia fericirii.

X

Barbarii n-au umblat cu mănuși. E singura amintire care ne-a rămas de la ei.

X

Rău cu rău se adună. și asta nu-i a bună.

Sub cerul albastru e un pic de bunătate și tone de dezastru.

X

Pământul este plin de comori. Zilnic altele se adaugă celor îngropate anterior.

X

Verdețurile sunt uneori roșii, alteori vinete sau de culoarea morcovolui.

X

Țările africane sunt negre de invidie pe Occidentul civilizat. Din același motiv, asiaticii sunt galbeni de ciudă pe europenii.

X

Iubirea e un rău necesar. Toate păcatele din ea răsar.

X

Florile răului s-au mutat în grădină la Boudlaire.

X

Fericirea este relativă, dar nevoia ei, absolută.

Harry Ross

Israel

merii în floare –

o carte nedeschisă 

pe banca noastră

x

printre flori de prun

un avion de hârtie –

şi vântul zglobiu

 x

merii în floare –

două păsări tăcute

pe acelaşi ram

la-nceput pupă-

apoi  fluture în zbor

din floare-n floare

x

la moş în grădină

rond cu crai şicrăiţe-

el absent, dând colţul

x

tandreţe în crâng-

mierla interpretează

Preludiu de Bach

Aşa ne este limba cu care am avut norocul a ne naşte. De frumuseţea ei ne dăm seama mai ales trăind pe alte meleaguri şi văzând cum alte popoare comunică dificil şi cer să li se silabisească pentru a înţelege cuvintele în propria lor limbă. Noi romanii nu mai silabisim decât pe clasă întâia. Odată ce învăţăm alfabetul, ştim să scriem şi să pronunţăm. Sau mai bine-zis… ştiam, căci în ultimele decenii asistăm la un asalt furibund asupra limbii româneşti.

Omul simplu cu greu mai pricepe ce se spune la radio, TV, ori ce se scrie prin ziare.  Acum în fiecare frază trebuie neapărat introduse cuvinte străine, că… deh, să arătăm mai „civilizaţi”.

Calin Georgescu scria că: „Limba română este pur şi simplu masacrată, parcă a devenit o limbă străină, stricarea ei este promovată din plin de la cele mai inalte tribune.

De aceia nici nu-mi mai vine să cumpăr ziare, ori să pornesc radio-ul ori televizorul. Mai bine mă duc la badea Gheorghe să stau de vorbă despre treburile gospodăreşti. Clasicii literaturii noastre au scris cuvinte nemuritoare despre limba romană; azi cei de sus ne-o vând pe-o mâna de argintii. Coşbuc, în poezia „Graiul Neamului” scrie despre strămoşi că: „… au văzut şi munţi de oase/ şi de sânge râuri roşii/ dar din graiul lor nu-i scoase/ nici potop şi nici furtuna/ graiul lor de voie bună/nu l-au dat.” Astăzi ni-l dau.. „aleşii” de voie bună.

Înţeleg că fiecare limbă evoluează, mai ales datorită tehnologiei. Dar alta este să introduci cuvinte străine în vorbirea simplă creând astfel o confuzie fonetică atunci când se ştie că limba romana are geniul exprimării.

Edgar Quinet (1803-1875) scriitor şi filozof francez, propunea ca un provensal să meargă să înveţe limba sa de la ţăranii din Carpaţi.

Ioan NICOARĂ

Phoenix, Arizona SUA

10 mai 2015

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Mureş, Biblioteca Municipală „Petru Maior” din Reghin organizează, în parteneriat cu ASTRA Mureş, cotidianul „Cuvântul liber”, Fundaţia Culturală “Cezara Codruţa Marica”, Asociaţia Culturală pentru Descoperirea, Susţinerea şi Promovarea Valorilor Culturale şi Profesionale, alte instituţii publice şi ONG-uri, a XV-a ediţie a Festivalului Concurs de Poezie Religioasă “Credo”.

Cei interesaţi, membri sau nemembri ai uniunilor de creaţie, fără limită de vârstă, pot participa cu 5 – 10 poeme la secţiunea “poeme în manuscris” şi cu cărţi apărute în 2014-2015, la secţiunea “volume tipărite”.

Poemele vor fi trimise în format electronic la adresa de email –

nicolaebaciut@yahoo.com

până la 15 iulie 2015, grupajele,

iar volumele – 2 ex. – pe adresa:

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Mureş

str. Mărăşti nr.8, Târgu-Mureş.

Participanţii sunt rugaţi sa trimită şi un scurt CV şi datele de contact.

Festivitatea de premiere va avea loc la la 6 august a.c. la Mănăstirea Lăpuşna, unde va avea loc şi un simpozion cu tema: „Poezia religioasă în opera poeţilor mureşeni Lazăr Lădariu, Valentin Marica şi Nicolae Băciuţ”. În acelaşi cadru vor avea loc şi recitaluri de poezie ale celor invitaţi.

Detalii la tel: 0744474258.