Cuvânt și iubire

În Evanghelia Sfântului Ioan, Cuvântătorul de Dumnezeu, în capitolul 18, versetele 37-38 există un text care cred este de colosală importanță pentru a înțelege și rostul nostru în lumea asta și la ce ne putem aștepta în cea care va să fie.”…eu am venit în lume ca să dau mărturie pentru adevăr, oricine este din adevăr ascultă glasul Meu. Pilat i-a zis: Ce este adevărul?”

Textul are o profunzime colosală. În primul rând Iisus afirma categoric că doar ascultând glasul Lui, urmând pilda Lui și mai ales căutând a ne asemăna chipului Lui, putem fi în “adevăr” și deci în existență veșnică. Nu există altă cale. Iar Pilat, care numai prost nu era, răspunde  “ce este adevărul”? Reprezentantul statului care a dat cea mai mare importanță justiției, statul care a alcătuit sistemul de justiție urmat și azi, nu știa și nu înțelegea un lucru esențial, ce este adevărul. Și de fapt, în condiția în care se afla nu putea să îl înțeleagă.
Căci Iisus, în altă parte, la cina care avusese loc cu puțină vreme mai înainte, le spusese ucenicilor că “porunca nouă vă dau vouă: să vă iubiți unul pe altul așa cum Eu v-am iubit”. Deci “adevărul” înseamnă iubirea și trăirea ei la modul maximalist, fără concesii. Înseamnă să iubești fără gând anterior sau ulterior, fără interes și mai ales fără fățărie, din toată inima. Iar “inima”, în înțelesul spiritual, înseamnă întreaga ființă, trup și suflet. Doar această iubire te poate face liber, în lumea asta și cea viitoare.
Pilat știa că el nici nu putea și mai ales nu voia să faca asta. Dacă ar fi făcut trebuia să urmeze pe Iisus, să îl lase slobod. Dar iluzia acelei lumi, a unei lumi căzute și în care trăim fățăria clipă de clipă și ceas după ceas, îl cucerise. Când a întrebat  “ce este adevarul”  Pilat a căzut într-un abis neînchipuit. Doar mila lui Dumnezeu i-a socotit încercările de a îl salva pe Iisus de crucificare,  l-au ajutat și probabil așa se explica de ce Biserica Etiopeana îl socotește între sfinți.
Dar iubirea fără margine va fi cea care ne va așeza cu cei pe care îi iubim cu adevărat și din toată inima în preajma lui Iisus în veci. Comportamentul fățarnic, înșelătoria, jumătățile de măsură s-ar putea sa fie de fapt pedeapsa veșnică, Iadul. Să avem mare grijă căci prefăcătoria, ”politicile” afective, prostia, incapacitatea de a trăi în “adevăr” ne pot face să pierdem și lumea asta și pe cea viitoare. Să nu fie așa!
————————————–
Alexandru Nemoianu

Istoric
“Centrul de Studii și Documentare al Românilor-Americani”
(Valerian D. Trifa. Romanian-American Heritage Center)
Jackson , Michigan, USA
la

2 octombrie 2017

PESCĂRUȘUL

         ( poem dedicat unei prietene dragi, Mariana Gurza)

șoapta suflă
pe îngândurata mare
zbor sub vânt trecător
pe țărmuri în zare
singuratic, un pescăruș
rătăcit între gânduri
căile sufletului
deschid orizonturi
spre alte zboruri
tu, pescăruș peste ape
planezi ușor
aterizezi încet-încet
pe aripi de timp
destinul tău e cuvântul și zborul
scrii,
pe nisipul sufletului
cu o pană albă de dor
despre valuri, despre oameni
despre lume, despre toate
vise multe, adunate
sub pleoape, ascundeai dureri, tristeți
e noapte
se aprinde un gând
în palme,
un fulg de visare
cântare, visare
aluneci ușor peste ape
privirea se înfășoară în gânduri
val și alt val
prelung peste pleoape
un dans amețitor
atât de pur, de alb
aripi întinse spre zare
visare, chemare
în suflet se deschide o mare
tu, pescăruș peste ape
cu aripi întinse spre cer
plutești peste lume, în versuri
croite de tine, în nopți adânci de visare
versuri duioase, gingașe
tu, pescăruș în zbor peste ape
te-am întâlnit demult, îți amintești
pe lacul acela, la margine de mare
plecai spre alte zări, eu mai croiam o mare
te-am strigat atunci, întâia dată
și m-ai privit mirată
suflet curat, pluteai peste ape
în larg
între cer și mare
ascundeai în suflet o taină
aveai aripi de foc
privirea frângea zarea
valurile au tăcut un pic
ascultând al tău glas, ascultând chemarea
tu, pescăruș peste ape
mângâiai amurgul cu gândul
tu, stea peste ape
cântă valul
un tainic cântec al mării
ușor mângâi depărtarea
pe masă, coala, zgâriată de gânduri
și o pană, albă pană
tu ai plecat în zbor
destinul tău e zborul
să zbori, să zbori
pe aripile luminii
către alte zări
tu, poetă a sufletului
peste mări, peste zări, peste toate

———————————–

Viorel Birtu Pîrăianu

Constanța

2 0ctombrie 2017

Mariana Gurza cu eterne boabe de lacrimi

Gânduri nocturne
cu lumini și umbre.
Apropieri,
șoapte gândite
care sfidează tăcerea
într-un strigăt
al lacrimii iubirii
în destin luminat
cu eterne
boabe de lacrimi
ale fericirii!

Uneori, pe Mariana Gurza aripile o dor

Uneori, pe Mariana Gurza aripile o dor

de-atâtea Gânduri nocturne

care lasă urme de zbor,

albastru Paradox sentimental

pe marea trecere.

Nevoia de a sfida tăcerea

dansează Lumini şi umbre

orbitoare şi sumbre.

Din care colţ al Universului se-aude

corul îngerilor ca un răspuns?

Tăcerea devine biblie,

rugăciune fără de apus.

Şoapte gândite, Ultimul strigăt

venite hăt din Univers,

deschid căile credinţei

cu umilinţă de vers.

Gânduri nocturne celest luminate,

Dumnezeu şi umbră.

Dumnezeu şi lumina de început,

iertătoare de păcate.

Uneori, pe Mariana Gurza aripile o dor,

Ultimul strigăt si şoaptele gândite.

Simplu, curat, vindecător

Lacrima iubirii-i cade mănoasă

pe sufletele arse de dorul de-acasă.

———————————–

Valentina Teclici

Noua Zeelandă

2 octombrie 2017

Mariana Gurza, poetă și eseistă, conferă expresie disponibilității umane, sensibilității și receptivității față de frumos, fiind capabilă de a plăsmui valori și de a vibra odată cu ele – la început de octombrie aniversează o existență creativă, cu realizări și satisfacții care o îmbogățesc pe măsură.

Un om care a înțeles să pătrundă miezul adevărului, realitatea și să dăruiască, prin curățenia morală ce o caracterizează, sensibilitate și iubire, tuturor celor din jurul său:
Minunea mea, iubirea

Mă caţăr tot mai sus, să pot atinge cerul
Cu mâinile însângerate,
Cu ochii plini de lacrimi,
Mă amestec printre nouri
Şi chiar dacă nu văd nimic,
Simt cum aripi nevăzute mă poartă
Spre uşile albe,
Unde mă aşteaptă în cântec,
O mantie argintie,
Pe care, o voi purta
multă vreme…
Durerea ce o simt o voi lăsa în prag
Şi-mi voi regăsi zâmbetul pierdut,
Dincolo de nori.
Ştiu că iubirea,
Doar ea, nu mă va părăsi
Ea fiind minunea mea.
– Mariana Gurza

Poetă, editoarea şi eseista creştină Mariana Gurza s-a născut pe 2 octombrie 1955 în localitatea Oţelul Roşu, jud. Caraş Severin.
Debutul literar are loc în revista Semenicul din Reşiţa, în anul 1975.
,,Versuri ce combină un material sufletesc neoromantic şi metodologie imagistă în cărţi reprezentative de poezie,, notează prietenul şi colaboratorul cel mai preţios al poetei, publicistul Artur Silvestri.

Volume publicate:
– Paradox sentimental – poeme, Ed. Augusta, Timişoara, 1998;
– Gânduri nocturne – poeme, Ed. Augusta, Timişoara, 1999;
– Nevoia de a sfida tăcerea – poeme, Ed. Augusta, Timişoara, 2000;
– Lumini şi Umbre – poeme, Ed. Augusta, Timişoara, 2001;
– Lacrima iubirii – poeme, Ed. Artpress, Timişoara, 2003;
– Ultimul strigăt – poeme, Ed. Eubeea, Timişoara, 2006;
– Şoapte gândite – poeme, Ed. Atticea, Timişoara, 2006;
– Vasile Plăvan: Boabe de lacrimi, ediţie îngrijită de Mariana Gurza, Ed. Carpathia Press, 2007;
– Petru Ciobanu, un iubitor de neam – memorialistică, Timişoara, 2007;
– Destine umbrite – eseuri, Editura Atticea, 2008.
– Pe urmele lui Zenon /On Zeno’s footsteps – poeme, volum bilingv, Timişoara, Editura Timpolis, 2012, traducerea prof. univ. dr. George Anca;
– Vasile Plăvan, un Slavici al Bucovinei – restituiri, Editura Fundaţiei pentru Cultură şi Învăţământ Ioan Slavici şi Eurostampa, Timişoara, 2013, consilier editorial: prof.univ. dr. Dumitru Mnerie;
– Dumnezeu şi umbră/ God and shadow – volum bilingv de versuri (română-engleză), Editura Singur, Colecţia Scrisul de azi, 2016, traducerea prof. univ. dr. George Anca;
– Apropieri Mariana Gurza – pelerinaj prin idee, gând și suflet: coordonator Emilia Țuțuianu, Editura Mușatinia, 2017

Apariții în volume colective:
– Poeme Hai-Hui, o antologie de poezie, Editura Grinta&Singur, 2012);
– Antologia ASLRQ 2015 – volum editat de Asociaţia Scriitorilor de Limbă Română din Québec;
– Al cincilea patriarh – volum colectiv, Editura Intermundus, 2007;
– Înţeleptul din America – volum colectiv, Editura Intermundus, 2008;
– Mărturisirea de credinţă literară – volum colectiv, Editura Carpathia Press & Production, 2008;
– In memoriam: Artur Silvestri – Mărturii tulburătoare – volum colectiv, Editura Carpathia Press, 2009;
– Promovarea valorilor culturale româneşti în contextul globalizării – volum colectiv, Editura PIM, Iaşi, 2009, Coordonatori: prof. Elena Anuşca-Doglan, prof. Cristian Anuşca-Doglan;
– Pro Memoria: Artur Silvestri- Asa cum l-am cunoscut – volum colectiv, Editura Carpathia, 2010;
– Părintele Adrian Făgeţeanu şi crucea Rugului Aprins – Omagiu la un secol de la naşterea sa – volum colectiv, ediţie îngrijită de Andrei Dirlau, Editura Lumea credinţei, 2012;
– Poetical Bridges – Poduri lirice, ediţie bilingvă (engleză-română), translated and edited by Valentina Teclici, 2017, Editura Scripta manent din Napier, Noua Zeelandă şi tipărită la PIM, Iaşi, România, 2016.

Membră a Societăţilor Literare:
– Asociaţia Scriitorilor de Limba Română din Quebec, Montreal, ASLRQ, 2015;
– Uniunea Scriitorilor Europeni din Moldova, 2016.

—————————————-

Emilia Ţuţuianu

Roman

2 octombrie 2017

În cursul zilei de ieri poliția spaniolă a reprimat cu brutalitate de tip KGB@ Gestapo o încercare de referendum, un vot popular. Mesajul este limpede: vremea discuțiilor și a credinței în virtutea “democrațiilor” de tip neamul prost a încetat. Aceste sisteme (globalism și neam prost) și-au dat arama pe față: toate drepturile pentru “familia alternativă” dar glonț, închisoare și ciomag pentru votul popular. Dar să fim bine înțeleși, nici o brutalitate polițienească nu a putut salva imperiile de mucava, nici pe cel nazist, nici pe cel stalinist și nu vor putea salva nici imperiul sodomit (“globalist”) . Locurile organice, de la Catalunia, la Scoția și de la Maramureș la Țara Almăjului vor câștiga și vor triumfa. Este ora încercării. Dar să nu uităm: când încercarea este mai grea, atunci Dumnezeu este mai aproape. Sus Inima!

————————————–
Alexandru Nemoianu

Istoric
“Centrul de Studii și Documentare al Românilor-Americani”
(Valerian D. Trifa. Romanian-American Heritage Center)
Jackson , Michigan, USA
la

1 octombrie 2017

“Vreme este să rupi și vreme să coși; vreme este să taci și vreme să grăiești.
Vreme este să iubești și vreme să urăști. Este vreme de război și vreme de pace.”
Ecclsiastul,2,7-8

Nota a autorului:
În urmă cu câțiva ani am publicat volumul de impresii “Trepte”. În acel volum mi-am exprimat păreri sincere despre caracterul infect al așa zisului Episcop Vicar Irineu. La vremea respectivă el și un grup de popi cu credențiale teologice și scolastice penibile militau pentru desfințarea de facto a Episcopiei Ortodoxe Române , ”Vatra”.
Am fost atacat vicios prin trei asemenea popi : Laurentiu Lazar, Remus Grama și Romey Rosco. Aceasta este povestea.
______________
Intre personajele mai frecvent pomenite se află câțiva popi pe care i-am cunoscut întâmplător, cu decenii în urmă, în România și imprejurimi…Numele lor aproximative, și nu sunt sigur că mi le amintesc corect sau doar le imaginez, erau (repet, cred):  Lucrețiu Lăzăreanu din Districtul Târnava; Roman Roscoban din Durăul Humorului și Romeo Grămadă din Cladova. Pentru conveniență, pentru a nu lungi, am folosit în text aceste nume prescurtat în forma: Lr. Lzr, din Dt.;,Rm.Rsc.din DH și Rm.Gma din Cld.
Repet , orice asemanare cu situații reale sau personaje reale nu este întâmplătoare.
___________________________________

Pe la mijlocul primei decade a veacului al douzeci și unulea apărea o carte în mic tiraj în România, hai să îi zicem, “T”.(Adica “Trepte”)
Erau adunate acolo contemplări și stări afective ale autorului acelei cărți, hai să îi zicem A.T.N. (Adica Alexandru Toma Nemoianu). Între altele acel autor își exprima părerea că un viitor Ortodox în America va fi cu putință doar sub condiția unei structuri ierarhice locale, independente.
Fara voie autorul propunea o părere care venea contra unui proiect promovat și de către cei trei popi pomeniți. Un proiect prostesc, ulterior abandonat, care ar fi dus la dispariția istoriei, tradiției și identității diocezei căreia acei popi îi făgăduiseră credință.
Cei trei popi au aflat de bine să “onoreze” pe autorul acelei cărti cu scrisori insultatoare. Între ei excela Rm.Rsc. din DH, (adica Romey Rosco din Dearborn Heights) care și-a folosit condeiul slăbănog și neputincios pentru a împroșca insulte și ură la limita înjurăturilor directe. Acest personaj cu aspect de retardat și aere de slugă este un adevărat fenomen. Niciodată nu mi-am putut explica de ce un asemenea sub intelectual era folosit ca sfetnic în teologie. De fapt el era un poștaș provenit dintr-o familie dezaxată. Propria lui familie este mai degrabă motiv de râs și plâns: prin urâțenie și prostie. Lui .R I se pot atribui credențiale morale ale unei “centuristă” și îl consider amestecatură de râmă și șobolan. Lașitatea râmei și agresivitatea șobolanului. Legat de împrejurarea că hârtia pe care a murdărit-o fără rost, între altele făcea aluzii la experiențele mele alcoolice,  aș vrea să îi reamintesc “că din beție omul se trezește, dar prostia este veșnică”. Iar acest adevăr reamintit se potrivește întregii lui familii apropiate. Hârtia folosită de către Rm.Rsc. pentru denunțul neghiob tipologic ține de hârtia igienica și de tampoanele menstruale. Ceilalți doi popi pomeniți,  Lr.Lzr. din Dt. și Rm.Gma din Cld au trimis cam același soi de epistole. Dorința lor ascunsă era ca autorul cărții să fie “pedepsit” și scos din circulație. Era o dorință neputincioasă, vicioasă și reflectând răutate de scopit.
Chiar și după ce au slobozit acele penibile epistole cei trei popi nu s-au potolit. Ei au continuat să șicaneze pe autorul volumului pomenit și au continuat eforturile penale de a crea un mediu de lucru dușmănos. Acțiune care poate fi pedepsită cu privarea de libertate. Mai rău.
Dovedind analfabetism în deontologia jurnalistică ei au protestat împrejurarea că, în numeroasele studii, documentate și foarte solide, publicate de autorul cărții “T” (adica subsemnatul), acela pomenea funcția pe care o avea. Acei natărăi în sutană nu știau că aceasta nu este o opțiune ci o obligație pentru un autor real. (Ceeace ei nu sunt.)
Cred ca este de folos să fac și scurte portrete acelor popi slabănogi.

Lr.Lzr din Dt. este în esență un om cumsecade. Dar destinul său stă sub semnul înfrângerilor, nereușitelor, eșecurilor. El este un atlet al făgăduințelor neîmplinite, al așteptărilor fără finalitate. În bună măsură asta explică și o anume stare de aroganță neavenită, fronda a celui care pierde. Pentru el și cei apropiați lui autorul cărții “T.” are sentimente autentice și generoase., Lr.Lzr din Dt. rămâne un om decent și pentru care mântuirea este încă posibilă.

Rm.Rsc. din DH este un troglodit perfect pe care autorul volumului “T” (din nou subsemnatul) îl disprețuiește profund, deschis, fără echivoc.
Rm.Rsc. are intelectul și capacitatea scolastică a unui poștaș incompetent. În fond el ar trebui să se rezume la înjurături directe și rotirea ciomagului, domenii în care are reale aptitudini. Rm.Rsc. are, repet, loialitatea și credențialele morale ale unei “centuriste”.
El este un frustrat total și are și motive.
Pe feciorul trogloditului RR ,,autorul volumului “T” (același subsemnat) l-a vazut, probabil ca “rezultat” al unei crude crize hormonale nefinalizată, lovind fără milă copaci și tăvălindu-se pe caldarâm la “Vatra”. Sub ochii uluiți al participanților la tabere…Cu siguranță se găsește sub permanenta și considerabila medicație psihotică.
Rm.Rsc.este un degenerat.

Rm.Gma este un caz ceva mai special.
Dotat intelectual el a irosit acel “talent” și este păcat. Problema lui nu este capacitatea intelectuală, problema lui este caracterul; nu neaparat necinstit, mai degraba laș. Cel mai mare pericol care îl pândește este că se poate rătăci în propriile fantezii ireale. Pacat.
Dixit, et salvavi animam meam.

————————————–
Alexandru Nemoianu

Istoric
“Centrul de Studii și Documentare al Românilor-Americani”
(Valerian D. Trifa. Romanian-American Heritage Center)
Jackson , Michigan, USA
la

30 septembrie 2017