29 May
2015

Ligia-Gabriela Janik: Spini

 

DACĂ MI-E DOR DE CER

 

Dacă îmi este dor de cineva,

atunci… îmi este dor de tine.

Dacă spre ceruri gândul mi se va-nălţa

aş vrea să-ţi admire strălucirea sufletului.

Dacă uneori inima mi-e tristă,

aş dori să mă înveţi nobleţea suferinţei.

Dacă voi simţi apăsarea vieţii

aş vrea să-ţi simt mângâiere.

 

Dacă privirea-mi scrutează bolta,

înseamnă că mi-e dor de tine.

Dacă sufletele noastre sunt pereche

atunci ne-am născut  pentru-a iubi şi suferi.

Dacă o să-mpărtăşim aceleaşi dulci suspine

aş vrea să plâng cu tine…

Dacă vom zbura spre zările senine,

iubirea noastră nu va pieri niciodata.

 

 

NICIODATĂ NU ESTE PREA TÂRZIU

 

Niciodată nu ai dăruit destulă iubire, încât să spui „este de ajuns!“

Niciodată nu ai iertat destul, încât să nu mai poţi ierta.

Niciodată mâna ta nu aI şters destule lacrimi

încât să spui: „nu mai avem nevoie de batiste“

Niciodată nu ai văzut durerea din jurul tău

Niciodată nu ai lucrat prea mult pentru Dumnezeu,

Niciodată nu l-ai purtat indeajuns în inimă.

Însă…

Niciodata nu e prea târziu să te duci spre El!

 

Pe Dumnezeu să-l porţi în inima ta oriunde te-ai afla.

Tot ce găseşte mâna ta să facă, să facă ca pentru Dumnezeu

chiar dacă pentru aceasta va trebui să treci „prin încercarea focului“.

Răsplătirile cereşti sunt în cât mai mare număr,

pregătite să fii încununat cu ele.

 

 

ÎN GOANA NOASTRĂ PE PĂMÂNT

 

Am fost creaţi cu dor de veşnicii, ca să dorim Lumină Sfântă.

Am fost creaţi cu un gol sufletesc, ca să râvnim după Umplerea Divină.

Am fost creaţi cu sufletul flămând, ca să ne săturăm din Pâinea Vieţii.

Am fost creaţi tot mai însetaţi, ca să sorbim din Izvorul Cunoaşterii.

 

În goana noastră pe acest pământ şi tumultul care ne-nconjoară,

Sufletul nostru tânjeşte după Pacea, Bucuria şi Dragostea Divină.

Fără de aceste lucruri, în măduva noastră, n-ar fiinţa decât teluricul.

 

 

EU ŞI EL

 

Te-am judecat, Te-am răstignit,

Și spini pe frunte Ţi-am înfipt.

Te-am bătut, scuipat, înfrânt,

O cruce grea Ţi-am dat urcând,

Şi răni adânci de bice.

 

Oţet şi fiere eu Ţi-am dat,

Să mori în chinuri, condamnat.

Trupul sfânt Ţi l-am străpuns

Dar sângele, care Ţi-a curs,

De la moarte m-a salvat.

 

Tu ai răbdat calvarul greu.

Isus, Măreţul Dumnezeu!

Tu ne-ai iertat, ne-ai mântuit

Şi pentru noi ai suferit.

Azi să-ţi cunoaştem HARUL

 

 

CATREN

 

.. .Şi sufletul meu aleargă spre Tine.
Odihnă, iertare şi pace-mi doresc.
O, Doamne, Cuvântul Tău Sfânt zideşte-L în mine,
Să pot înspre ceruri curat să privesc!

 

 

DOR

 

Câte doruri poartă inima în adâncul ei,

tot atatea tristeţi şi amăgiri.
Câte iubiri necuvântătoare, tot atâtea bucurii.
Inimă, am alergat pe dealuri şi prin văi,

Te-am căutat în zorii dimineţii
Ca să mă înconjori cu aripi binecuvantate
Şi să îmi potoleşti setea sufletului cu roua cerului.
Inimă, am chemat dorul în liniştea serii,

Să te iubesc la fel ca-n prima zi a facerilor noastre

 

 

DEDICAŢIE LIMBII ROMÂNE

 

Au adormit străbunii

şi toţi cei dragi ai mei

Purtând pe buze

zâmbetul slovei româneşti.

La rândul cetei mele,

doresc s-adorm ca ei,

cu acelaşi dulce grai

din plaiuri strămoşeşti.

 

 

FAŢETELE LINIŞTII
Este atâta linişte în căminul meu
încât mă doare zgomotul paşilor
care-mi trezesc inima amorţită.

 

Este atâta linişte în căminul meu,
încât doresc ca paşii gândului
să se odihneasca peste
inima-mi plină de dor.

 

Este atâta linişte în căminul meu,
încât doresc să-ţi spun:
“Aici nu este locul tău”

şi tot atâta linişte încât cu drag îţi spun:
„rămâi şi nu pleca!”.

 

Este atâta linişte în jurul meu,
încât mă înspăimântă neliniştile ei.

————————————-

Ligia-Gabriela JANIK

Aldingen, Germania

29 mai 2015

 

 

29 May
2015

Dorel Schor: O nevroză, două nevroze

O NEVROZĂ, DOUĂ NEVROZE (schiță)

  – Ştii la ce concluzie am ajuns? mă întreabă Menaşe.

   – Ai ajuns la o concluzie?! mă mir eu.

   Menaşe despătureşte ziarul cu gesturi leneşe şi-mi arată un articolaş cu titlul “A delapidat un milion”.

   – Tipul ăsta care a escrocat un milion o să scape  destul de ieftin, mă informează amicul meu. Avocatul lui a reuşit să demonstreze în instanţă că n-a făcut-o cu rea intenţie. Clientul lui suferea de nişte complexe încă din copilărie, întotdeauna şi-a dorit un cal de lemn pe care nu i l-a oferit absolut nimeni…

   – Ce legătură are?

   – Are. Acum priveşte aici: “Trei accidentaţi grav pe trecerea de pietoni”. Pot să-ţi relatez conţinutul pentru că am citit. Un cetăţean a intrat cu o sută pe oră în oraş, a lovit în plin trecătorii, unul e în stare disperată şi cine ştie dacă o să scape. Şi era pe roşu… Dar n-o să păţească nimic, ajunge numai să aducă un act medical din care să rezulte că e foarte surmenat, adica lipsit t emporar de responsabilitate deplină.

   – Dar…

   – Nu contează. Uite aici: “Anterprenorul a cerut mită sexuală”. Cu alte cuvinte a profitat de… Femeia l-a dat în judecată, are şi martori, dar respectivului n-o să i se întâmple nimic. Avocatul lui a dovedit că tipul suferă de nevroză, are fobii şi obsesii, ameţeşte când se urcă pe schelă sau vede o femeie frumoasă. Dacă femeia care a făcut plângerea este frumoasă, şi care e instanţa care riscă să spună că nu-i, a pierdut…

   – Nu înţeleg.

   – Nu te grăbi…Mai bine priveşte aici: “Narcoman ademeneşte minore”. Ce zici de asta? S-au întâmplat câteva cazuri, poliţia i-a întins o cursă în care individul a picat. Dar la proces a ieşit basma curată.

   – Cum aşa?

   – Încă nu te-ai prins? Nu a trebuit decât sâ demonstreze că are nevroză. El nu e vinovat, pur şi simplu nu ştie ce face când îl apucă simptomele. Şi îl apucă tot timpul, este dependent de drog şi nu mai răspunde de faptele sale. Un avocat bun va obţine chiar despăgubiri din partea societăţii.

   – Care societate?

   – Societatea… Eu, tu, el, adică toţi cei care plătesc impozite. Ascultă mai bine aici: “Falsificatorii de dolari”. Au pus mâna pe o bandă de falsificatori de dolari care câştiga milioane. Crezi poate că bandiţii o să păţească ceva? Eşti naiv… Avocatul va demonstra că erau nişte bieţi inconştienţi…

   – Cum?

   – Un avocat priceput poate dovedi cu argumente din cele mai logice că dacă erau oameni conştienţi nu se apucau de aşa ceva. Dar ei sufereau de agorafobie, cleptomanie, insomnie şi epidemie. Unul din ei e presbit, altul e miop. Aşa că nu lipsesc argumentele. O să scape uşor cu o cură supraveghiată, într-un sanatoriu. Şi nici n-o să li se confişte utilajul pentru că nu au acte legale de proprietate şi, deci, nu-i al lor!

   – Ziceai că ai ajuns la o concluzie. La ce concluzie ai ajuns?

   – În ultima vreme uit, obosesc, adorm la televizor. Sunt nervos şi nu am chef să merg la serviciu. Nu-mi plac fondantele roz şi pisicile… Ce crezi tu că ar putea să fie?

   – Ştiu eu? Poate că te-ai surmenat… Du-te la doctor.

   – Mersi pentru sfat. Am fost. Cu toate că am ajuns singur la concluzia că sufăr de o nevroză compulsivă.

   – Doctorul ce a spus?

   – Ce era să spună? A notat în fişa medicală. Te sfătuiesc sincer să te duci şi tu la consultaţie.

   – Dar eu nu am nimic.

   – Mare fraier mai eşti. Parcă eu am..?  Te duci ca să fie scris, să ai acoperire. Pentru că nu se ştie niciodată când poţi să ai nevoie…!

Dorel Schor

Israel

28 May
2015

Gorge Anca: SUNT LACRIMAE RERUM (seminar)

George Anca

SUNT LACRIMAE  RERUM  (seminar)

 

(lat.)

Ai de ce varsa lacrimi

(pentru lucrurile pe care le vezi)

VERGILIU,Eneida,I,462.
Exclmatia lui Enea,
care vede in Cartagina
un sir de tablouri
din razboiul Troian

Raspunsurile la examenul de literatura universala si
comparata,An III, Litere-Teologie,
Universitatea Valahia- Targoviste

Autorul epopeii intemeietoare Eneida impleteste-n aceste cuvinte aspectul rea al vietii:Sunt lucruri pentru care plang sau pentru care ai de plans , dar merge dincolo de aparente , descoperindu-ne de fapt ca Noi plangem in lucruri si de aceea ca Exista lacrimi in lucruri si simtim cum ne pica in suflet lacrimile lucrurilor pentru ca Lucrurile si ele plang.

Si atunci incep sa cred ca lucrurile lacrimilor sunt inimile oamenilor,ca, lacrimile lucrurilor sunt creatiile ce-au izvorat din sufletul omenirii, pururi inlacrimat in lucruri.l

Violeta- Simona Bucur

Traducerea se poate face in mai multe feluri:

Sunt lucruri pentru care merita sa plangi
Lucrurile plang in noi
Noi plangem in lucruri

Este usor a plange dar adevarata plangere  – adevaratele lacrimi – e durerea simtita in suflet atunci cand suferi.Nu e o rusine sa plangi,dar lucrurile pentru care plangem,trebuie sa merite lacrimile noastre.Depanarea momentelor de tristete o poate face doar cel puternic,daca intradevar isi doreste lucrul acesta.

Dar lacrimile pot fi si de fericire.Ori atunci plangerea nu este provocata de o tristete ci de o mare bucurie.

Plangerea aceasta poate fi vazuta si in actiunile noastre ,in ceea ce facem.Nu trebuie neaparat sa ne curga lacrimile atunci cand plingem.Dar oricum ar fi ,lacrimile reprezinta un mod de a ne descarca sufletul bolnavde suferinta sau de ne a striga la ceruri bucuriile cele mari. Ioana (Savu) Ilie.

Si lucrurile au lacrimi; si lucrurile plang-metafora personificatoare a strabatut veacurile,depasindu-l pe Vergilius si epopeea sa. Descoperim sensul adanc al lucrurilor pentru care plangem sau pentru care merita sa plangem, descoperim ca sunt lucruri pentru care avem de plans ,ca exista lacrimi in lucruri, lacrimi care ne picura in suflet.

Lacrimile lucrurilor sunt,poate,creatiile izvorate din sufletul omenirii,operele nemuritoare ce dainuie peste un timp inlacrimat in lucruri.

Claudia -Aurora(Zamfir)Cojocaru

Sunt lucruri pentru care plang, pentru care ai de plans ;
Exista lucruri si lucruri,si lucrurile plang.

Cugetarea a invins furtunile, oricat de pustiitoare ale timpului si este interesanta de tradus si astazi.Sa descoperim sensul adanc al lucrurilor pentru care merita sa varsam lacrimi din ferestrele sufletelor (ochii),larg deschise in fata adevarului, iubirii si artei.

Lacrimile lucrurilor ne picura in suflet tristete dar nu ne fac mai buni, mai toleranti,mai sensibili.Sa exersam acel juriu ,”constiinta noastra”, pe care intrebarile trebuie sa cada perpendicular pe ceea ce ne doare, fara nici un anestezic.Raspunsurile pot fi reci ca gheata dar tocmai de aici incepe calirea
.

Sorina (Husor) Ionita

Sunt lucruri pentru care merita sa plangi

Aceasta sintagma, consideram ca este revelatoare pentru a ilustra iubirea. Iubirea , sentimentul atat de profund, inmagazineaza intreaga energie vitala a omului. Fara iubire, pamantul n-ar exista, intreaga omenire ar fi nimicita.Viata in lume este atat de trecatoare, noi suntem muritori, suntem supusi pacatelor.Nemurirea am pierdut-o prin pacatul protoparintilor nostri Adam si Eva, in urma savarsirii , moartea a venit in lume. Insa, prin atotbunatatea lui Dumnezeu I s-a ingaduit omului sa revina la starea initiala. Omul este supus greselii insa necontenit trbuie sa acceada spre refacerea legaturilor cu Dumnezeu. Starea decazuta este necesar sa fie depasita prin respectarea poruncilor si implinirea, desavarsirea virtutilor.Una dintre cele trei virtuti: credinta, nadejde si dragoste, vine sa intregeasca finalul act pe calea desavarsirii prin dragoste.

Dragostea, atat de simplu , sau revelator, este prezentata in paginile Sfintei Scripturi – Capitolul 13-I Corinteni- careia i se dedica intregile surse umane prin evidentierea situatiilor carora apartin acestei lumi.

Nimic in aceasta lume, muritoare nu este mai profund decat iubirea. Iubirii i se subordoneaza toate lucrurile, roate manifestarile, toate simtirile simplului muritor atat de parvenit.Dintre toate categoriile iubirii pentru una singura merita sa plangem pana in momentul final- pentru iubirea lui Dumnezeu. Trinitatea,deofiintiunea lui Dumnezeu se manifesta prin iubire.Iubirea fata de oameni atat de marginita este mai presus de orice.Vedem ca Dumnezeu prin necuprinzatoarea Sa iubire fata de propria-I creatie,Ne-a trimis pe unicul Sau Fiu pentru ca sa ni se ierte pacatele.Mantuitorul ne exemplifica iubirea prin Insasi viata Sa- modelul desavarsitei iubiri=modelul Hristos.Il vedem pe Hristos propavaduind in mijlocul Apostolilor,vedem iubirea fata de vamesi, farisei, fata de prigonitorii care L-au rastignit .Prin smerenia sa, iubirea vine ca o dovada a dumnezeirii,chiar si dupa a indurat atatea ispite,dureri, batjocoriri, tot a continuat sa ne iubeasca.Marea Sa iubire o vedem cand si pe cruce iarta pe talharul din dreapta Sa, cel care-si recunoaste pacatele, dar si in momentul incredintarii Maicii Sale Sfantului Ioan Evanghelistul, ucenicul Sau Preaiubit.

“Iubirea de vrajmasi”-o porunca atat de greu de indeplinit pentru zilele de azi, vine sa continue jertfa Mantuitorului prin jertfa noastra, cotidiana in vremurile acestea.Cel ce nu iubeste ni sa nu se gandeasca sa fie mantuit.Iubire aproapelui vine ca o incununare a tuturor faptelor Mantuitorului. Zi de zi aproapele nostru este asuprit, batjocorit, scuipat,defaimat, insa noi,contemporanii ne prefacem ca nu vedem.

Merita sa plangem cu lacrimi amare pentru Mantuitorul nostru Iisus Hristos, pentru desavarsirea noastra in Iisus.

Valentina Vasile

Sunt lucruri pentru care poti sa plangi ne spune Vergilius sau poate incearca sa ne duca cu gandul ca sunt lucruri vrednice de plans; dar in fond plansul ce este? O eliberare sau o slabiciune? O recunoastere a incapacitatii de a trece peste ceva?O neputinta de a te cunoaste pe tine insusipe tine insusi dincolo de propriile-ti limite?Sau daca-ti cunosti limitele si nu poti trece peste ele?Nu poti rupe acele bariere care sunt un dat.Sau poate ca plansul e sublim, e plansul de fericire, de impacare cu sine, cu aproapele,cu divinitatea.Orice lucru are duoua aspecte:pozitiv si negativ.Spre exemplu focul poate avea semnificatia iadului si ale limbilor de foc ale Duhului Sfanrt;focul arde dumnezeieste ,sfintitor,impaciuitor sau poate fi osanda vesnica.Si plansul are la fel doua sensuri:zbucium,neliniste,durere,neimplinire sau linisyte,fericire,izbanda care vine dupa neliniste,caci linistea nu-ti poate veni decat dupa furtuna. Esti om si esti nemultimit ca esti nemuritor?Sau tocmai trecerea pragului morti este fericirea deplina?Sunt lucruri vrednice de plans, sunt lucruri pentru care poti sa plangi,iti este permis sa plangi,sau nu le poti obtine pana nu plangi;nimic nu este intimplator si acest dat care este conditia umana este in aparenta un lucru de plans dar care iti ofera solutia spre nemurire, omul fiind chip al Lui Dumnezeu are posibilitatea sa se indumnezeiasca avand ca solutie a fi urmator lui Hristos care a fost si Om si Dumnezeu.Plansul si tanguirea pentru pacatele noastre ofera plansul intru fericirea vesnica in comuniune cu Dumnezeu.

Loredana Gustea

Vergiliu,un mare poet al antichitatii este si unul dintre marii creatori a unor versuri cat mai profunde si mai originale .CitatulSunt lucruri pentru care plangise oglindeste in viata poetului ,in destinul sau tragic fiind exilat la Tomis ,departe de familia sa,din cauza versurilor sale.Aici,la Tomis,in singuratate si in timpul iernilor care i se pareau deosebit de aspre ,durerea lui ii inspira versurile in care plange dupa cei ramasi acasa.

Exista si lucruri prin care plangi,iar Vergiliu exprima cel mai bine acest lucru prin ideile exprimate in versurile sale.Versul sau este manuit cu mare abilitate ,de expresie celor mai inalte sentimente umane.Exista si lucruri dupa care plangi iar suferinta provocata,inspira si da versului o deosebita expresivitate .

Simona Neagu

Sunt lacrimae rerum-plansul lucrurilor sau sunt lucruri care plang;sunt lucruri pentru care merita sa plangi ,lucrurile plansului (foloasele plansului).

Toate capodoperele literaturii universale sunt adevaratelacrimae rerum.Tot ceea ce este creat prin jertfa ,sacrificiu sunt adevaratelacrimaecristaline ,pure ,desavarsite,care stiu sa atinga perfectiunea,ele sunt lucrurile plansului,sunt rezultatele,pline de sacrificiu ale autorilor istoviti de munca,cu gene ostenitesi istoviti de cautarea absolutului.

Creatia lor care a necesitat”plansul”(sacrificiul) ne face pe noi sa exprimam sunt lacrimae rerum adica sunt lucruri pentru care merita sa plangi,doar prin simplul fapt ca exista.Si din plansul lucrurilor lui izvoraste plansul lucrurilor noastre.

Plansul aduce mantuirea, aduce capodopera ,insusi Mantuitorul a plans in sinea Lui:”Eli,Eli,lama sabactani”-“Dumnezeul Meu,Dumnezeul Meu pentru ce M-ai parasit”sau”Doamne,iarta-le lor ca nu stiu ce fac”.Mantuitorul plangea,ii plange sufletul,la fel si Maica Domnului insa prin “plans”,”jertfa”,”sacrificiu” ne-a adus mantuirea,a invins moartea.Iata cel mai mare folos al lucrurilor planse.

Lucrurile plang-plangi si tu cu ele.Plansul unuia imprumutat cu plansul tau si al celuilalt sa se amestece in”plansul lucrurilor”cel mare care sa dea siguranta,originalitate unui concept ca al celui de “literatura universala”.

Lacrima mea,a ta sa fie doar o picatura din oceanul denumit sunt lacrimae rerum.

Elena Otilia Voicilas

Exista lucruri care te fac sa plangi

Notiune de “plans” implica o suferinta de cele mai multe ori Durerea,suferinta pot provoca lacrimi.Insa una dintre Fericiri ne spune:”Fericiti cei ce plang,ca a lor este Imparatia cerurilor”.Lacrimi de bucurie sau de tristete,o stare nedefinita intre doi poli:suferinta si fericire.

In fata lui Dumnezeu cei nefericiti pe pamant se vor bucura pentru eternitate.Sunt lucruri care iti provoaca o anumita stare (de neliniste, de tristete,de suferinta):faptele libere si constiente ale celor din jur sau involuntare,gesturi,intimplarile zilnice din viata unui om,chiar viata care e trecatoare.Toate aceste lucruri ne transmit “ceva” si ne determina sa reactionam.

Mariana Daniela Matei Radu

Sunt lucruri pentru care trebuie sa plangi
Lucruri pentru care plangi
Lucrurile plang in noi
Sunt lucruri ale lacrimilor
Noi plangem pentru lucruri
Sunt lucruri pentru care merita sa plangi
Lucrurile plang in noi

Lucrurile plang in noi pentru ca lucrurile din noi (sunt)pot fi sau sunt pacatele noastre,sau semnele lasate de acestea.Prin ele plangem si noi.Lacrimile sunt cele care curata sufletele noastre;ele -lacrimile -vor fi varsate oricum. Este timp pentru fiecare sau va veni timpul lor.

Este mai bine sa plangem acum decat sa plecam incarcati dincolo.

Tatiana -Gabriela(Pricope)Bivolescu

Sunt lucruri pentru care plangi

Se stie sigur ca nu exista om pe pamant care sa nu fi plans nacar o data in viata.Poti plange din cauza unei nenorociri,dar si de bucurie.

Potrivit citatului biblic “Fericiti cei ce plang,ca a lor este Imparatia cerurilor” – cei nefericiti se vor bucura inaintea Domnului.

Valentina-Daniela Grigore

Lucrurile pot fi izvor al lacrimilor

Violenta fizica sau verbala,absenta sau prezenta unui lucru pot provoca suferinta,suferinta care se materializeaza in lacrimi.Cel de langa tine,cel pe care il vezi,plange pentru ca sufera,dar lacrimile pot exprima si bucurie.Deci,lucrurile se transforma in lacrimi de bucurie sau tristete.

Lacrimile se nasc din lucruri si mor in lucruri.

Opera de arta presupune imaginatie,munca ,dragoste,perseverenta ,renuntare,compromisuri si multe lacrimi din partea creatorului sau a celor care-l cunosc.Atunci de ce nu renunta la opera de arta?Din egoism ?Nu,opera creata este o mare parte din viata si sufletul sau si continua un sir de suferinte si lacrimi care mai tarziu sunt uitate si eclipsate de roadele muncii de creator.

Nicoleta-Alina Gheorghe

Sunt lucruri pentru care merita sa plangi

Eu consider ca sunt foarte multe lucruri care ni se intampla in viata, lucruri care ne sensibilizeaza mai putin, sau mai mult, in asa fel incat,uneori chiar plangem pentru unele lucruri intamplate noua sau semenilor nostri.

Astfel plangem atunci cand pierdem o persoana draga, varsam lacrimi pentru o iubire imposibila, plangem cand avem sufletul intristat s.a

Dar, consider ca trbuie sa plangem cu adevarat atunci cand din cauza pacatelor, sau a unei vieti necrestinesti suntem in pericol de a ne pierde sufletele.Trebuie sa plangem pentru pacatele noastre, ca sa ne purificam spiritual.Daca nu vom plange acum, daca nu vom avea lacrimi de pocainta, o sa plangem vesnic.

Putem avea multe varsari de lacrimi, pentru ca nu putem obtine un lucru pamantesc, dar trebuie sa plangem daca nu putem obtine fericirea vesnica-scopul tuturor.

Lacrimile de pocainta sunt lacrimi bineplacute lui Dumnezeu pentru ca prin acestea recunoastem ca am gresit si vrem sa ne indreptam.

Domnul este asa de bun cu noi incat ne-a trimis pe Fiul Sau, care a suferit, a patimit, a plans datorita noua, din cauza nenumaratelor noastre pacate.

Asadar trebuie sa plangem pentru a primi iertare, si pentru a fi vrednici de bucuria vesnica.

Cu adevarat merita sa plangem pacatele, aici, pe pamant,cand inca suntem in trup si putem lucra pentru a noastra mantuire.

Mihaela Badea

Sunt lucruri pentru care merita sa plangi

Eu cred ca in viata noastra trebuie sa avem lacrim,lacrimi de pocainta si cu aceste lacrimi sa ne purificam sufletul, sa spalam pacatele pe care le-am savarsit , unele mai grave iar altele mai putin grave.

Pacatele noastre sunt multe, incat noi nu constientizam ca multimea lor , a pacatelor ajunge la cer.dar niciodata, oricit de grave ar fi pacatele,nu trbuie sa deznadajduim ci cu lacrimi de pocainta sa strigam din adancul sufletului catre Dumnezeu.Dumnezeu are dragoste nemarginita,Dumnezeu este iubire, iar lacrimile noastre vor fi vazute de Dumnezeu si ne va ierta, vazand cainta noastra.

Merita sa plangem pentru pacatele noastre , caci daca traim dupa voia lui Dumnezeu vom dobandi imparatia cerurilor pentr ca “ceea ce ochiul n-a vazut si la urechea omului nu s-a suit, acestea le-a pregatit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc pe El”. Cu adevarat merita sa ne plangem pacatele, aici pe pamant,cand inca suntem in trup si inca putem lucra pentru mantuirea noastra, caci suntem singuri,pentru ca Dumnezeu este pururi cu noi.

Daca nu vom plange acum, daca nu vom avea lacrimi de durere vesnic iar nu va fi “scrasnirea dintilor” si de unde nu mai este cale de intoarcere.Acele lacrimi nu vor mai impresiona pe nimeni.Lacrimile de pocainta pe care le avem acum, in lumea aceasta au un mare rol, pentru ca ne fac sa ne simtim usurati, elibereati si nu ne impovareaza.

Putem avea lacrimi pentru multe lucruri, de exemplu pentru faptul ca nu putem obine un lucru pamantesc sau pot fi si lacrimi de rautate, pentru faptul ca n-ai reusit sa faci cuiva un rau.Aceste lacrimi nu merita sa existe.

Lacrimile de pocainta sunt lacrimi in schimbul carora vom primi cumina vesnica si fericirea la care noi poate niciodata nu gandim.

Asadar, lucrurile pentru care merita sa plangem sunt pacatele noastre.

Veronica Sandu

Si lucrurile sunt insufletite

E adevarat ca lucrurile sunt obiecte reci dar cand reactioneaza cu oamenii se intampla ceva minunat se insufletesc si devin parte componenta din viata si personalitatea omului caruia apartin.

Cineva a spus ca “omul sfinteste locul”, dar a uitat sa adauge ca trezeste la viata tot ce exista in jurul lui.Este o relatie complementara, o complicitate duala intre om silucrurile din preajma lui;ele completeza omul, intrgindu-l , iar omul da lucrurilor “viata”.

Ar trebiu sa ne intrebam de ce afirmam aceste lucruri.Pentru ca toate lucrurile sunt facute de om(in acest secol, in care traim,din cauza progresului si a tehnicii avansate totul pare sa se robotizeze,inclusiv relatiile interpersonale si comunicarea dintre oameni,urmind parca un stereotip).

Uneori uitam sa ne bucuram de micile placeri ale vietii, nu mai apreciem nimic la adevarata valoare, am devenit insensibili si putin rautaciosi.Mi-ar fi placut sa traim intr-o alta perioada;cred ca pulsul societatii de dinainte era altul.Cu siguranta as fi simtit,vazut si invatat sentimentele care ne caracterizeaza ca fiind oameni.Stim noi oare,cu adevarat ce inseamna iubirea,loialitatea,tradarea,minciuna,curajul?Nu cred,tratam totul cu superficialitate si nu reusim sa patrundem in esenta lor.De ce a disparut sensibilitatea la frumos?De ce incercam sa ne reprimam sentimentele si impulsurile?

Eu am nevoie de frumos in viata mea,am nevoie de lucruri si sentimente care sa ma defineasca,sa ma ancoreze si sa ma ghideze.

Adriana Raluca Stoica

Lacrimile plang in noi

Lacrima este simbolul suferintei,o exteriorizare a acesteia.Plangerea in noi este mai dureroasa decat toate suferintele pentru ca ea ne picura sufletele cu durere.Plangerea in noi este cu atat mai dureroasa cu cat nimeni nu ne poate sterge lacrimile.Plangem pentru noi sau plangem pentru altii.Plangem pentru lucrurile care le-am facut sau pe care nu le-am savarsit inca dar le vom face.Numai cine nu plange nu a cunoscut durerea,numai cine nu plange nu se curata de rele.In credinta noastra ortodoxa se spune ca de ne vom caii trei zile pentru pacatele noastre, pacatele ne vor fi iertate.Sa plangem deci trei zile neincetat pentru sufletul nostru si va fi salvat.Sa plangem pentru altii care nu vor fi salvati sau care nu au cunoscut lacrima niciodata.

Nicoleta-Simona Bivolaru

Lucrurile care plang
Plansul lucrurilor
Lacrimile lucrurilor

Cum am putea oare patrunde intelesul atat de profund al acestei sintagme?Desi ea este alcatuita doar din patru cuvinte,in ele sunt cuprinse poate intregul mister al vietii si al soartei noastre trecatoare.Daca am urma indemnul acestei sintagme si am pleca privirea si mai ales sufletul catre toate lucrurile fie ele mai insemnate sau nu,am putea sesiza ca nu suntem singuri.Nu suntem singuri nici cand radem,dar nici cand plangem.Am vedea ca atunci cand noi suferim sufera tote lucrurile care ne inconjoara.Plansul lor poate nu se vede si nici nu se aude dar in mod categoric se simte.Nu toti oamenii sunt insa capabili sa simta acest plans si aceasta durere neimpartasita ci numai cei care pot vedea dincolo de latura lor egoista.Cei care reusesc sa inteleaga ca omul nu e niciodata singur nici cind rade ,nici cand plange.Cu el rade sau plange intregul univers.El trebuie numai sa fie capabil sa-si impartaseasca atat bucuria cat si durerea,caci prin aceasta impartasire bucuria atinge apogeul iar durerea e alinata mai repede si mai usor.Exemplul suprem al lacrimilor si durerii impartasite este chiar Hristos Cel care a baut cupa plina de lacrimi si de durere a omenirii pentru a aduce mantuirea,iar cei care s-au facut partasi la aceasta suferinta au putut ajunge la adevarata fericire,la raiul spre care tinde orice om de la inceputul existentei sale.

Aceste lacrimi ale lucrurilor au fost cantate si de poporul nostru incepand de la literatura populara si pana la marii poeti si scriitori ai nostrii.Marele nostru poet a stiut sa-si faca partas,bucuriei sau durerii sale, intreaga natura ba chiar intregul univers.Cu el plange intregul univers drama singuratatii sale:Caci eu in lumea mea ma simt/Nemuritor si rece.

Emilia Tomescu

Sunt lucruri pentru care plangi.Sunt momente,sunt cuvinte,sunt fapte,sunt oameni care starnesc in fiinta noastra sentimente contrarii,de bucurie sau tristete,de ura sau iubire si elibereaza acele energii care de multe ori ne tin sufletele incatusate.Fiecare lacrima spune ceva.Fiecare lacrima o varsam pentru altceva.Este normal sa plangi la durere,dar parca nici o bucurie nu e deplina fara sa versi o lacrima.Si atunci poti plange pentru tot,chiar doar pentru faptul ca soarele rasare,caci bucuria inceperii unei zile se prelungeste cu fericirea noptii, cand visul iti poate aduce si el motive sa plangi.

Ioana Alina(Honciu)Gheorghe

Sunt lucruri pentru care merita sa plangi

Aceasta sintagma este revelatoare pentru a arata iubirea .Acest sentiment,iubirea,inglobeaza dragostea a tot ce ne inconjoara(natura,patrie,persoane dragi).Lacrimile varvate pentru aceste “lucruri”pot fi de fericire sau de tristete.

In momentul savarsirii unui pacat versi lacrimi de pocainta ,lacrimi care spun durerea din suflet.Sufletul tau plange o data cu tine.

Maria Magdalena Dima

Exista lucruri pentru care merita sa plângem

Intr-adevar,in viata exista lucruri care merita si dau substanta lacrimilor noastre.O greseala,indiferent daca are o mai mica sau mai mare importanta,uneori ne poate stoarce rauri de lacrimi ce izvorasc din adancul sufletului sau al constiintei noastre.Chiar daca unii spun ca lacrimile nu pot fi decat una din multele modalitati de exprimare a sentimentelor,a trairilor,a emotiilor care ne incearca sufletul intr-un anume moment din viata.Sunt o eliberare,o descarcare a tuturor energiilor negative ce exista in corpul nostru.Nu trebuie sa pierdem insa din vedere motivul care la provoaca.Plangem pentru o greseala,plangenm cate o data in fata unei icoane sau mai plangem de fericire.Exista intr-adevar lucruri pentru care merita sa plangem fara sa ne stirbim demnitatea si fara sa dam dovada de slabiciune.

Ioana Alina MAnole

Sunt lucruri pentru care merita sa plangi
Lucrurile plang in noi

Vergilius canta dragostea, puritatea acestui sentiment, sensibilitatea umana.Omul are o viata zbuciumata care trebuie traita.

Omul puternic reuseste sa depaseasca obstacolele.Lacrimile reprezinta un simbol de eliberare(mijloc de eliberare)dar pot fi si semnul tristetii sau bucuriei(cu o usoara tenta de tristete).A plange din nimic nu este o cale spre mai bine dar si a nu plange de loc nu este o solutie pentru fericire.Omul cauta fericirea.Pot fi considerate fericiri scurte, foarte scurte momente ale vietii.De aceea si lacrimile au un scop in trairea omului.Exista lucruri(momente)in viata pentru care merita sa plangi.Aici poate fi acea eliberare necesara amestecata cu durere pentru aceste lucruri(parere de rau in general pentru pierderea sau castigarea lor).Omul reprezinta un ansamblu complex de sentimente si este inevitabila simtirea.Uneori,nevoit,se simte plansul acesta al lucrurilor.

Oana-Izabela(Lita) Petrisor

Sunt lacrimi pentru care merita sa plangi

Lucrurile pentru care merita intr-adevar sa plagi sunt minunile aratate de Dumnezeu oamenilor.Nu tot timpul lacrimile trebuie varsate, dar sufletul si constiinta trebuie sa nu le patezi, pentru ca niciodata nu se purifica plangand.Se purifica prin lacrimi de cainta.Lacrimile care sunt varsate ar trebui sa fie lacrimi de bucurie.

Victoria Bugiulescu

Sunt lucruri pentru care merita sa plangi
Plangem cu lucrurile
Sunt lacrimi in lucruri
Sunt lucruri pentru care merita sa plangi

Acest vers simbolizeaza iubirea-sentiment atat de profund care inmagazineaza toata energia vitala a omului.

Elena Carmen Mihaleche

Dictonul lui Vergilius care arata ca si lucrurile au lacrimi ne poate duce cu gandul la opera lui Proust “In cautarea timpului pierdut”,opera care aduce in prim plan memoria involuntara.

Noi percepem lucrurile ca pe niste obiecte neinsufletite, dar sunt momente cand acestea ne trezesc amintiri,facandu-se o legatura intre obiect si persoana.Am putea spune ca lucrurile sunt “martori” ai intamplarilor noastre de orice natura, bune sau rele.Pentru Proust madelaina este cea care face apel la memoria involuntara.

“Lacrimile lucrurilor sunt de fapt lacrimile persoanei care este legata sufleteste de acest lucru.Lacrimile pot fi lacrimi de bucurie si lacrimide tristete.Oamenii sunt intotdeauna tentati sa pastreze anumite obiecte pentru a-si aminti de anumite intamplari sau persoane.

Maria Dumitrescu

Lucrurile au lacrimi
Lucrurile plang in noi

Lacrima simbolizeaza suferinta; plangem pentru noi sau plangem pentru cei apropiati noua.Suferinta nu este neaparat fizica, putem plange regretand ceea ce am facut sau ceea ce nu am facut.

Aici prin Lucrurile au lacrimipoate fi vorba de istoria fiecarui lucru, amintirea pe care ne-o provoaca vederea acestuia.

Lucrurile plang in noi-nu lucrurile fizice ci amintirea atator evenimente trecute ne sensibileaza.

Gabriela(Popescu)Barbulescu

Sunt lucruri pentru care merita sa plangi

una dintre fericiri spune:”Fericiti cei ce plang ca aceia se vor mantui”.Sunt multe lucruri pe pamant pentru care plangem.Prin plans ne exprimam bucuria, fericirea sau dimpotriva, tristetea dezamagirea.Cand suntemtristi cineva ne spune “Plangi!Si te vei simti mai bine”.Intr-un astfel de moment nu ne punem intrebarea daca exista lucruri pentru care merita sa plangi?Sau nu?Dar exista momente in viata in care fericirea este atat de intensa incat nu poate fi exprimata decat prin lacrimi.Oare in astfel de momente ne intrebam daca exista lucruri lucruri pentru care merita sa plangi?

Liliana Dobrin

Sunt lacrimae rerum!-plansul lacrimilor sau lacrimile care plang, sunt lucruri pentru care meritasa plangi;lucrurile plansului(foloasele plansului).

Toate capodoperele literaturii universale sunt adevaratelacrimae rerum.Tot ceea ce este creat prin jertfa, sacrificiu sunt lacrimaecare stiu sa atinga perfectiunea.

Creatia lor care a necesitat plansul, ne face pe noi sa exprimam Sunt lacrimae rerum, adica sunt lucruri care merita sa plangi; din plansul lacrimilor lui izvorasc lacrimile noastre.Insusi Mantuitorul a plans si a spus “Doamne, iarta-I ca nu stiu ce fac” ; alaturi de el plangea si Maica Domnului.

Domnul Iisus ne spun:”Fericiti cei ce plang ca ei vor fi mantuiti”.Plansul ne poate aduce mantuirea si fericirea asa cum ne spune Domnul Iisus.

Mariana Anisoara Ion

Sunt lucruri pentru care merita sa plangi

Poetul Vergilius exprima prin acest vers un sentiment omenesc etern prin esenta lui umana-tristetea.Tristetea sau amaraciunea la pierderea cuiva drag,tristetea fara motiv, denumita de noi melancolie si care se alimenteaza din suvoaiele amintirilor.Sunt intr-adevar astfel de lucruri, intamplari, pentru care lacrimile nu sunt un pret prea mare.Acestea chiar merita planse , este un timp al lor, asa cum in “Ecleziastul”apar cuvintele “Este un timp pentru plans si untimp pentru ras”.

Sunt insa si lucruri pentru care nu merita sa plangi, atunci afirmatia de mai sus ar sublinia tocmai importanta celor pentru care merita sa versi lacrimi .

Lacrimile purifica, lacrimile usureaza , uneori poate si lucrurile plang.Sunt lucruri de plans, sunt lacrimile lucrurilor.Lucruri inradacinate pe care noi adesea le vedem sub tremurul genelor.

Diana Voivodeanu Chitescu

Sunt lucruri pentru care merita sa plangi

In viata avem parte de numeroase surprize, dar de cele mai multe ori le primim pe cele mai putin plăcute pentru a merge”in lumea de dincolo”.

Gheorghita (Duta) Parvulescu

Lucrurile, ar trebui sa nu aiba mare insemnatate pentru noi, dar sunt oameni care pun mai presus chiar decat sufletul lor, bunurile materiale.

Nu ar trebui sa plangem decat pacatele noastre si fiintele dragi, care ne-au parasit inainte de vreme…

26 May
2015

Dorel Schol: Hamsin

HAMSIN

   Va amintiti de ultimul hamsin? A fost o arsita teribila…Si a tinut cateva zile dracia aia de caldura, nici macar pe seara nu s-a racorit…Ei bine, in zilele alea de cuptor s-a intamplat ceva interesant.

   In prima seara, am simtit ca nu-mi gasesc locul in apartament cu toate ca am aparat de aer conditionat. Asa ca am iesit in parculetul de langa complexul comercial, la doi pasi de blocul nostru.

–          Bine ca ai venit! m-a intampinat bucuros domnul Biton, vecinul de la opt. Sunt aici de un sfert de ora si nu se iveste nimeni sa-l fac o tabla…Daca vrei sa nu simti caldura, joaca table.

  Biton avea si cateva sticle de bere, asa ca am acceptat. Nu au trecut nici cinci minute si a aparut  Menase cu un taburet. Apoi s-a infiintat Leopold Gurnist cu cateaua, nevasta-sa il trimisese s-o plimbe…Cand a venit Haim gruzinul in pajama si cu o sticla de vodka, eram deja bine dispusi. Ca sa nu lungesc povestea, cu un telefon, doua plus un esemes, au coborat si altii, adica toata garnitura. Am petrecut asa cam pana la miezul noptii…

In a doua seara, am sosit cu totii imediat dupa stirile de la televiziune. Nu lipseau tablele, un joc de remi, reviste, bauturi racoritoare, ma rog, tot ce trebuie ca sa te faci ca nu ti-e cald. Era relativ bine, pe cuvant…Si atunci a aparut, nu stiu de unde, un omulet imbracat in negru, chiar ma intrebam cum naiba nu se sufoca in costum, si s-a adresat grupului:

–          Autorizatie de la Primarie aveti?

Noi am crezut ca vrea sa intre in vorba, asa ca l-am lasat in plata domnului, inca un chibit n-o sa ne strice cheful. Dar el o luase in serios.

–          Unde e autorizatia de la Primarie?

S-a dovedit ca-i un inspector insarcinat cu chestii din astea.

–    La ce dracu vrei autorizatie? l-a repezit Biton…In casa ne coacem, ne trebuie autorizatie ca sa ne racorim nitel?!

–    Va racoriti sau nu, asta nu e treaba mea, a precizat omuletul. Ati deschis aici un club, jucati jocuri de societate, beti bere, trebuie autorizatie.

–    Tine o bere si intinde-o! a pus punct Biton. Si sa nu te mai prind pe-aici, ca-ti rup picioarele…Valea!

   In a treia seara, nici nu ne-am adunat bine in plen, ca a aparut un politist.

–          Am fost sesizati ca ati deschis un club clandestin. Imprastiati-va!

–          Asculta, domnule, i-a servit replica Haim Nasgatasvili, agitand niste castaniete in buzunarul pijamalei. Nu e nici un club aici, asa ca fa bine si paraseste-ne. Berea e de acasa, ziarele le-am cumparat cinstit, ne racorim si noi cum putem. Asa ca lasa-ne, ca avem calduri..Clac-clac.

Omul ordinii a inteles si s-a retras strategic…

Am facut putin haz pe chestia asta si chiar ne intrebam cine o sa ne mai viziteze maine… Cel care a aparut, pentru ca n-am scapat, era un tip cu barba si cu redingota. Ne-a salutat cu bunavointa si a inceput sa imparta carti de rugaciune.

–          Sunteti mai mult de zece, a constatat el, asa ca e numai bine pentru rugaciunea de seara. Spuneti dupa mine…

Dansul a inceput sa se roage, asa ca incet si discret, noi ne-am strans catrafusele si, vorba aia, am facut pasi. Nu ca ne-am teme de ceva sau de cineva, dar  tocmai atunci, exact in clipa aia, s-a spart hamsinul.

Si ne mai asteptau si sotiile acasa…

Dorel Schor

Israel

26 May
2015

Boris David – La 118 ani de la nașterea mamei, Elena David

Nu e-n lumea asta…

 

Nu e-n lumea asta, zâmbet ca al mamei,
Nu e strălucire, ca în ochii ei;
Nu pot da uitării, chipu-i de icoană,
Şi nici clipa-n care, a plecat spre Zei.

 

Zile trec în fugă, neputând să şteargă,
Lacrimile-i calde, ce au curs ades-
Anii de băjenii, fără de hotare,
O înalţă şi mai, într-un neam ales.

 

Nu e-n lumea asta şi nici nu va fi mai,
O fiinţă-n care să-i văd chipul ei-
Va rămâne veşnic, o făptură sacră,
Ce-a dus crucea vieţi-n anii cei mai grei.

 

Nu pot da uitării, chipu-i de icoană,
Şi nici clipa-n care, a plecat spre Zei…

 

La mormântul mamei…

 

La mormântul mamei, arde-o lumănare-
Cine-o fi străinul care-a poposit?!
Printr-ai noştri, nu cred s-aibă căutare
Locul unde zace, cea ce ne-a iubit.

 

Cum pe lumea asta, nu cunosc vreun suflet,
O fiinţă care, să-şi fi amintit,
De-al ei zâmbet suav, de-al ei molcom plânset,
Cred că-i cerşetorul, de atâţi hulit.

 

El îşi aminteşte de-o femeie care,
I-a dat bani şi haine şi i-a şi zâmbit,
De-acel suflet tandru, de un suflet mare,
Ce ştia s-aline pe-orice obidit.

 

La mormântul mamei, arde-o lumănare-
Cine-o fi străinul care-a poposit?! …

25 May
2015

Dorel Schor: Mircea Radu Iacoban – „Trăim o singură dată”

Cu puţin timp în urmă, când l-am felicitat pe prietenul Mircea Radu Iacoban la împlinirea vârstei de 75 de ani, el mi-a răspuns glumind: „75? Cum de s-a întâmplat? Probabil că nu am fost atent!”

Teoretic ar fi fost posibil să-i scape “amănuntul” pentru că M.R.I. este şi a fost întotdeauna un om foarte ocupat. Cu aproape de toate. Suntem prieteni de când aveam amândoi 16 ani şi oricât m-aş strădui, nu reuşesc să înregistrez multiplele activităţi ale sale. Nu împlinise 20 de ani şi transmitea la radio meciurile de fotbal ale echipei nationale, însoţind-o şi peste hotare. A publicat prima sa carte fiind student. A fost responsabilul subredacţiei revistei “Viaţa studenţească”, dar şi conducătorul cenaclului literar al studenţilor ieşeni (din care făceau parte Marin Sorescu si alţi câţiva printre care şi…eu). A fost unul din ctitorii revistelor “Iaşului literar” şi “Convorbiri literare” în format actual, secretarul de redacţie al revistei “Cronica” şi vreme de aproape două decenii secretarul filialei Uniunii Scriitorilor. Iacoban a înfiinţat şi a fost primul director al Editurii „Junimea”, prozator (oare câte romane şi culegeri de proza scurtă s-au adunat?), dramaturg, autor de scenarii de film şi de teatru radiofonic, redactor de carte (la cărţile altora), membru în juriile unor concursuri literare, corespondent pe frontul din Transnistria. A condus timp de unsprezece ani Teatrul Naţional din Iaşi şi alţi ani, până la pensionare, Teatrul pentru tineret “Luceafărul”. Continuă să publice romane, scenarii, schiţe şi să deţină de ani de zile o tableta jurnalistică, cu apariţia de trei ori pe săptămână la un cotidian.

Nu am terminat. Mircea Radu Iacoban are şi…timp liber. Joacă şah frecvent, este vânător şi pescar amator (destul de ghinionist), îl preocupă fotbalul, călătoreşte mult şi revine des în Bucovina de care, presupun, e îndrăgostit. Îl interesează pictura, medicina, muzica cultă, gastronomia, istoria şi nu ştiu când găseşte timp să cutreiere pădurile în căutare de hribi şi mânătărci.

Şi uite aşa s-a întâmplat că… nu a fost atent cum au trecut anii! Dar în ziua aniversării, a fost lansat încă un volum de M.R.I.  Întitulat “Trăim o singură data”. Cartea, numărând aproape 700 de pagini, este un jurnal cuprinzând notaţii ale autorului pe o perioadă semnificativă, din anul 2004 până la sfârşitul anului 2014. Cu ochiul atent al gazetarului născut, cu sensibilitatea scriitorului, cu spiritul critic al…criticului, cu umorul omului de bun gust, sunt notate fapte, idei, situaţii care crează imaginea caleidoscopică a perioadei.

„Te sinucizi”, l-au avertizat prietenii care au aflat de intenţia de a publica jurnalul, “vei irita şi-n dreapta, şi-n stâga”… Dar nu e Iacoban omul care să se teamă de reacţiile autorităţilor sau ale celor (mulţi) pomeniţi în Jurnal.  Rânduite într-o specie literară a genului memorialistic, notaţiile pertinente ale autorului au ieşit în lume, punând uneori în umbră scrierile de ficţiune ale altora. Iacoban îşi numeşte noua carte “un jurnal polemic”. Asumându-şi riscul să irite persoane, să zdruncine rutina, să pună întrebări incomode, dar şi să propună soluţii inteligente, Jurnalul lui Iacoban reuşeşte să fie o scriere interesantă şi adevărată, o lectură pasionantă şi, de ce nu?, instructivă.

———————————————–

Dorel SCHOR

Tel Aviv, Israel

mai 2015

 

25 May
2015

Ştefan Doru Dăncuș: Editura Singur – Colecția Scrisul de azi

Editura SINGUR a înfiinţat Colecţia SCRISUL DE AZI. Vor fi tipărite cărţi ale autorilor români în 50 exemplare (poezie, proză, eseu, teatru, interviuri, reportaje, jurnale, memorialistică, epigrame etc.), format A5, 90-100 pagini  fiecare (text alb-negru, fără imagini), coperta color, laminată. Această colecţie este posibilă datorită sprijinului unui sponsor ce doreşte să rămână anonim. Locuri limitate!

Din această colecţie s-au tipărit până acum 17 titluri.

Autori înscrişi:

 

1.Mihai-Victor AFILOM (poezie, o carte)

2.Petru JIPA (o carte)

3.Lia Filoteia RUSE (o carte)

4.Constantin MÎNDRUŢĂ (poezie, 4 cărţi)

5.Florica GHIGEANU (poezie, o carte)

6. Mariana BRASLAŞU (poezie, proză, 2 cărţi)

7. Melania Rusu CARAGIOIU (o carte)

8.Elena TRIFAN (poezie, o carte)

9.Al FRANCISC (2 cărţi)

10.Magdalena ALBU (o carte)

11.Tatiana SCURTU MUNTEANU (o carte)

12.Gabriela CĂLUŢIU SONNENBERG (proză, o carte – înscrisă şi la

CINELITERATURA spre ecranizare)

13.Ştefan Doru DĂNCUŞ (POEZIE, PROZĂ, 2 cărţi)

14.Getuţa ZECHERU (POEZIE,  o carte)

15.Olimpia DANCI (POEZIE, o carte)

16.Cristi IORDACHE (POEZIE, o carte)

17.Remus FOLTOŞ  (POEZIE, o carte)

18. Maria FILIPOIU (o carte)

19. George STĂNCIULESCU (POEZIE, o carte)

20.Constantin  PREDESCU-NEACŞU (POEZIE, o carte)

21. Carmen Georgeta POPESCU (POEZIE, o carte)

22.Dumitru SAVA, Veronica POPA (POEZIE, o carte)

23.Anna-Nora ROTARU (POEZIE, o carte)

24.Camelia CRISTEA (POEZIE, o carte)

25. Vasile BELE (POEZIE, o carte)

26. Franko SICRA (o carte)

27.Ana ARDELEANU (POEZIE, o carte)

28. Victor Nicolae CIOBANU (POEZIE, o carte)

29.Dumitru SAVA (POEZIE, PROZĂ, 2 cărţi)

30.Stelian PLATON (POEZIE, o carte)

32. Dumitru ICHIM (o carte)

33. Anca TĂNASE (o carte)

34. Ionel Iacob BENCEI (o carte)

35. Liliana PETCU (POEZIE, o carte)

36. Claudius Miron ISFAN (o carte)

37. Milena MUNTEANU (PROZĂ, o carte)

38. Mariana Zavati GARDNER (POEZIE, o carte)

39.Ioan Romeo ROŞIIANU (POEZIE, o carte)

40.Tudor PETCU (o carte)

41.Constantin ZAVATI (o carte)

42.Constantin T. CIUBOTARU (TEATRU, o carte)

43. Crina Decusară BOCŞAN (o carte)

44. Rodica MARCU (o carte)

45.Cristina MIHAI (2 cărţi)

46. Maria Teodorescu BĂHNĂREANU (POEZIE, o carte)

47.Luminiţa SĂCELEANU (POEZIE, o carte)

48. ALEXA GAVRIL BÂLE (o carte)

49. Carmen Georgeta POPESCU (PROZĂ, o carte)

50. Ştefan Lucian MUREŞANU (2 CĂRŢI)

51. Ioan DRAGOŞ (o carte)

52. Gelu DRAGOŞ (o carte)

 

Menţionăm că volumele unora din autorii înscrişi în această colecţie au fost deja tipărite şi trimise acestora. Autorii interesaţi vor achita 500 lei în contul de mai jos:

Asociaţia GRUP MEDIA SINGUR – ALIANŢA ARTELOR

Loc. Târgovişte, jud. Dâmboviţa

OP 1, Ghişeu 3, CP 19

CUI/ CIF: 339 06 907

Cont BCR Târgovişte

IBAN: RO 94 RNCB 0128 1441 5407 0001

SAU:

Card Banca Transilvania:

Nume: BUMB GRIGORE MARINEL

Cod Swift: BTRLRO22DBA

Cont IBAN: RO 66 BTRL 01 601 201 P 945 81 XX – PENTRU LEI

Nume: BUMB GRIGORE MARINEL

Cod Swift: BTRLRO22DBA

Cont IBAN: RO 41 BTRL 016 042 01016 042 01 P 94581 XX – PENTRU EURO

Banca Transilvania, Târgovişte

Jud. Dâmbovița

Contact:

Mail: dorudancus@gmail.com

Telefon: 072-444.35.87072-444.35.87

Adresă poştală: Editura SINGUR

OP 1, GHIŞEU 3, CP 19

Loc. Târgovişte, jud. Dâmboviţa

OFERIM:

1.ISBN GRATUIT

2.Descriere CIP a Bibliotecii Naţionale GRATUIT

3.Expediere prin Poşta Română GRATUIT

4.Tehnoredactare GRATUIT

5.Realizare copertă GRATUIT

6.Cele 10 exemplare pentru Biblioteca Naţională, incluse în preţ

7.Listă de adrese reviste de cultură naţionale GRATUIT

8.Mediatizare prin GMS-AA (cu posibilităţi de înscriere în Grup Media SINGUR-Alianţa Artelor)

9.2 postări GRATUITE  fragmente de carte pe site-ul cultural interactiv www.revistasingur.ro (CCA. 3.000 membri)

10.Fără limită de vârstă

11.Fără condiţii  debutanţi

CERINŢE:

1.Primim manuscrise culese la calculator, cu diacritice.

2.Autorul decide dacă îi apare fotografia sau nu

3.Corectura aparţine autorului (la cerere o poate face şi editura)

————————————————

Ştefan Doru DĂNCUŞ

Director Editura SINGUR

Târgovişte, 25 mai  2015

 

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi [&hellip

Comments Off on Cuvânt și Iubire

Follow Me!

Follow Me! Follow Me! Follow Me! Follow Me!
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Ultimele Comentarii