Cuvânt și iubire

              RUGĂ PENTRU UN PRIETEN

( Prof. Univ. Dr. Mircea-Eugen Craioveanu)

 Între naștere și moarte,

stii,

anii se adună, mărgele albe,

sau negre,

sau colorate.

Ca pe mătănii,

Dumnezeu mereu îi numără :

jumătate sunt de izbândă

și de triumf,

jumătate de cumpănă.

Jumătate sunt ai inimii tale,

jumătate ai inimilor altora.

Ai lui Dumnezeu, toti.

Mariana Gurza

Timișoara

Prelucrare foto: Carmena Tudoran

În data de 28 Octombrie 2012, ne-a părăsit Prof. Dr. Mircea-Eugen Craioveanu, un matematician de talie mondială.

Un OM sclipitor, bun dascăl, un cernăuțean ce a biruit ! Un model pentru toate generațiile; inteligent, șarmant, familist de excepție, prieten generos. Modest și demn. S- a întors la Sibiu lângă moșii săi, ofițeri de elită a vremurilor…Deși matematician la Universitatea de Vest din Timișoara, educația militară primită în familie, și-a pus amprenta în atitudine, demnitate și valoare. Și-a slujit Neamul Românesc așa cum fusese învățat. Cărțiile, studiile sale, răspândite peste tot în lume, generațiile de matematicieni pe care i-a format, vor dăinui peste timp…Mircea-Eugen Craioveanu, “este îmblânzitorul ce a domesticit infinitul” cum ar spune Lucian Blaga.

Munca  recunoscută și promovată în țară și străinătate, proiectele pe nivele de cercetare ca, geometria diferenţială globala, topologia diferenţială, analiză globală, analiză pe varietăţi, metode geometrice, analiza fizica teoretică, au ajutat la promovarea învățământului românesc, la implementarea unor programe internaționale de succes. A fost  mereu printre cercetătorii activi şi matematicienii eminenţi ai lumii. A respirat “matematic”, știind să dea sens clipei, îmbrăcând-o în formă geometrică. Despre opera sa, cercetătorii din străinătate, sunt avizați în a se pronunța.

Acum, își continuă drumul…drumul său în veșnicie…“Viaţa fiind o călătorie spre veşnicie”… Veșnicele suspine pentru omul din timp. Veșnicia a intrat într-o solidaritate cu timpul amănând totuși distincta față de el. Veșnicia este originea și scopul timpului. Aceasta este marea mângâiere pe care Creștinismul o dă umantiății.

O formulă matematică greu de descifrat. Cu siguranță, Mircea-Eugen Craioveanu, a găsit rezolvarea…

Slujba parastasului a avut loc azi, 26 octombrie la Sibiu, orașul în care și-a gasit locul, alături de moșii săi, refugiați din Bucovina…

Veșnică să-i fie pomenirea!

Dumnezeu să-l odihnească în pace !

Mariana Gurza

Timișoara

26 Octombrie 2013

Prelucrare foto: Carmen Tudoran

  Prof. Univ. Dr. Mircea-Eugen Craioveanu

(20 Noiembrie 1942 –  28 Octombrie 2012)

,,Profesorul Mircea-Eugen Craioveanu s-a născut la 20 noiembrie 1942 la Cernăuţi, în Bucovina de Nord, într-o familie de militari de carieră, bunicul său, Eugen Craioveanu fiind general de armată în armata Imperiului Austro-Ungar, iar după Marea Unire din 1918 în cea a României. După primii doi ani petrecuţi la Cernăuţi, familia a trebuit să părăsească Bucovina din cauza războiului, găsind refugiu la Sibiu.

Căldura găsită aici, precum şi amintirea perioadei copilăriei l-au legat de Sibiu, profesorul Mircea Craioveanu amintindu-şi mereu cu plăcere de frumosul oraş din inima ţării. Studiile primare şi gimnaziale le-a făcut aici la şcoala nr.4, iar pe cele liceale la prestigiosul liceu “Gheorghe Lazăr”, pe care l-a absolvit în 1960.

În perioada 1960-1965 a studiat la Facultatea de Matematică-Mecanică din cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, absolvind-o ca şef de promoţie, cu diploma de merit cu specificaţia “diplomat universitar cu specialitatea matematică”.

În 1965 domnul Mircea-Eugen Craioveanu a început cariera universitară, fiind preparator la Facultatea de Matematică a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” până în 1967, când în urma unui concurs naţional devine doctorand cu frecvenţă şi bursier al statului roman. Teza de doctorat, scrisă în domeniul geometrie diferenţiale sub conducerea profesorului Gheorghe Gheorghiev de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” şi susţinută în 1970, confirm calitatea sa de cercetător deosebit de asiduu şi talentat.

Începând cu 1970, domnul Mircea-Eugen Craioveanu devine cadru didactic al Facultăţii de Matematică a Universităţii din Timişoara, ocupând pe rând în cadrul acesteia poziţii de asistent universitar, în perioada 1970-1971, lector universitar (1971-1981), conferenţiar universitar (1981-1990) şi profesor universitar (începând din 1990). În anul universitar 1971-1972 a efectuat un stagiu de specializare la Universitatea Brandeis(Waltham, Massachusets), ca bursier Fulbright-Hays. După 1990 a mai efectuat o serie de stagii de cercetare şi documentare ştiinţifică, ca invitat al unor instituţii de prestigiu – Institutul Internaţional “Erwin Schrödinger” de Fizică Matematică din Viena, Universitatea “Alexander von Humboldt” din Berlin, Universitatea Tehnică din Berlin, Universitatea “La Sapienza” din Roma, Universitatea din Tsukuba sau Universitatea din Viena. De asemenea, a făcut o serie de vizite în cadrul cărora a susţinut cursuri şi conferinţe legate de cercetările sale matematice la numeroase universităţi – din Berlin, Debrecen, Dortmund, Greifswald, Kazan, Leipzig, Leuven, München, Roma, Salonic, Santander, Santiago de Compostela, Szeged, Tsukuba, Udine, Viena. Profesorul Mircea-Eugen Craioveanu a participat ca invitat la numeroase manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale, dintre care 23 în străinătate, fiind totodată unul dintre principalii organizatori ai unor asemenea manifestări – Conferinţa Naţională de Geometrie şi Topologie, primul Seminarul Româno-Italian de geometrie reală şi complexă, primul Seminar Germano-Român de geometrie, International Workshop on Differential Geometry and Its Applications, Conference of Tensor Society on Differential Geometry and Its Applications, al 6-lea Congres al Matematicienilor Români(membru în comitetul ştiinţific al secţiunii Algebră, Geometrie algebrică, complexă şi diferenţială şi Topologie).

Profesorul şi cercetătorul Mircea-Eugen Craioveanu este autorul a 8 cărţi de cercetare în domeniul geometriei diferenţiale, topologiei diferenţiale, analizei globale şi pe varietăţi, metodelor geometrice în fizica teoretică, apărute la edituri prestigioase din ţară şi străinătate, a peste 100 de articole de cercetare, precum şi a numeroase cursuri şi monografii adresate studenţilor şi profesorilor de matematică. Domnia sa a fost editor asociat al revistei “International Journal of Mathematics and Mathematical Sciences”, membru al colectivului editorial al “Analelor Universităţii de Vest din Timişoara”, seria Matematică-Informatică, recenzor şi referent ştiinţific la “Zentralblatt für Mathematik” şi la “Mathematical Reviews”, precum şi al mai multor altor reviste din ţară şi străinătate.

În cursul celor peste 45 de ani de activitate didactică, profesorul Mircea-Eugen Craioveanu a îndrumat numeroşi studenţi talentaţi la matematică în cadrul cercului ştiinţific studenţesc de geometrie şi al seminarului de cercetare de geometrie diferenţială şi analiză globală. Începând din 1989, domnia sa a fost conducător de doctorat, îndrumând peste 15 doctoranzi în realizarea unor teze de doctorat şi obţinerea titlului de doctor în matematică. De asemenea, a fost membru în peste 50 de comisii de analiză în vederea susţinerii unor teze de doctorat.

Profesorul Mircea-Eugen Craioveanu a fost un soţ şi tată iubitor. Dragostea pentru matematică a reuşit să i-o transmită şi fiicei sale, care a absolvit şi Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii de Vest. Familia i-a stat alături în toate încercările la care boala necruţătoare l-a supus.

Domnia sa a fost deosebit de stimat de colegi şi iubit de studenţi, îndrăgit de toţi deopotrivă, care au apreciat întotdeauna devotamentul său pentru şcoala şi ştiinţă. Prin dispariţia domnului profesor Mircea-Eugen Craioveanu, Facultatea de Matematică şi Informatică şi Comunitatea academică timişoreană a pierdut un membru remarcabil, un Dascăl care a slujit cu credinţă şi dăruire Învăţământul matematic românesc.”

Acum la un an de la plecarea sa, un gand pios din partea tuturor celor care l-au avut mentor,  pe unicul, Prof. Univ. Dr. Mircea-Eugen Craioveanu.

 Nu te vom uita niciodata, Profesor drag!

Veșnica sa pomenire!

ÎN CĂUTAREA LINIŞTEI

Când voi fi întrebată

de ce-am trecut munţii

voi aşterne pe albul cerului

povestea melcului care-şi

poartă visu-n spinare,

sperând

să poposească şi el,

aidoma mie,

în lăcaşurile sfinte.

Acolo, la picioarele Tale,

Doamne,

smerită,

mi-a fost dor de mine

cea de la început,

când am cunoscut lumina,

şi pace, şi încrederea

în puterea Ta,

Doamne al meu.

Acum, mă rog Ţie…

Mariana Gurza

Spectacol pentru întărâtarea vremilor

soseste jonglerul

cu rol principal

– îmi sarbatoresc,

toate zilele de nastere

deodata

si stau

înramata

între flacarile

iesite din mîinile lui

spectacol de gradina

între un gutui

si-un mar

cu samînta picata

din Eden

invitatii, cu dogoare în gesturi

si pantofi jucausi,

se-nghesuie, cînta, mimeaza

un tablou miscator, izbutit

scheunatul unor pisoi/

zgîrie carnea noptii

în cautare de mîncare

secundele vin, desfrînate

laolalta

din mai multe directii

se veselesc

ce noapte! Ce viata

arzînd!

încaierarea

scamatorului poznas

cu învatatorul meu

chitibusar,

nu-i deloc amenintatoare

Tusa Natalia/ poarta sort pestrit

si seamana într-o doara,

gazon tivit apoi

milimetric

de-o masina de cusut

marca Singer

rafinat, unchiul Lazar/

încrezator în minuni

se sprijina în baston de lut

emite pareri

de spectator

vlaguit

si-si potriveste ceasornicul

de buzunar,

exact la clipa cînd,

lumea de-aiurea/ vadit falsa,

lingusitoare, trecatoare,

se opreste locului

aplaudînd,

perfida, flecara, uluita,

gata sa se-nfrupte

din spectacolul pus la cale

doar pentru întarîtarea

vremurilor.

Veronica Balaj

Cuvânt de deschidere pentru o nouă carte a autorului australian de origine română, poetul Ioan Miclău din Cringila Australia – PE DRUMURILE ARTEI. Descoperirile de-o viață.

De multa vreme omul s-a mutat in spatiu unde traieste in facilitati artificiale, in statii care circula interplanetar. Colonii intreagi de orase-capsula de milione de locuitori alimentate de ligi comerciale, corporatii alimentare si industrii militare duc o lupta continua pentru controlul sistemului nostru solar. Zeci de orase l-au parasit pentru a pleca in adancurile universului. Omul e deja sintetic, si putini mai cultiva o farama de suflet prin credinta. Credinta in Forta Suprema.

Odata pornit in spatiu, orasul ajuge in mai putin de sase ani la viteza luminii si apoi se pierde in jungla stelara. Toti stiu ca odata plecati nu se mai intorc.

Plutim printre planete indreptandu-ne spre soare, intram prin nori, prin aburi sau ceata, si o lacrima se prelinge pe sanul ei catifelat si rumen. S-a oprit.

Planeta albastra numita demult Terra este sterila, insa luminoasa si seducaoare, bogata in ploi de sulf si stralucire. Fermecator! Totul e curat. Se spune ca odata pe aici au locuit oameni printre vai, munti impaduriti si ape dulci. Oare cum au fost?

Oare cum au fost?

Oare cum au fost?

Poate cineva sa-si imagineze atractia acestor locuri si apoi se mai vorbeasca de iubire, dragoste si dor ?

Sa simti in talpi nisipul marii ! Toate tabu, in 2813.

Plaja oceanului pe care Decebal a aterizat fortat este formata din pietris rotunjit de vremuri. De cum pasi pe el cizma ii intra ca intr-o covata cu boabe de fasole insotita de un scrasnit sinistru. Nava, construita dintr-o gelatina vie computerizata ce se adapta emotiilor si dorintelor pilotului, s-a mulat frumos. Are proprietati fizice si chimice necunoscute vreodata civilizatiilor trecute si este dirijata prin instinct. A aterizat pe aceasta plaja ca un strop de apa, s-a rotunjit si s-a lipit apoi de suprafata ei ca roua de frunza.

Decebal s-a simtit dintodeauna atras de aceste locuri. El cauta spunandu-si: “Toata viata m-am dedicat unei iluzii.” Si cum inainta ganditor, remarca in distanta, iesind din nisip, niste fascicole de raze colorate care se dispersau in inaltimea cerului. Se indrepta curios spre sursa si spre uimirea lui, intre milionele de pietricele se afla o sfera de cristal, copie fidela a unei antice mingi de golf. Razele erau atat de puternice incat iti orbeau privirea. Soarele se infiltra printr-una din indentarile concave ale sferei, un fel de superlentile interioare, iar raza intrata era multiplicata si reflectata in toate directiile prin celelalte lentile. Era un fel de multi proiector care difuza pe stancile de la capatul plajei. Imaginea deveni mai clara cand se apropie de proiectia dinspre o grota. Decebal studiase arheologia civilizatiilor disparute in orasul Sarmis. Cerul era acoperit de 12 orase aurite care straluceau in bataia soarelui precum iconitele unei Catapeteasme. Sfera, un martor din alte timpuri, continea cateva sute de imagini. Cand reorienta lentilele, pe perete aparea o noua imagine. Imagini apareau in reflectie si pe ecranul castii sale. Se puteau citi basmul Fat Frumos din Lacrima, El Zorab, Doina, Albinutele lui Sara si iata, a aparut chipul profesorului Artur Silvestri cu textul: La propunerea, care mi-a parut la inceput copilareasca, a romanului-australian Ben Todica de-a crea aceasta capsula si calatori cu ea in viitor, am colectionat tot ce-a parut mai sincer si mai authentic in efortul pentru apararea patrimoniului diasporic romanesc si am trimis-o ca punte de legatura urmasilor nostri. Sa ma ierte preaiubita mea sotie Mariana Braiescu pentru acest secret. Am plasat comanda la institutul atomic de cercetari din Elvetia, ca apoi mii de capsule sa fie raspandite pe suprafata pamantului. Am expediat cateva mii prin vapor la Constanta unde visez sa le dispersez pe plaja Marii Negre. Printre zecile de autori romani ce mi-au atras in mod deosebit atentia este si Ioan Miclau, protector al Bibliotecii Mihai Eminescu din Cringila, Australia. O biblioteca in care emigrantii romani depoziteaza, de zeci de ani, cartile dragi cand simt ca se duc din aceasta lume. Asa cum elefantii inainte de moarte se duc la templul lor sacru.

“Eu am mult respect pentru promisiunea facuta unui om dus de pe aceste meleaguri, bine fa de-l respecta pentru ca asta ti-e cinstea si sfintenia spunea Ionica, e un pacat pe care nu-l mai poti schimba.” Din lucrarile de incununare a creatiei sale literare propun pentru urmasi PE DRUMURILE ARTEI. In acest volum, Ioan Miclau sintetizeaza relatia de-o viata cu limba si cultura romana, cu dragostea sa de neam si locuri natale. E foarte important sa stii cine esti si de unde vii.

O schimbare se simtea in emotiile pilotului. Ceva il apropia si mai mult de pamantul pe care se afla. Simtea ca se intregeste ca om, ca se echilibreaza si prinde radacini.

Decebal ingenunche: “Ce dar minunat!” si incepu sa savureze Romania Tainica pe care numai un suflet din departari a unui pui sincer de roman, precum al lui Ioan Miclau din Gepiu, o putea simti cu adevarat. Dorul de acasa, taina sufletului neamului nostru continua mai departe Silvestri, maretia si intrarea in nemurire se adevereste prin graiul limbii pe care o vorbim.

Instinctul ii vorbi: Toate sunt iluzii Decebal. Ce este viu insa sunt trairile tale de-a lungul darului.

 Ben Todică

Australia

Primarul Sectorului 2 Bucureşti are deosebita plăcere să vă invite Marţi 29 octombrie 2013, orele 17.00, la evenimentul cultural

Colocviile de Marţi- Arta contemporană și imaginarul inter-asiatic
Evenimentul va avea loc la Centrul socio-cultural „Jean Louis Calderon”,
Str. J.L. Calderon nr.39, tel. 0213156670

Anul IV, nr. 12 (50). Auspicii: Asociația Culturală Româno-Indiană, Academia Internațională Mihai Eminescu, Soceitatea de Etnologie din România. Intervenții, Teatru de poezie, (Re)lansări de cărți, Proiecte, Portrete.

Tema: Cantemir – Diderot – Verdi. Arta contemporană și imaginarul inter-asiatic
Aniversări: Dimitrie Cantemir 340 (26 oct); Denis Diderot 300 (5 oct); Giuseppe Verdi 200 (10 oct). Edith Piaf, 50 de ani de la moarte (19 decembrie 1915 – 10 octombrie 1963. Cea de-a 4-a Conferința Conexiuni Inter-Asia, Istanbul, 2-5 0ctombrie, 2013 (primele trei au avut loc în Dubai, 2008, Singapore, 2010, Hong Kong, 2012) și-a propus reconceptualizarea Asiei ca o formațiune dinamică și interconectată istoric, geografic și cultural, mergând din Orientul Mijlociu prin Eurasia și Asia de Sud, spre Asia de Est. Printre workshops: După Neoliberalism? – Modernități asiatice timpurii: imperii, birocrați, confesiuni, granițe, negustori – Arta contemporană și imaginarul inter-asiatic – Inegalități în societățile asiatice – Enclave poroase – Sunetele și alfabetele limbilor în mișcare.

Invitați:
Ion Andreiță, Vasile Andru, Mihai Bandac, Erika Băieșu, Aluna Bejan-Nottara, Angela Bilcea, Doina Boriceanu, Adrian Botez, Anca Brezean, Anne-Marie Codrescu, Luminița Cosma, Florin Costinescu, Petru Costinescu, Puși Dinulescu, Isabella Drăghici, Nicolae Drăgulănescu, Adina Dumitrescu, Doina Ghițescu, Monica Grigorescu, Omprakash Gupta, Neculai Hilohi, Mihaela Georgescu-Delafras, Sorana Georgescu-Gorjan, Mariana Gurza, Simona Ioanovici, Elisabeta Isanos, Eugen Lengel, George Lupașcu, Dan Mateescu, Vasile Menzel, Bianca Beatrice Michi, Doru Moțoc, Mircea Muntenescu, Gheorghe Neagu, Lucia Negoiță, Claudia Negroiu, Cristian Radu Nema, Constantin Poenaru, Sorin Stratilat, Ben Todică, Nicolae Tomoniu, Victor Țăpeanu, Emilia Țuțuianu, Simona Ioanovici, Neagu Udroiu, Vladimir Ungureanu, Eugen Zainea, Corneliu Zeana, Editura Muşatinia.
Amfitrion: Dr. George Anca

Recital Edith Piaf susținut de actrița Claudia Negroiu

Intervenții:
Bianca Beatrice Michi: Între Cantemir și Leibniz
Genoveva Preda: Cu Raj Kapoor la Karlovy Vary și București
Sorin Stratilat: Nepotul lui Rameau
Vasile Menzel: Parcul Verdi-Wagner
Puși Dinulescu: Dramaturgie (anti)socială
George Anca: Hobbes-Dispot vs Drăghicescu-Benedict
Constantin Poenaru: Erori și disfluențe în corpora legii
Mircea Muntenescu: Picto-Orient
Eugen Lengel: Timp și adevăr în pictura lui Mihai Bandac

Teatru de poezie

Recital Alexandra Velniciuc

Balada mortului de sub pat de Puși Dinulescu – interpretează Doina Ghițescu
Studențești: Andrei Radu și prietenii săi

Portrete: Cristian Radu Nema

Lansăride carte:
Gheorghe Lupașcu: Vocația osândei, TipoMoldova, Iași, 2013
Igor Grinevici: Domnișoara Sisif, RBA Media, București, 2013, ediție de Puși Dinulescu, 2013
Lăcrămioara Stoenescu: Memoria stigmatelor, Curtea veche, 2012
Elena Liliana Popescu: Cânt de Iubire – Song of Love – Chanson d’Amour, Editura Pelerin, Bucureşti, România & Editura Destine Literare, Montreal, Canada, 2013; Trei Poeme din Europa – Three Poems from Europe, de Elena Liliana Popescu, Editura Pelerin, 2013, Bucureşti
Cristian Radu Nema: Prin tainele producției de filme românești, RBA Media, București, 2013
Lumina lumii, An XXI-XXII, nr. 21-22, Râmnicu-Vâlcea, 2013
Sorin Ullea: Încheierea cronologiei picturii moldovenești secolele XV- XVI cu datarea ansamblurilor de la Părhăuți și Arbure, Editura MUŞATINIA, Roman, 2013

Books Gazette John Benjamins Publishing. Spring 2013: The Shared Mind Perspectives on intersubjectivity; Body memory, Metaphor and movement; Uber Beweise und Beweisarten bei Wilhelm Ockham; Rethinking Narrative Identity. Fall 2013: The Ethics of Literary Communication Genineness, directness, indirectness; The Constitution of Visual Consciousness Lessons from Binocular Rivalry; Errors and Disfluencies in Spoken Corpora; A reference Grammar of Romanian Volume 1: The noun phrase. Edited by Carmen Dobrovic-Sorin and Ion Giurgea. Contributions by: R. Brăescu, I. Giurgea, A. Cornilescu, E. N. Soare, C. Dobrovic-Sorin, C. Stan, B. Croitor, B. V. Hill, I. Nedelcu, D. F. Farkas, A. Grosu, A. Mardale, M. Miron-Fulea, S. Reinheimer-Râpeanu, I. Tasmowski, A. Vasilescu, R. Zafiu, M. Tănase-Dogaru, R. Vișan.

La eveniment participă scriitori, actori, ziarişti şi membrii Centrului. În speranţa că veţi da curs invitaţiei noastre, vă aşteptăm cu drag.

Cu deosebită consideraţie,

Primarul Sectorului 2,
Neculai Onţanu