3 Oct
2013

Album de fotografie și vorbe de duh “Părintele Justin Mărturisitorul” – de Cristina Nichituș Roncea

“Părintele Justin Mărturisitorul” – acesta este titlul ales de fotografa Cristina Nichituș Roncea pentru Albumul de fotografii însoțite de vorbe de duh ale Părintelui Justin Pârvu, realizat în memoria ultimului mare duhovnic al Ortodoxiei românești din generația jertfelnică a sfinților și martirilor închisorilor comuniste. Supranumit de popor “Duhovnicul Neamului” și “sfântul lui Dumnezeu de la Petru Vodă”, Părintele Justin Pârvu, intrat în oastea mănăstirească a Mântuitorului și Sfinților Arhangheli la nici 18 ani, apoi preot militar voluntar pe Frontul de Est și deținut politic timp de 16 ani, a plecat la Ceruri la 16 iunie anul acesta, la vârsta de 94 de ani, o mulțime de 100.000 de pelerini închinându-se la catafalcul său, înainte și în timpul înmormântării impresionante de la Mănăstirea Petru Vodă.

Apărut la Editura Mica Valahie din București, Albumul de 200 de pagini, al cărui prim exemplar a ieșit din tipar pe 13 septembrie, la tipografia Accent Print din Suceava, urmează să intre în librăriile din București și din țară pe 1 octombrie, la un preț foarte accesibil. O primă lansare publică a Albumului a avut loc pe 26 septembrie, la Academia Română, la aniversarea a 20 de ani de la fondarea Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, condus de profesorul Radu Ciuceanu, unul din susținătorii conferirii cetățeniei de onoare post-mortem Părintelui Justin Pârvu, în orașul Baia Sprie, un loc al suferinței sale din timpul detenției, la munca silnică din minele de plumb și sare. Academicienii, foștii deținuti politic și înalții ierarhi prezenți s-au bucurat să fie printre primii care deschid paginile acestui volum omagial, după monahii și monahiile de la Petru Vodă.

Cu un Cuvânt Înainte de Aspazia Oțel Petrescu, scriitoare anticomunistă de o profunzime tulburătoare, la rândul ei fost deținut politic pentru aceleași crezuri ca și Părintele Justin, Albumul cuprinde și fotografii de arhivă din viața Părintelui împreună cu o biografie amănunțită a “bietului monah” din Munții Neamțului, scrisă de Monahul Filotheu și Maica Neonila, ucenici ai marelui duhovnic de la cele două Mănăstiri ctitorite de Părintele Justin Pârvu la poalele Ceahlăului. Capitolele Albumului sunt alcătuite după câteva dintre marile sărbători ale creștinătății, în ordinea cronologică în care autoarea le-a trăit alături de Părintele Justin și obștile de la Petru Vodă: Nașterea Domnului, Sfintele Paști, Adormirea Maicii Domnului, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, Anul Nou și Sfântul Vasile cel Mare, după care urmează Ultima aniversare și ultima binecuvântare și capitolul care vorbește despre viată, moarte și iar viață, Înmormântarea Părintelui Justin. Vorbele de duh care însoțesc fotografiile sunt extrase în principal din interviuri realizate cu Părintele Justin de Maica Fotini cât și de Monahul Filotheu și ziariștii Florin Palas și Victor Roncea.

Fotografa Cristina Nichituș Roncea s-a străduit ca în cele cateva sute de fotografii ale Albumului, alese din peste zece mii de cadre color și alb-negru realizate la mănăstirile și așezămintele de copii și de bătrâni de la Petru Vodă, să-l prezinte pe Părintele Justin și lucrarea sa duhovnicească așa cum le-a simțit și receptat de-a lungul a câțiva ani în care a avut privilegiul să se bucure de binecuvântările Părintelui. “Pentru mine este un Album de suflet și din suflet. Acesta e micul meu omagiu adus Părintelui și vieții monahale, pe care îl închin atât tuturor celor care l-au cunoscut și s-au bucurat de minunile sale cât și celor care, sper, atunci când îi vor vedea chipul blând și ochii luminoși din fotografiile Albumului, își vor dori să îl cunoască și să se împărtășească de-acum încolo din harul și dragostea sa”, afirmă autoarea. “Dedic așadar această lucrare tuturor celor care iubesc România. Cine îl iubește pe Părintele Justin iubește România și cine iubește cu adevărat România nu poate să nu-l iubească pe Părintele Inimilor.”

Cristina Nichituș Roncea întregește prin această lucrare de suflet demersul început cu Albumul său precedent, “Precum în cer, așa și pe pământ“, apărut la Editura Compania și prefațat de regretatul istoric Florin Constantiniu, care afirmă în cuvântul său: “Imaginile doamnei Cristina Nichituş Roncea ilustrează perfect aspectele caracteristice ale trăirii ortodoxe, cu precădere în lumea monastică, înfrăţirea, atât de firească, într-o religie a iubirii, între cleric şi mirean. Călugărul se roagă şi munceşte – ora et labora! –, iar laicul, beneficiar al ostenelilor celui dintâi, îl priveşte cu iubire şi respect. Într-o vreme când desacralizarea, confuzia şi, mai presus de toate, păcatul sunt atotputernice, fotografiile din acest album au putere reconfortantă. Doamna Cristina Nichituş Roncea a izbutit, prin arta sa, dar, mai ales, prin forţa sufletului, să coboare Cerul pe pământ şi să ne smulgă, fie şi pentru o clipă, din mizeriile cotidianului pentru a ne înălţa într-o lume purificată.” Lumea purificată de care scria academicianul Florin Constantiniu era pământul ridicat la Cer de Părintele Justin, în colțul de rai de la Mănăstirea Petru Vodă, una din florile cele mai înmiresmate cu parfum divin ale grădinii paradisiace a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Părintele Justin a fost “un adevărat ostaş al lui Iisus Hristos, care a luptat cu spada iubirii în mână să aducă biruinţa binelui suprem asupra răului absolut. Un ostaş pe care îl vei recunoaşte oricând şi oriunde, fiind el plămădit din esenţa cea mai nobilă a neamului tău, creştin, ortodox şi românesc. Răsfoind Albumul acesta vom afla şi vom înţelege cu toţii că este aşa, cum ne arată el. Înţelegem că este aşa din privirea înţeleaptă şi plină de căldură surprinsă de sora noastră Cristina atât de evident şi atât de copleşitor în ochii Părintelui Justin. Şi vom mai înţelege că iubirea de oameni a Părintelui Justin este atat de nelimitată încât chiar şi acum, când a plecat de lângă noi, ne va ajuta în continuare. Nu se va împiedica de pragul dintre vremelnicie şi eternitate. Ci dimpotrivă, îl va trece uşor şi lin, din neţărmurita sa dragoste pentru noi, ori de cate ori îl vom chema în ajutor. Şi aşa va fi.”, scrie, tot din suflet, doamna Aspazia Oțel Petrescu, în Cuvântul Înainte al Albumului“Părintele Justin Mărturisitorul”.

În Postfața Albumului, se afirmă ca această lucrare reprezintă și o datorie de credință: “Cu inteligenţa sa extraordinară şi harul său dumnezeiesc, Părintele a încurajat-o pe cea care a devenit, cu binecuvântarea sa, Cristina Nichituş Roncea, să înregistreze fotografic tot ceea ce ridicase din ţărână, de la ziduri la suflete, în ceea ce a considerat apoi ca fiind “Un Pateric viu!”.” Era obligatoriu, așadar, să fie redate lumii toate imaginile ca niște nestemate înfățișând aura și chipul “ultimului arhanghel al românismului din generaţia mărturisitoare a mucenicilor anticomunişti, generaţia care a călcat pre moarte în experimentul satanic al închisorilor bolşevice, generaţia neînfrânţilor”, după cum se scrie în Postfață, subliniindu-se că acest lucru nu se putea întâmpla însă fără îndemnul, sprijinul și dragostea unor foști studenti “ascoriști”, astăzi apostoli moderni ai vremurilor din urmă și editori neobosiţi ai revistei “Familia Ortodoxă”. De asemenea, Albumul nu putea sa apară fără rugăciunile Părintelui și ale fraţilor și surorilor de la Petru Vodă. Părintele Justin i-a dat Cristinei Nichituș Roncea binecuvântarea să-și folosească darul de la Dumnezeu pentru Dumnezeu, iar Mitropolitul Teofan, prezent la Iași la vernisajul expoziției “Precum în cer”, i-a dat “ascultarea” “să continue lucrarea”. Ceea ce încearcă astăzi, autoarea, prin acest “Album de suflet”.

Iar lucrarea merge mai departe, pentru că ucenici mireni ai Părintelui i-au creat și un site –PărinteleJustinPârvu.Ro – în care se vor înmagazina pe viitor, pe lângă evenimentele legate de lansarea Albumului, toate imaginile și filmările existente despre Părintele Justin Pârvu în spatiul online, la care se vor mai adăuga cele inedite, aflate în arhivele personale ale fiilor și fiicelor duhovnicești ai Părintelui Justin. Portalul are deja sectiunile: Prima pagină * Despre Album * Fotografii din Album * Mărturii despre Părintele Justin * Unde puteți găsi Albumul. Totodată, a fost creată și o pagină Părintele Justin Mărturisitorul, pe principala rețea de informare și socializare existentă.

Cristina Nichituș Roncea, intrată în tainele fotografiei de copil, pe când se strecura pe furiș in laboratorul improvizat al fratelui mai mare, după ce a făcut două facultăți ce nu au nici o legătură cu fotografia, s-a întors la dragostea dintâi prin fotojurnalism, ca fotograf profesionist la “Ziua” și “Mediafax” sau de film, la Studiourile Buftea, dar și pentru “Atitudini”, “Apostolia” și “Familia Ortodoxă”, alegând astfel bucuria prezentării frumosului prin arta fotografică. O artă care, la vernisajul expoziției “Precum în cer” de la București, a fost descrisă de profesorul Radu Ciuceanu, istoric și fost deținut politic dar și membru al Federației Internaționale a Fotografilor, ca fiind uneori mai grea decat pictura, pentru că trebuie să surprindă clipa nu să o recreeze.

Doamna Aspazia Oțel Petrescu întărește: “Arta autoarei a reuşit să surprindă vraja clipei fugare şi s-o înveşnicească în imagine, astfel că eu, cea care o privesc, înţeleg cât de mărit este Domnul Dumnezeu în vastitatea necuprinsă a Cerului şi în smerita Sa făptură şi până într-un fir de iarbă pe pământ. Căci într-adevăr, Albumul acesta este un elogiu adus frumuseţii divine şi este capabil să înfioare orice inimă, chiar şi pe aceea care nu cunoaşte miracolul tainic prin care Domnul Iisus se aşază pe altarele din bisericuţele pitite pe un picior de plai, lângă o gură de rai, aievea, ca şi în acest Album. Cercetaţi Albumul şi veţi cunoaşte bucuria cu care ne-nfăşoară harul frumuseţii, acea frumuseţe cu care ne-a binecuvântat Dumnezeu Ţara şi pe lângă care trecem de-atâtea ori fără s-o luăm în seamă”.

Aceasta este România. Iar România este Părintele Justin Mărturisitorul. Care ne învață: “A fi român înseamnă a muri pentru România. Cuvântul român, dupa mine, egal sfânt”.

Sursa; Doxologia – Portal ortodox

3 Oct
2013

Ţară de pripas de Alexandru Vlahuță (poezie interzisă)

(1858-1919)

        ȚARĂ DE PRIPAS

                                      de  Alexandru VLAHUȚĂ

Un vechi tolbaș de vorbe late,
Om norocos din cale-afară,
S-a pomenit pe neașteptate
Stăpân peste întreaga țară.

 

Din ea-și făcu o prăvălie
Și ca un negustor de treabă,
Pentru ca-n lume să se știe,
Prinse-a striga de la tarabă:

 

”-Poftiți aici! Oricine are
Obrazul fără de rușine
Și-o constiință de vânzare,
Poftiți să faceți târg cu mine!

 

Prostie, lene, lingușire,
Eu cumpăr tot. Veniți aici!
Și cei mai nărăviți din fire
Mi-or fi tovarăși și amici.

 

Eu dau tot felul de noroace,
Căci sunt atoatețiitorul,
Măriri, averi… Să vie-ncoace
Toți trântorii ce le duc dorul!…”

 

Așa, sunt zece ani de când
Pe norocosul negustor
Îl auzim mereu strigând,
Și mușteriii vin de zor.

 

În zece ani ce de-a lingăi
Nu se văzura-n slujbe mari,
Câți oameni fără căpătâi
N-ajunseră milionari!

 

Veniți si voi, străini calici,
Și strângeți tot ce-a mai rămas!
Ce să mai faci? Ce să mai zici?
Sărmană țară de pripas!

 

Alexandru Vlahuță

2 Oct
2013

MAria Rugină: Cuprindere

                            

                        C U P R I N D E R E

                                            Doamnei MARIANA  GURZA,

                                                       La  ANI  VERS  ARE

 

 

Lumea este ce poți tu

Vedea-n ea, clipă de clipă:

Dacă afli ce nu ai,

Îți va deveni aripă;

 

Dacă vezi ce-ți prisosește,

Fără a contribui,

Jurul îți va fi povară,

Sigur,te vei plictisi;

 

Numai când realitatea

Se compune și din tine,

Vei înțelege că lumea

E a ta și-ți aparține

 

Ca răspundere și scară,

Devenire fără spații,

Unde  TOȚI  PURCED  DIN  UNU

ȘI  UNU  COBOARĂ- N  ALȚII…

 

Bunele mele urări,

                                         MAria  Rugină—la 2 octombrie 2013

 

Va multumesc!

mg

2 Oct
2013

Autoportret

  Autoportret

Sunt ceea ce nu voi şti
niciodată…
O frunză verde rătăcită
spre piscul tău iubite
c-un dor ce nu mă iartă.

Sunt ceea ce nu voi şti
niciodată…
Clipă minusculă în timp
zâmbet,
lacrimă curată,
sunt doar anotimp…

 

Mariana Gurza

 

2 Oct
2013

Emilia Țuțuianu: Numele tău e “Toamnă”

numele tău e toamnă

 

Într-o dimineaţă de septembrie trecut,
Când ramuri grele podoaba-şi scutura,
Cu rozalbe petale tot lacul s-a umplut
Şi-n foşnet de frunze toamna lin cânta.

 

Se-mbătă pământul şi-ncet cerul clipeşte,
Privind la lotuşii ce tremură uşor
Sub ploi, sub vânt şi ceţuri, ei luptă nebuneşte
Ca alţi boboci de floare să simtă un fior.

 

Cu argintate frunze, le-ngreunează ceaţa
Şi înşelând durerea şi aşteptarea lungă,
Gândesc: ,,ce vis frumos ne este viaţa
Căci bruma grea nu ne va putea învinge!”.

 

Emilia Țuțuianu

Sursa: Revista Melidonium

http://www.youtube.com/watch?v=cGMSCHhxfvM

 

Multumesc prieteni!

mg

1 Oct
2013

Manifest pentru viaţă…

                                 Manifest pentru viaţă

 

Lăsaţi caii să sburde pe câmpiile-ntinse

Liberi în jocul nebunesc de altă dată,

Fără poveri şi fără lanţuri groase

Să simtă ce-i aceea viaţă.

 

Lăsaţi florile să crească unde e verde

Şi mugurii înrouraţi de zori,

Să nască în soarele viselor crude,

În viaţa aceasta plină de erori.

 

Lăsaţi-mi gândul neîntinat

Dogorind în iubiri pierdute,

Lăsaţi-mi sufletul curat

Şi  visele plăpânde…

 

Mariana Gurza

 

1 Oct
2013

Maria Diana Popescu: Să-şi fi ieşit Guvernul din minţi?

De cînd românul acela supărat pe traiul amar i-a tuflit preşedintelui, aflat la sărbătoarea de la Ţebea, o bucată de pîine în frunte, s-a produs o mare minune: preţul pîinii a scăzut cu 6%, însă bugetul cheltuielilor cu personalul din primării şi consilii judeţene a fost suplimentat cu aproape 70 de milioane de euro. Ilegal sau imoral? Protestele medicilor cu salarii mizerabile de la 800 la 1.100 pe lună nu i-a impresionat pe guvernaţi, deşi medicii sînt de o săptămîna în stradă pentru a primi atît cît este suficient unui trai omenesc. Fără să mai vorbim de necesităţile materiale care ar permite accesul la noile tehnologii şi proceduri medicale, imperios necesare pentru a ţine pasul cu colegii de breaslă din Occident. Cei abilitaţi să facă dreptate, demnitarii, sînt impasibili. De ce i-ar mişca? Sistemul de sănătate este irelevant pentru politicieni. Ei nu se tratează în ţară, ci în străinătate! După şase ani de facultate şi alţi patru de rezidenţiat, un medic e umilit cu cîteva sute de lei, numai cît să nu moară de foame. De unde să le dea medicilor drepturile salariale, cînd preşedintelui îi trebuie avion de 60 de milioane? Parcul auto al Guvernului trebuie înnoit, la Bechtel trebuie să plătească hoţia şi prostia, şi amenzile la C.E.D.O. şi datoriile din campania electorală. Apoi, nu trebuie să le asigure nişte venituri substanţiale odraslelor, nepoţilor şi cumetrilor? Ce să mai dea pentru sănătatea naţiunii? Deşi România se află astăzi într-un deficit îngrijorător de medici, ei şi-au spus că prea mulţi medici strică! Adică le strică planurile. Românii ar avea şansa să se trateze mai uşor, pensionarii n-ar mai muri aşa iute, şi guvernanţii ar fi nevoiţi să cheltuiască în continuare cu pensia lor, în loc să-şi pună deoparte un ban alb pentru zile negre.

Să-şi fi ieşit Guvernul din minţi de măreşte bugetul cheltuielilor cu personalul din primării şi consilii judeţene? Poate că nu. Merge pe lozinca: ciocu’ mic şi aveţi grijă ca data viitoare, satele din teritoriu să voteze cu noi. Apropo de vot. De ce a cîştigat Angela Merkel cu cel mai bun procent (41,5%) obţinut de un partid după unificarea R.F.G. şi R.D.G. în 1990? De ce s-a bucurat de un sprijin popular puternic? A fost şmecheră şi n-a umblat nici la salariile nemţilor, nici la pensiile lor, n-a umflat taxele, n-a mărit numărul lor, însă a promovat politica sa de austeritate în întreaga Europă. Adică a luat de alţii ca să dea poporului ei. Atunci cum să n-o voteze? După Konrad Adenauer şi Helmuth Kohl, Angela Merkel este cel de-al treilea cancelar cu trei mandate. Victoria se datorează modului în care a reuşit să ţină economia Germaniei la adăpost de efectele crizei mondiale. La noi, criza a umplut masa Guvernului cu facturile F.M.I., U.E. şi B.E.R.D. România trebuie să plătească organismelor-căpuşă, în acest an, peste 1,164 miliarde euro. Nu credeţi că era normal ca cineva să încaseze comisioanele pentru aceste credite în numele populaţiei? Că doar românul achită pacostea guvernărilor, fără să i se dea vreodată socoteală. Auzit-aţi de vreun guvern postdecembrist care a făcut bilanţul economic al Ţării atît la preluare cît şi la încheierea mandatului? Auzit-aţi de vreun proces de predare-primire de la o administraţie la alta? De la începutul anului, din suma totală datorată de Statul Român au fost achitate 756,2 milioane euro, mai pe româneşte taxa de protecţie statală. Acelaşi fel de taxă pretinsă de clanurile mafiote la scară micro. Vă amintiţi cu siguranţă descrierea lui Balzac: „Parvenitul se tîrăşte de-a buşilea în faţa celor ce-i pot fi de folos şi este obraznic cu cei de care nu mai are nevoie, aidoma paiaţei dintr-un balet, pare marchiz dacă-l priveşti din spate, dar este bădăran dacă-l priveşti din faţă”. La fel şi cu piruetele şarlatanilor-balerini din politica românească. Înainte de alegeri toţi promit o viaţă mai bună. Promisiune iluzorie! Depinde cît de creduli sîntem. Preşedintele ne-a spus să stăm liniştiţi la locurile noastre! Asta înseamnă că va creşte salariul şi pensia românului, masa va fi bogată, se vor înmulţi şcolile şi autostrăzile, spitalele vor fi utilate la standarde europene, locurile de muncă vor fi la discreţie. Dacă nu va reuşi nici pe ultima sută de metri, de vină vor fi mereu Ceauşescu, Dej, fanarioţii, turcii, hunii, tătarii, Decebal şi Burebista.

În fine, cu privire la fostul premier italian Silvio Berlusconi, Ţarul Putin, adresîndu-se fostului preşedinte al Comisiei Europene Romano Prodi şi fostului premier francez François Fillon, a afirmat: „Berlusconi este judecat pentru că îi plac femeile. Dacă ar fi fost homosexual, nimeni nu s-ar fi luat de el”. Ba s-ar fi luat! Şi aşa şi altfel, tot precurvie!

Maria Diana Popescu

Sursa: Revista ART – EMIS

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi [&hellip

Comments Off on Cuvânt și Iubire

Follow Me!

Follow Me! Follow Me! Follow Me! Follow Me!
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Ultimele Comentarii